Ce spune CEDO când primăria și poliția nu te lasă să protestezi

Un caz recent câștigat la CEDO, de niște cetățeni armeni împotriva statului care le-a îngrădit dreptul de a organiza adunări publice, ar trebui să le dea de gândit și primăriilor noastre, care au de multe ori un comportament similar cu cel al primăriei Erevan.

 

În 2008, Comitetul Helsinki armean – o organizație neguvernamentală de drepturile omului, omoloaga APADOR-CH din Armenia – a vrut să organizeze un marș de comemorare a morții unui cetățean care murise cu un an înainte, aruncându-se de la etajul doi al unei secții de poliție în care se afla ca martor într-un caz de crimă. Asociația a făcut notificare la Primăria Erevan pe 6 mai 2008, cu 6 zile înainte de organizarea marșului, așa cum prevede legea armeană ce reglementează adunările publice. Conform acestei legi primăria trebuia să anunțe organizatorii marșului, în timp util, dacă nu aprobă manifestarea sau traseul acesteia, însă Comitetul Helsinki nu a primit nicio veste de la primărie decât pe 13 mai, la o zi după ce marșul ar fi trebuit organizat. Poliția, însă, fusese înștiințată de primărie înainte, prin urmare forțele de ordine au fost în măsură să împiedice manifestarea. Comitetul Helsinki s-a plâns la CEDO invocând încălcarea articolelor 11 și 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – respectiv dreptul la întrunire și asociere și dreptul la un remediu efectiv în justiție. CEDO i-a dat dreptate în martie 2015.

Pe scurt judecătorii CEDO au considerat că primăria Erevan a îngrădit dreptul la asociere al cetățenilor armeni, prin faptul că nu a comunicat din timp refuzul de a aproba manifestarea. În plus, curtea a considerat că refuzul nu era întemeiat legal. Guvernul armean s-a apărat invocând faptul că în martie 2008 în Armenia au avut loc manifestări violente de stradă, după alegeri, fapt ce a condus la instituirea stării de urgență și interzicerea pe o perioadă de 20 de zile a adunărilor publice. Curtea a observat, însă, că trecuseră două luni de la acele incidente, iar marșul în cauză era unul pașnic.

Guvernul armean a mai invocat și faptul că organizația reclamantă nu ceruse să i se facă dreptate în țară, înainte de a ajunge la Curtea Europeană, însă judecătorii CEDO au considerat că nu putea fi vorba de un remediu efectiv în justiția armeană atâta vreme cât cetățenii nu au putut organiza adunarea în ziua stabilită – aceasta nefiind o dată oarecare, ci aniversarea unui an de la data morții cetățeanului respectiv – 12 mai 2007. Deci adunarea nu putea fi organizată în altă zi.

 

Cazuri românești – Jandarmeria și primăria contra bicicliștilor de la OPTAR

Din păcate practica armeană nu este departe de cea românească. Și la noi Primăria Capitalei excelează în tertipuri de acest gen, zădărnicind diverse adunări publice pe motive puerile sau intimidând organizatorii de adunări prin amenzi aplicate arbitrar de jandarmerie.

marian ivan

Marian Ivan, negociind cu jandarmii la adunarea din 10 mai 2014

Un astfel de caz este cel al liderului OPTAR – Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – Marian Ivan. El a fost amendat cu 5000 de lei, la 10 mai 2014, pe motiv că a organizat o adunare a bicicliștilor în București, fără să anunțe și Jandarmeria. Contestarea amenzii face obiectul unui proces în care domnul Ivan este asistat de avocatul APADOR-CH Nicoleta Popescu.

Marian Ivan, prin OPTAR, spune că a organizat mai mult de 12 marșuri ale biciliștilor în București, toate fiind declarate în prealabil la primărie. Mai mult, în comisia de profil a municipalității, din care face parte și un reprezentant al Jandarmeriei, au fost discutate și traseele pe care au voie să se deplaseze biciliștii în cadrul acestor adunări. În cazul celei din 10 mai 2014, aceasta fusese notificată încă din ianuarie la Primăria Capitalei, care l-a anunțat că va analiza chestiunea. Conform Legii 60/1991, a adunărilor publice, autoritatea locală este obligată să comunice în 48 de ore de la data primirii notificării dacă este de acord sau nu cu manifestarea, locul sau traseul acesteia. În cazul OPTAR această comunicare nu s-a făcut, motiv pentru care, conform aceleiași legi (articolul 11), organizatorul este îndreptățit să considere că adunarea a fost aprobată tacit.

Amenda Jandarmeriei a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât ea nu a fost aplicată pe loc, ci trimisă mai târziu prin poștă, și după ce, tot la cererea Jandarmeriei, adunarea din 10 mai fusese mutată în altă zonă a orașului, deoarece pe traseul stabilit inițial se derulau alte manifestări, cu ocazia Zilei Europei.

Extras din plângerea în justiție făcută de Marian Ivan:

Cu câteva zile înaintea desfășurării celor 12 adunări publice, reprezentanții Jandarmeriei mă contactau telefonic pentru a mă întreba dacă adunarea publică declarată se va desfășura. Același lucru s-a întâmplat și pentru marșul din data de 10 mai 2014 când, la data de 6 mai 2014, un reprezentant al Jandarmeriei, dl. plutonier major Marian Zamfir, m-a sunat pentru a se interesa dacă protestul din 10 mai va avea loc. I-am precizat că orarul și traseul rămân neschimbate față de cum au fost prevăzute în declarația depusă la registratura Primăriei Municipiului București.

Pe data 10 mai 2014 am fost prezent la locul de desfășurare a adunării publice pentru a mă ocupa de organizare. Jandarmeria a fost prezentă, venind să discute cu mine chiar jandarmul cu care mă întâlnisem în Comisia de avizare a adunărilor publice din cadrul Primăriei Municipiului București. În urma discuțiilor cu reprezentantul Jandarmeriei, am fost de acord să modific traseul adunării publice, față de declarația depusă la Primăria Municipiului București, deoarece acesta a precizat că în Piața Constituției s-a avizat o altă adunare publică. Astfel, noul traseu a fost convenit cu Jandarmeria astfel încât nicio adunare publică să nu se suprapună, chiar dacă noi declarasem traseul încă din data 16 ianuarie 2014.”

 

adunare publica 23 septembrie 2013

Procesul de contestare a amenzii a fost câștigat de Marian Ivan. Detalii aici.

***

APADOR-CH susține de mai mulți ani modificarea Legii adunărilor publice, în sensul aducerii ei în pas cu vremurile pe care le traversăm. Legea datează din 1991, imediat după mineriadele care au avut loc la București. Ministerul administrației și internelor a avut o tentativă de a modifica legea în 2011, dar nu în sensul liberalizării procedurilor de organizare a adunărilor publice, ci cu intenția de a le face mai stricte. Citiți propunerile de modificare a legii făcute de APADOR-CH în cadrul unui proiect derulat în 2012.

Actele din dosarul Marian Ivan:

Decizie instanța de fond sector 1

Întampinare APEL apărare

Apel Jandarmerie

 

Tags:

4 Responses to “Ce spune CEDO când primăria și poliția nu te lasă să protestezi”

  1. Costin 14/04/2015 2:32 PM #

    Va rog sa modificati titlul. Legile privind adunarile publice sunt de competenta Jandarmeriei, mai rar sau deloc a Politiei.
    Nu ca iau partea Politiei, dar sta foarte prost la capitolul imagine si nu cred ca ar fi cazul acum sa se arunce cu noroi degeaba.

    • APADOR-CH 21/04/2015 9:55 AM #

      Titlul se referă la cazul Armeniei. Cazul românesc este reflectat de intertitlu.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Jurisprudenţă - ACTEDO - 22/11/2015

    […] Helsinki Committee of Armenia v. Armenia (2015): standarde de drepturile omului legate de dreptul la adunări publice; rezumatul […]

  2. Jandarmeria pierde definitiv procesul cu bicicliștii | APADOR-CH - 26/11/2015

    […] Mai multe despre acest proces (și actele aferente) găsiți aici. […]

Leave a Reply