Cum a stabilit CNCD că posesorii de abonamente telefonice sunt discriminați

CNCD, organism independent menit să apere cetățenii de potențiale acte de discriminare, prestează la cerere puncte de vedere croite după cum are nevoie clientul, iar când este chestionat despre baza legală a acestor opinii pe care le emite răspunde într-un limbaj prețios ce abundă în latinisme, demn de un Rică Venturiano cu pretenții pseudojuridice. Concluzia lecturării acestora este că CNCD știe niște termeni juridici pe care-i folosește lăutărește, ca să dea pe spate audiența, dar nu poate răspunde concret la niște întrebări clare, ce privesc activitatea pentru care membrii consiliului sunt plătiți cu salarii de secretari de stat.

Cum și când răspunde CNCD la o cerere de informații publice

Totul a început în ianuarie 2015, când Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a intervenit în dezbaterea publică generată de Legile Big Brother, susținând voalat tabăra serviciilor, care doreau înregistrarea tuturor posesorilor de cartele telefonice preplătite. CNCD a emis atunci un „punct de vedere” – un fel de struțo-cămilă administrativă fără efecte juridice – în care spunea că posesorii de abonamente de telefonie ar fi discriminați, în raport cu posesorii de cartele, întrucât ei pot fi prinși mai ușor de autorități dacă încearcă să facă fapte rele. (Detalii aici).

Punctul de vedere al CNCD contravenea principiului comercial al cererii și ofertei, dar mai mult decât atât el implica o instituție importantă cu rol de arbitraj și sancționare într-o dezbatere în care nu avea ce să caute, nici de o parte nici de cealaltă.

Ca să aflăm și noi ce a stat la baza acestui „punct de vedere”, cum a stabilit CNCD discriminarea asta și cu ce alte ocazii s-a mai pronunțat în acest mod, am făcut, la 19 ianuarie, o solicitare conform Legii 544/2001 către instituție. Mai întâi ca persoană fizică, am întrebat următoarele:

1. Care este prevederea legală în baza căreia CNCD poate adopta „puncte de vedere”?

2. Care este denumirea actului prin care CNCD adoptă puncte de vedere?

3. Care este denumirea și numărul actului prin care CNCD a adoptat la data de 14.01.2015 punctul de vedere cu privire la colectarea de date pentru deținătorii de cartele prepay? Cu ce majoritate a fost adoptat acest act (câte voturi pentru, câte împotrivă)? Unde este publicat acest act și cum poate fi consultat?

4. Câte puncte de vedere a adoptat CNCD în perioada 2010-2014, defalcat pe fiecare an? Vă solicit să indicați locul unde sunt publicate aceste acte.

Au trecut 40 de zile de la trimiterea/primirea cererii, timp în care am solicitat telefonic de două ori informații despre stadiul lucrării și am primit un email în care ni se spunea că cererea se pierduse, dar că va fi analizată și vom primi răspuns în timp util. Într-un târziu, în luna martie, am primit un răspuns complet în afara subiectului, încheiat cu o frază tip, în care se spunea că dacă nu suntem satisfăcuți de răspuns să nu-i mai sunăm.

acte-cncd

Am reluat același set de întrebări în luna aprilie, de data asta trimise în numele APADOR-CH. La întrebările de mai sus, trimise la data de 29 aprilie 2015, am primit la data de 10 iunie răspunsul de mai jos. Juriștilor de la CNCD, girați de semnătura președintelui instituției, Astalos Csaba, le-a luat o lună și 10 zile ca să elaboreze un răspuns plin de prețiozități pseudojuridice, ca un text scris de Rică Venturiano, studinte în drept și publicist, care vrea să epateze damele cu cunoștințele sale de limbă latină:

Răspunsul CNCD la întrebările concrete trimise de APADOR-CH

După cum puteți vedea, el nu răspunde de fapt la niciuna dintre cele 4 întrebări, ba mai mult decât atât, deși spune la final că ne atașează toate punctele de vedere emise de instituție în perioada solicitată, între aceste puncte de vedere lipsește, care credeți? Exact cel privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie.

În concluzie, au trecut șase luni de când CNCD și-a dat cu părerea despre cartelele pre-pay versus abonamente, am făcut două solicitări de informații publice la care ni s-a răspuns târziu și pe lângă subiect, fără să ni se răspundă de fapt la ce întrebasem. Nu am aflat de ce consideră CNCD că posesorii de abonamente sunt discriminați, dar am aflat că aceste puncte de vedere sunt oricum niște vorbe în vânt, fără valoare juridică, pe care adrisantul le poate asuma sau ignora, după cum dorește dumnealui, că CNCD nu se supără.

Dacă vreți să știți cine sunt membrii CNCD și cum au fost ei „aleși” acolo, citiți această relatare.

 

UPDATE: 16 iunie 2015

CNCD ne-a transmis în cele din urmă punctul de vedere privind discriminarea posesorilor de abonamente de telefonie, document pe care-l publicăm integral în cele ce urmează. De remarcat că în cuprinsul textului, atât furnizorii de servicii de telefonie, cât și alte autorități, au menționat că abonații și posesorii de cartele nu se află în aceeași situație, deci nu se poate vorbi despre discriminare între ei, din punct de vedere legal, și chiar Colegiul director al CNCD își însușește acest punct de vedere, pentru ca un paragraf mai jos să nege acest lucru și să susțină că … există discriminare.

 

„12. Analizând punctele de vedere depuse la dosar, Colegiul director constată că din perspectiva raportului contractual dintre furnizorul de servicii de telefonie mobilă/date/internet, persoana deținătoare a unui abonament se află într-o situație diferită față de acele persoane care achiziționează cartele prepay. Prima categorie de persoane optează pentru plata serviciilor ulterior prestării acestora, pe când cea de a doua categorie plătește în avans un serviciu determinat.

13. Totuși, raportat la obiectul punctului de vedere solicitat, Colegiul director constată că cele două categorii de persoane sunt în situație comparabilă. Astfel, indiferent de modalitatea de achiziționare a serviciilor de telefonie mobilă/date/internet, (atât persoanele care sunt posesori ai unui abonament, cât și cele posesoare al cartelelor prepay) toți consumatorii au obligația să utilizeze aceste servicii cu bună credință, în scopuri legale, fără a se folosii de aceste instrumente de comunicare în săvârșirea de infracțiuni. Din această perspectivă, există un tratament diferențiat în fața legii între cele două categorii: posesorii de abonamente telefonice/date/internet au obligația de a oferii datele de identificare operatorilor, pe când beneficiarii cartelelor prepay nu. Autoritățile statului nu dispun de instrumentele necesare identificării și tragerii la răspundere legală a acelor deținători de cartele prepay care utilizează serviciile de telefonie/date/internet cu rea credință, în scopul săvârșirii de infracțiuni grave. Situația existentă între cele două categorii constituie o formă de discriminare.” *

* am păstrat forma gramaticală a autorului textului

Citiți Punctul de vedere al CNCD integral

 

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply