Reprezentarea societății civile în organisme colegiale

21.01.2016
Print Friendly, PDF & Email

APADOR-CH derulează în acest an un proiect menit să ajute societatea civilă să-și găsească și să-și impună mai ușor reprezentanți în organismele colegiale.

Experiența acumulată în ultimii doi ani, în încercările (reușite) de a trimite reprezentanți ai societății civile în Consiliul Național de Integritate, și (nereușite) în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat naștere prezentului proiect care țintește obiective mai generale:

1. Creșterea capacității societății civile de a se autoreprezenta în organismele colegiale și

2. Îmbunătățirea prevederilor legale referitoare la reprezentarea ONG-urilor în cadrul organismelor colegiale.

APADOR-CH derulează acest proiect finanțat de Fondul pentru Inovare Civică, cu durata de un an (ianuarie – decembrie 2016), în cadrul căruia cel puțin 30 de organizații neguvernamentale vor fi încurajate să participe, să facă propuneri de îmbunătățire a legislației aferente și să contribuie la conturarea unei campanii de advocacy pentru implementarea propunerilor rezultate din proiect.

Proiectul va dezvolta și o serie de instrumente utile pentru ONG-uri, cum ar fi:

– o hartă a organismelor colegiale relevante,

– un calendar al mandatelor membrilor acestora și termenele la care ele se încheie,

– o serie de instrumente care să ghideze viitoare actiuni ale societății civile în vederea desemnării reprezentanților în cadrul organismelor colegiale. Instrumentele vor rămâne la dispoziția societății civile în format electronic pe site-ul APADOR-CH și după ce proiectul se încheie.

Urmărește derularea proiectului aici

De ce e nevoie de acest demers

Printr-un proiect recent al APADOR-CH mai multe ONG-uri au reușit să propună cu succes doi membri ai societății civile în cadrul Consiliului Național de Integritate. A fost o aventură de succes, dar a rămas o excepție. Încercarea de repetare cu CNCD nu a avut același succes.

Exemplul CNI trebuie folosit pentru dezvoltarea unor mecanisme prin care numirea unor reprezentanți ai societății civile în astfel de organisme să nu mai fie rodul hazardului, ci o regulă democratică bine legiferată. Momentan capacitatea de auto-reprezentare a mediului ONG este scăzută, fiind supusă mai multor limitări cum ar fi faptul că nu există o evidentă clară a tuturor organelor colegiale unde pot fi reprezentanți sau ar trebui să fie reprezentanți ai societății civile. De asemenea, nu există o analiză a modului prin care se poate accede în ele. În trecut nu a existat un leadership clar care să coaguleze membrii societății civile și să susțină promovarea unui reprezentant în aceste organisme.

Carențe legislative

1. Lipsa unor prevederi clare care să asigure posibilitate societății civile de a fi reprezentată în organisme colegiale. De exemplu, Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, care reglementează constituirea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării (CNCD) nu prevede expres prezența societății civile în Colegiul Director. În practică, numirile în Colegiu se fac politic printr-o procedură opacă care nu permite un acces real unor reprezentanți ai societății civile. Situația nu este singulară, nici legea audiovizualului nu stabilește reprezentarea societății civile în Consiliul Național al Audiovizualului. Lipsa unor prevederi exprese privind reprezentarea societății civile este o barieră în calea sectorului neguvernamental.

2. Bariere birocratice. În demersurile APADOR-CH pentru desemnarea unor reprezentanți în diferite organe colegiale au fost semnalate o serie de bariere birocratice care îngrădesc accesul societății civile. În cazul CNI candidații noștrii au trebuit să depună dovada că nu au făcut poliție politică înainte de 1989 deși unul avea 4 ani la revoluție. Procesul de desemnare este presărat cu astfel de bariere. Din păcate nu există o analiză a tuturor acestor bariere și un set de recomandări pentru înlăturarea acestora.

_______________

sigle

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe