Aventura numirii unui reprezentant în Consiliul Național de Integritate

Pentru că la începutul anului am derulat un proiect în care ne-am propus să vedem ce este și ce ar trebui să fie Consiliul Național de Integritate, și deoarece concluziile acelui proiect au sugerat că societatea civilă are nevoie de un reprezentant în CNI, am decis să continuăm demersurile până când vom avea și un „oengist” în CNI.

Cum i-am ales pe ai noștri

discutii-cni5Zis și făcut. Ne-am adunat la aceeași masă mai multe organizații neguvernamentale și am pus la punct etapele desemnării unora dintre noi: un membru titular și un supleant. În urma discuțiilor au fost desemnați Ciprian Ciucu și Elena Calistru. Doi „oengiști” cu ștate vechi și dornici să se implice în monitorizarea integrității aleșilor și de la nivel instituțional de stat.

Speram că prin acest demers să provocăm și din partea celorlalte organisme asociative care-și desemnează reprezentanți în CNI niște reacții transparente: cum își aleg reprezentanții, pe ce criterii, să provocăm o dezbatere publică în care societatea să vadă cine sunt oamenii trimiși în CNI, ce realizări profesionale îi recomandă ca să fie acolo și, de ce nu, cum stau ei înșiși cu integritatea?

discutii-cni6 discutii-cni7 discutii-cni2

Cum se întâmplă adesea, însă, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu aia din parlament. Am fost luați prin surprindere de anunțul abrupt al Parlamentului (în 29 septembrie s-a publicat pe site-ul Senatului un anunț în care 13 octombrie era prevăzut ca termen limită de depunere a candidaturilor pentru CNI), care a cerut, practic de pe o săptămână pe alta, ca toată lumea (partide, asociații profesionale sau ministere) să-și desemneze trimișii în CNI, prin depunerea unor dosare stufoase.

Nu mai era timp de dezbateri, așadar. Ciprian și Elena au fost nevoiți să alerge la propriu timp de două zile ca să facă rost de unele hârtii de-a dreptul hilare, dată fiind vârsta lor. De exemplu, o dovadă că nu au făcut poliție politică înainte de 1989. Unul avea 4 ani la revoluție, iar celălalt abia prinsese câțiva ani cu cravata roșie de pionier. O declarație pe proprie răspundere ar fi fost suficientă, dar mecanismul birocratic trebuia hrănit cu hârtii oficiale.

Cum i-au desemnat alții pe ai lor

lista candidatiÎn același timp, ca să provocăm totuși o dezbatere publică, am făcut solicitări oficiale către toate partidele și structurile asociative care trebuia să-și desemneze membri în CNI. Nu ne-au răspuns decât Asociatia municipiilor și Ministerul de Finanțe.

Primul răspuns a fost semnat de Tudor Pendiuc (primar ce avea să fie arestat a doua zi după ce ne expediase răspunsul) și conținea un alt nume controversat – Robert Negoiță – propus ca membru titular în CNI. Un primar ce avea să fie arestat pentru corupție propunea în Consiliul Național de Integritate un alt primar, asupra integrității căruia planează multe semne de întrebare.

După cum aveam să vedem în Comisia Juridică a Senatului, semnele de întrebare erau și la propriu și la figurat.

Răspunsul de la Ministerul de Finanțe ne-a arătat ceea ce bănuiam deja: că nicio instituție nu are un set de reguli și niște criterii după care își alege reprezentanții în diversele consilii naționale. Cel mai adesea sunt trimiși acolo diverși indivizi, pe singurul criteriu: „să avem și noi un om al nostru”.

De altfel o altă corespondență purtată de data asta chiar cu Comisia Juridică a Senatului ne-a arătat, negru pe alb, că nu există acest set de criterii de desemnare pentru simplul motiv că „legea nu prevede”. Integritatea e discutabilă și e lăsată la latitudinea șefilor de partide, ministere sau asociații.

Cum au fost validați candidații în Comisia Juridică a Senatului

Boboc, președintele Comisiei JuridiceDacă nu era de ajuns maniera total netransparentă și „pe genunchi” în care se făcuse anunțul și desemnarea candidaților, însăși procesul de validare din Comisia Juridică a Senatului avea să așeze bomboana de pe coliva desemnării noilor membri ai CNI.

Numele candidaților au fost ținute secrete până în ziua audierii din comisie. În ciuda demersurilor noastre și ale presei, care au cerut transparență, chiar și convocarea la audieri în comisie s-a făcut prin SMS cu o zi înainte. Iar ziua întâlnirii a fost amânată de veo două ori, tot prin SMS.

Validarea însăși a fost o procedură golită de orice sens, în condițiile în care, pe repede înainte, într-o jumătate de oră, cei 20 de candidați au fost „audiați” fiind puși să-și spună la microfon numele, vârsta, meseria și dacă „îndeplinesc condițiile legale să facă parte din CNI”. Evident, toți le îndeplineau, deși la începutul ședinței secretariatul comisiei atrăsese atenția că dosarele unora nu erau complete, că în cazul unor candidați acestea nu conțineau altceva decât CV-ul respectivilor.

Cu toate astea s-a atras atenția că exact candidații societății civile, care făcuseră toate eforturile ca să-și depună dosarele complete, nu aveau și copii după buletine. Somați să le depună pe loc, altfel aveau să nu fie validați în acea ședință, candidații s-au văzut nevoiți să le atragă atenția senatorilor asupra absurdului situației: buletinele nu puteau fi xeroxate, deoarece fuseseră lăsate la poarta Senatului. Unde nu ai voie să intri decât pe bază de invitație scrisă și cu buletin. Cu zâmbete jenate, până la urmă s-a decis că buletinele vor fi scanate la poartă și trimise comisiei în timpul ședinței.

Merită amintit și faptul că pentru susținerea candidaților noștri la comisie a trebuit să facem o întreagă procedură birocratică, în urma căreia am avut voie să asistăm la o ședință a comisiei care, prin lege, este publică. Chiar înainte de începerea ședinței din Comisia Juridică am cerut (noi și presa) să vedem lista cu candidați. Am primit-o după insistențe, deși ar fi fost normal ca ea să figureze deja pe site, împreună cu CV-urile candidaților. Altfel nu puteam decât să speculăm asupra integrității acestora.

Senatorii se declară surprinși de graba alegerii noului CNI

voturi-elena-calistruLa câteva zile după ședința de validare din comisie, candidații au primit din nou un SMS care îi anunța, la ora 14.00, că peste două ore Senatul se întrunea în plen ca să-i numească. Nimeni nu se aștepta la graba asta, pentru că validarea candidaților nu fusese finalizată în cazul tuturor celor de pe listă. Semnele de întrebare în cazul unor candidați încă figurau, dar părea că altele erau urgențele. MCV-ul venea în țară și trebuia să i se arate că avem integritatea … integră. Sau cel puțin că mimăm bine și avem un Consiliu Național de Integritate.

Așa că punctul privind numirea noilor membri ai CNI și ordinul de constituire au fost puse pe ordinea de zi a Senatului cu nici două ore înainte, fapt pentru care mai mult de jumătate dintre candidați nu au putut ajunge în plen.

Chiar și noi, susținătorii, am parcurs o cursă cu obstacole ca să putem participa ca spectatori. Un circ întreg s-a petrecut și în Senat, unde liberalii și democrații s-au făcut că nu picep de ce atâta grabă să-i voteze pe niște oameni despre care nici ei nu știau mare lucru (deși de data asta lista și CV-urile candidaților figurau pe site-ul Senatului), darmite publicul.

voturi-ciprian-ciucuDupă numărarea candidaților, precum steagurile lui Pristanda, și după negocierile de rigoare, între liderii grupurilor parlamentare, pe care le puteți vedea în filmul de mai jos, a avut loc în sfârșit și votul propriu zis. Secret și individual. Dar pe alocuri destul de revanșard – cum a fost în cazul fostei președinte a CNI, Cyntia Curt, reprezentanta PDL – încât să iasă senatorii la prezidiu și să spună cu năduf de ce nu au votat anumiți candidați.

În final, târâș grăbiș, România s-a ales cu un CNI nou (compus din 9 membri titulari și 9 supleanți) în care societatea civilă are și ea un titular și un supleant. A doua zi urmau să se vadă cu reprezentanții Comisiei Europene ca să dea asigurări despre buna credință a României în privința luptei pentru integritate. Și această întâlnire a fost anunțată, cum altfel, prin SMS, pentru a fi, numai câteva ore după, anulată tot prin SMS. Între timp își dăduse demisia din proaspătul CNI reprezentantul Asociației Județelor, dezvăluit în presă că avea probleme de integritate …

Asta a fost experiența noastră cu desemnarea unor membri în CNI. Am învățat din ea că numirea unor oameni într-un mecanism de altfel destul de important nu ține nici de integritate, nici de competență, ci doar de oportunitate și pe alocuri chiar de iuțeală de picior. Este numit cine se nimerește, validat cine se află mai aproape de sediul Senatului sau cine fuge mai repede, ca să fie prezent la ședință, și în final votat cine are ochi frumoși și place senatorilor.

Am mai aflat că procedura de stabilire a candidaților este complet netransparentă și că însăși validarea lor este ținută departe de ochii publicului. Nu neapărat pentru că cineva ar vrea să ascundă ceva, ci în virtutea unor mecanisme împământenite în timp, necontestate de nimeni, combinate pe alocuri cu incompetență.

Dar avem patru ani la dispoziție să schimbăm ceva, prin reprezentanții societății civile în CNI.

Epilog neașteptat

La prima ședință a noului CNI, Ciprian Ciucu, reprezentantul societății civile, a fost ales președinte. Relatarea și filmul evenimentului – aici.

Ce a urmat

CNI sub președinția societății civile – ziua 1: Se caută un președinte integru pentru ANI

Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului

Ce am învățat din experiența „punerii oamenilor noștri” în CNI

Se caută un șef integru pentru ANI – ce condiții trebuie să îndeplinească

Calendarul concursului pentru șefia ANI

_______________________________________________________________________________

sigle

Acest demers este parte a proiectului „ Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.