Raport asupra vizitei la Centrul de Reeducare Târgu Ocna

04.10.2013
Print Friendly, PDF & Email

La data de 4 octombrie 2013 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Centrul de Reeducare Târgu Ocna. Ultima vizită a asociației în centru a avut loc în data de 5 februarie 2004.

Aspecte generale

Din anul 2009 centrul de reeducare (CR) s-a separat de Școala de subofiţeri Târgu Ocna, noul sediu fiind obținut prin reamenajarea unui fost penitenciar pentru majori situat în vecinătatea şcolii.

La momentul vizitei erau cazați în centru 73 de minori de sex masculin. Directorul centrului a spus că minorii sunt plasați în centru în urma unei hotărâri judecătorești, iar această măsură se poate întinde în timp până la împlinirea vârstei de 18 ani. Liberarea se produce la majoritatea înaintea împlinirii vârstei de 18 ani; procedura este ca o dată pe an (la sfârșitul anului școlar de obicei) să se organizeze o comisie care să analizeze cazul minorului și care poate decide liberarea înainte de majorat. Comisia se întrunește și cu trei luni înainte de liberarea minorului pentru a stabili condițiile liberării. Comisia este alcătuită din profesori ai minorului, un reprezentant al agenților de pază și directorul centrului. Această comisie poate propune fie liberarea mai rapidă, fie amânarea până la o viitoare analiză a cazului. Anul acesta fuseseră două cazuri când comisia a amânat cu şase luni termenul de liberare pentru doi minori. Unul dintre ei fusese amânat ca să încheie anul şcolar pentru care era înscris. Aceste amânări sau liberări înainte de termen se fac în funcţie de comportamentul şi rezultatele şcolare ale minorului.

În continuare, ca şi acum 9 ani există practica criticată de asociaţie ca această comisie să analizeze cazul minorului fără ca el să participe la discuţii. Ulterior luării unei decizii, îi este comunicată şi minorului. APADOR-CH solicită conducerii CR Târgu Ocna să permită minorilor participarea la discuţii în comisia ce le analizează cazul şi să fie ascultată şi părerea acestora.

În centrele de reeducare nu există un judecător delegat asa cum este cazul penitenciarelor. Orice plângere ar avea minorii referitoare la condiţiile din centru, o pot înainta numai directorului care totodată este şi persoana care trebuie să reprezinte atât interesele minorilor, cât şi pe cele ale propriilor angajaţi. Mai există opţiunea de a contesta la instanţă deciziile comisiei, însă acest aspect nu este la îndemână având în vedere că în discuţie sunt minori. Nu există niciun reprezentant independent în centru căruia minorii să i se poată plânge asupra încălcării propriilor interese. Noile coduri– penal şi de procedură penală vor rectifica această eroare şi în centrele de reeducare vor activa judecători delegaţi.

Directorul insituţiei a spus că majoritatea minorilor stau în centru în medie doi ani, nu sunt printre ei recidivişti, însă cunoaşte situaţii când unii ajung ulterior în penitenciarele pentru minori şi tineri. Situaţia familială şi socială a copiilor din centru este dintre cele mai precare de aceea pe timpul internării aceştia sunt vizitaţi foarte rar, ceea ce îngreunează reintegrarea socială. Directorul a admis şi problema distanţei, minorii provenind din jumătatea estică a ţării, iar lipsa resurselor financiare impiedică aparţinătorii să facă vizite periodice. Astfel legăturile cu familia se pierd şi în foarte multe cazuri când minorii părăsesc instituţia responsabilii centrului iau legătura cu reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale care să acorde sprijin minorului în comunitate (plasament contra unei sume modice de bani). Instituţiile de stat sunt neputincioase în faţa nevoilor pe care copiii le au ulterior liberării. Nici centrul de reeducare nu mai păstrează legătura cu minorul după liberare.

Directorul centrului a dat de înţeles reprezentantelor asociaţiei că minorii continuă să fie tunşi la introducerea în centru, ca regulă generală. Argumentele directorului au fost că minorii ajung la centru murdari, neîngrijiţi, sunt copii de pe stradă şi trebuie să fie obişnuiţi cu practicile de igienă şi disciplină. Asociaţia atrage atenţia conducerii CR Târgu Ocna că această practică este considerată tratament degradant şi solicită să se renunţe la ea. Minorii ar trebui tunşi numai dacă este recomandat din punct de vedere medical.

Pentru cazurile de indisciplină minorii sunt sancţionaţi cu mustrări, reducerea creditelor, inclusiv izolare pentru maxim 10 zile (în ultimul an fuseseră câţiva minori sancţionaţi cu izolarea pentru lovirea colegilor sau abateri graduale de la regulile de disciplină). Minorii sunt şi recompensaţi prin acordarea de credite sau evidenţieri în faţa colegilor. Pe timpul sancţiunii cu izolarea minorului îi este permis să meargă la şcoală.

Agenţii de pază poartă uniformă în interiorul centrului, însă când însoţesc minorii în comunitate sunt îmbrăcaţi în civil.

Odată cu desfiinţarea centrului de reeducare de la Găeşti, minorii de acolo au fost transferaţi la Târgu Ocna, numărul celor din centru ridicându-se la 113 (cel mai mare număr de persoane deţinute vreodată de instituţie). Directorul a declarat că media s-a menţinut la 80-90 minori.

Centrul are propria frizerie şi spălătorie unde se curăţă hainele şi lenjeria minorilor.

Hrana minorilor

Mâncarea este furnizată de actuala Şcoală naţională de subofiţeri de penitenciare. Centrul nu are bloc alimentar, dar are sală de mese unde mâncarea e servită de bucătăreasa centrului şi de cinci minori, schimbaţi lunar prin rotaţie. Peronalul de aici este testat medical. Centrul nu are nici buget propriu pentru alimente, directorul afirmând că fiecărui minor îi revin zilnic de la şcoală alimente în valoare de aproximativ 4 lei.

Centrul are o seră proprie unde se produc legume folosite jumătate pentru uz intern şi jumătate sunt vândute către cadrele din centru iar cu banii obţinuţi se cumpără materiale pentru activităţile din ateliere sau de la şcoală.

Deşi dispune de suficient teren liber, centrul nu are în îngrijire animale. Directorul a recunoscut această nevoie şi datorită scopului său terapeutic pentru minori. Dar cerinţele în vigoare referitoare la creşterea animalelor nu ar putea fi îndeplinite de centru.

Reprezentantele asociaţiei au vizitat sala de mese la momentul servirii prânzului. Meniul cuprindea ciorbă de legume şi varză cu o chiftea din carne. Minorii de la sala de mese au spus că la micul dejun primiseră brânză, şuncă, ou şi biscuiţi şi că pentru fiecare masă primeşte fiecare jumătate de pâine. Sala de mese era prevăzută cu camere video, era curată şi bine întreţinută.

Sectorul socio-educativ

Anul acesta centrul organizase trei tabere de vară. Instituţia dispune de suficiente maşini pentru a transporta minorii şi de resurse financiare pentru combustibil. Lunar se organizeaza 2-3 ieşiri în comunitate pentru activităţi de pictură sau diverse evenimente care sunt organizate în Târgu Ocna şi la care minorii sunt primiţi cu bunăvoinţă. Personalul centrului a spus că minorii ies în comunitate în funcţie de comportamentul lor, iar dacă au abateri de la regulamentul centrului nu participă la aceste activităţi. Ieşirile în comunitate se fac în haine asigurate de centru, din donaţii ale unor organizaţii din afara ţării. Reprezentantele asociaţiei apreciază deschiderea conducerii centrului la colaborări cu parteneri externi. Asociaţia atrage atenţia că în vederea bunei reintegrări sociale a minorilor cu probleme comportamentale şi aceştia trebuie să participe la ieşirile în comunitate, iar faptul că sunt privaţi de această posibilitate de care se bucură colegii lor le poate crea o stare de revoltă. Pereţii centrului erau decoraţi cu tablouri din materiale quilling. Acestea erau comercializate cu diverse ocazii în comunitate.

Centrul are amenajat un teren de baschet şi unul de fotbal şi sală de sport pentru iarnă unde era amplasată şi o masă de ping pong.

Ca programe educative erau în programă educaţia pentru sănătate, alfabetul bunului cetăţean, educaţia pentru viaţa de familie, stil de viaţă sănătos, alfabetizare. Un program educativ încheiat cu calificativul foarte bine îi aducea minorului 25 de credite.

Centrul are o cameră mare amenajată ca bibliotecă cu un număr impresionant de cărţi. Cărţile pot fi luate în camere de minori. Bilbiotecarul a spus că minorii împrumută mai mult cărţi religioase sau pentru şcoală şi că desfăşoară şi un program socio-educativ cu ei prin care promovează lectura. Întrucât unii nu ştiu să citească, bibliotecarul le citeşte acestora sau îi încurajează pe alţi copii să le citească, formând cercuri de lectură.

CR Târgu Ocna dispune şi de o sală de festivităţi foarte mare cu scaune pentru auditoriu, un set de tobe şi sistem audio unde se desfăşoară activitatea de deschiderea a anului şcolar, se serbează zilele de naştere, se organizează petreceri pentru minorii din centru având ca invitaţi copii din comunitate.

Centrul are şi un studio TV unde se fac emisiuni cu circuit închis referitoare la realizările minorilor sau activităţile ce au fost sau urmează a fi desfăşurate.

Sala de informatică este dotată cu 11 computere printr-o finanţare PHARE.

În centru era amenajat şi un atelier pentru olărit şi pictură, iar materialele realizate în timp au fost au fost expuse la bilbioteca din Olăneşti. În atelier erau prezenţi la momentul vizitei patru minori cu care reprezentantele APADOR-CH au discutat. Aceştia s-au plâns că atunci când părinţii le dau bani la vizită, aceştia trec mai întâi pe la administraţia centrului şi o mică parte din bani le sunt opriţi de fiecare dată de centru fără a li se spune motivul. Minorii au confirmat că tot timpul zilei sunt implicaţi în activităţi şi nu sunt închişi în camere. Întrebaţi dacă au fost vreodată agresaţi verbal sau fizic de agenţii centrului, aceştia au devenit mai reţinuţi, afirmând că doar aceia care sunt mai « răi » sunt pedepsiţi. Ei erau dintre cei fără probleme dovadă că erau lăsaţi să lucreze în atelier.

Centrul are şi un cabinet psihologic unde minorii sunt consiliaţi atunci când solicită sau când este necesar.

Şcoala

Şcoala are patru profesori titulari şi un suplinitor. Are două clase de 1-4 cu câte 8 şi 7 minori. Există regula ca fiecare clasă să aibă minim patru elevi. Învăţământul este special şi după un an şcolar se încheie ciclul primar (clasele 1-4), destinat alfabetizării şi în al doilea an elevul promovează deja în clasa a 5-a. Pentru clasa a 5-a aveau două clase cu câte 13 elevi, o clasă de a 6-a cu 10 elevi, una de a 7-a cu 12 elevi, una de a 8-a cu 5 elevi, iar pentru clasele de liceu aveau înscrişi 3 elevi la liceul tehnologic din comunitate ( un elev în clasa a 9-a şi doi în clasa a 10-a). Patru minori care în comunitate ar fi trebuit să fie la liceu au rămas în centru ca asistenţi la clasa pentru nivelul lor real de cunoştinţe, stabilit după o evaluare a centrului. De altfel directorul şcolii a exprimat ferm nevoia ca toţi minorii să fie evaluaţi la admiterea în centru pentru că nivelul şcolar cu care vin din comunitate nu corespunde cunoştinţelor lor, dând exemplu elevi de clasa a 5-a care de fapt sunt analfabeţi.

Reprezentantul profesorilor a afirmat ca toţi minorii din centru sunt înscrişi la şcoală. Profesorii şcolii sunt angajaţi ai Ministerului Educației. Unii dintre profesori sunt asimilaţi învăţământului special şi sunt plătiţi pentru fiecare oră de curs. Clasele au între 4 şi 12 elevi (cu respectarea prevederilor legale pentru învăţământul special). Diploma de absolvire nu menţionează că s-a absolvit o şcoală dintr-un centru de reeducare.

Celor care refuză să meargă la şcoală le sunt luate alte beneficii cum ar fi ieşirile în comunitate şi directorul centrului a afirmat că această măsură îi determină în final să reia cursurile şcolare.

Cei care sosesc în centru după începerea anului şcolar nu mai pot fi înscrişi ca elevi, însă centrul a găsit o soluţie pentru ca minorii să nu piardă un an întreg fără a frecventa cursurile şi participă la ore ca asistenţi, fără a fi evaluaţi. Acesta este un aspect pozitiv pentru că nu lasă minorul să piardă cursurile şcolare. Ca recompensă pentru cei care asistă la cursuri, minorii sunt recompensaţi cu credite şi pentru 30 de credite acumulate primesc un raport de recompensare (evidenţiere în faţa colegilor) şi la mai multe astfel de rapoarte sunt propuşi pentru liberare.

Sălile de curs erau curate, corespunzător amenajate cu suficiente bănci şi scaune în fiecare clasă. Centrul are în plan construirea unei noi clădiri unde să funcţioneze şcoala, de aproximativ 3700 mp şi care să respecte standardele Ministerului Educaţiei.

Directorul centrului a afirmat că prin fondurile europene accesate instituţia a reuşit să trimită la traininguri şi stagii de practică în afara ţării mare parte din profesorii şi cadrele din centru.

Cusurile şcolare se desfăşoară între orele 8 şi 14. În ziua vizitei cursurile nu se desfăşuraseră pentru că în şcoală fusese organizat un concurs de titularizare.

Centrul are în buget o linie separată pentru achiziţionarea de manuale şi materiale şcolare şi directorul şcolii a afirmat că nu le lipsesc materialele pentru studiu.

Sectorul medical

Centrul dispune de un cabinet medical însă nu are doctor. Personalul medical se compune din 5 asistenţi care asigură permanenţa la cabinet şi pe timpul nopţii.

Asistentul prezent la cabinet a relatat că printre cele mai frecvente probleme sunt bolile de piele şi faptul că răcesc mereu. Au avut şi cazuri de râie contractată în timpul transferurilor, în prezent boala fiind ţinută sub control. În prezent un singur copil cu hepatită era în evidenţă şi urma tratament corespunzător. Testarea pentru depistarea hepatitei se face la Penitenciarul Spital Târgu Ocna. În evidenţe mai erau şi doi bolnavi cu regim alimentar. În trecut au avut un minor infectat HIV care a fost transferat la Penitenciarul Jilava.

O cameră pentru carantină este improvizată ad-hoc când au cazuri de bolnavi, altfel nu este un spaţiu amenajat special pentru această situaţie.

Centrul nu are un psihiatru, cei cu astfel de probleme primesc diagnosticul înainte de a fi plasaţi la CR Târgu Ocna sau sunt diagnosticaţi pe parcurs (în general la Penitenciarul Spital Rahova). Asistentul de la cabinetul medical a spus că au câţiva copii cu tulburări psihice şi că ar fi nevoie ca centrul să aibă un psihiatru.

Asistentul a afirmat că au suficiente medicamente şi că se fac în medie 20 de consultaţii medicale pe zi. A afirmat că centrul nu se mai distribuie prezervative de mult timp. Înainte, prezervativele erau distribuite în cutii în fiecare secţie.

APADOR-CH critică faptul că centrul nu are angajat un medic şi recomandă remedierea situaţiei de urgenţă. De asemenea, aşa cum a afirmat şi asistentul medical, recomandă identificarea şi tratarea corespunzătoare a minorilor cu afecţiuni psihice, inclusiv angajarea unui medic psihiatru în centru.

Vizita în centru

CR Târgu Ocna are două secţii destinate deţinerii minorilor, o clădire separată pentru şcoală, ateliere pentru activităţile socio-educative amenajate într-un alt corp de clădire şi sectorul administrativ în afara sectorului de deţinere. Din punct de vedere al amenajării şi condiţiilor din centru această instituţie este un exemplu, totul era curat şi foarte bine întreţinut. În cele două secţii centrul dispune de aproximativ 395 mp spaţiu destinat deţinerii şi are o capacitate maximă de 98 persoane astfel încât standardul de 4 mp/minor să fie respectat. Luând în considerare şi că minorii îşi petrec mare parte a timpului în afara camerelor, că ies frecvent în comunitate, că toţi frecventează şcoala şi că sunt implicaţi într-o serie de alte activităţi extraşcolare, se poate spune că aceste condiţii facilitează îndeplinirea obiectivului de reeducare şi reintegrare socială a minorilor pe care centrul îl are.

La data vizitei în centru erau angajaţi la serviciul siguranţă 32 de ofiţeri şi agenţi (din 34 prevăzuţi în schema de personal), 5 cadre la sectorul medical (din 7 prevăzute în schemă), 35 de ofiţeri şi agenţi la sectorul socio-educativ (din 41 prevăzuţi în schemă) şi 7 cadre la unitatea şcolară (din 10 prevăzute în schemă).

Vizita în camere

Cele două secţii destinate deţinerii sunt situate ambele la parter. De altfel toate corpurile clădirii centrului sunt construite doar la acest nivel.

În fiecare secţie reprezentantele APADOR-CH au vizitat câteva camere.

În secţia 2, camera E2.5 de 71 mp era mobilată cu 18 paturi, supraetajate pe două niveluri şi avea cazaţi 14 minori. Fiecare minor are propriul dulap ca de altfel în tot restul camerelor. Pereţii, saltelele, paturile, podeaua erau toate bine întreţinute; condiţiile întregului centru din aceste puncte de vedere sunt dintre cele mai bune. Directorul centrului a afirmat că multe învestiţii în infrastructură au fost făcute cu ajutorul donaţiilor primite de la parteneri din afara ţării. Minorii au spus că au apă caldă de trei ori pe săptămână câte o oră şi apă rece tot timpul. Grupul sanitar era prevăzut cu chiuvetă ,WC turcesc şi duş. Toţi cei prezenţi în cameră mergeau la şcoală, în restul zilei au alte activităţi socio-educative, recreative şi nu sunt închişi în camere după cină, iar ora de stingere este ora 23 :00.

Camera E2.4 din aceeaşi secţie se prezenta în aceleaşi condiţii bune. Minorii s-au plâns însă de calitatea mâncării, dar au confirmat că primesc legume proaspete de la sera centrului. La micul dejun primesc zilnic ou alături de bicuiţi, margarină şi ceai. Această cameră era mobilată cu 12 paturi în care erau cazaţi opt minori ; camera măsura 47 mp. Doi dintre minori au spus că au primit pedeapsa cu izolarea în mai multe rânduri datorită conflictelor pe care le-au avut cu alţi colegi. Mai mulţi dintre cei cazaţi în această cameră au afirmat că au fost bătuţi de agenţii centrului pentru fapte minore, cum ar fi simple certuri între ei sau pentru că făceau gălăgie în cameră seara. Au relatat în detaliu cum au fost duşi în curtea centrului, legaţi cu cătuşe de un gard metalic şi loviţi cu bastoanele. Unul dintre ei spune că după incident a cerut să fie dus la medicul legist pentru a scoate un certificat doveditor, dar nu i s-a permis. Lui i s-a refuzat în mai multe rânduri liberarea. A mai spus că a fost agresat şi la cabinetul medical o dată pentru că spărsese un geam, dar agenţii i-au spus asistentului medical să nu consemneze . Minorii au spus că astfel de incidente s-au întâmplat şi pe holul secţiei unde sunt şi camere de luat vederi şi că spusele lor pot fi dovedite. S-a afirmat că aceste agresiuni au început de un an de când în centru a sosit un nou agent transferat de la Penitenciarul Miercurea Ciuc şi care de obicei lucrează în tura de noapte. Minorii au afirmat că directorul ştie de aceste incidente pentru că el este singurul căruia i se pot plânge, dar că îngăduie toate aceste acte angajaţilor lui, ba mai mult, ia parte la ele, jignindu-i şi ameninţându-i pe minori.

În camera E2.1 erau cazaţi 8 minori în 8 paturi şi toţi au confirmat comportamentul agresiv al agentului nou-venit din tura de noapte. Unul dintre băieţi a spus că a fost la izolator timp de 10 zile, fără a frecventa însă şcoala. Minorii au relatat că sunt bătuţi în grup de agenţi şi că în urmă cu trei luni asta se întâmplase chiar în prezenţa directorului. În detaliu s-au descris obiectele cu care sunt loviţi- ţevi de pexal acoperite cu bandă adezivă pentru a nu lăsa urme pe corp. Mai mult, minorii au povestit cum au încercat să raporteze către ANP aceste fapte, dar scrisorile le-au fost rupte de agenţii penitenciarului.

Camera avea chiuveta instalată în cameră, toaleta având o intrare separată, despărţită de restul camerei de o uşă. Au afirmat că au apă caldă de trei ori pe săptămână câte o oră. Unul dintre minori a spus că a muncit în activităţi de curăţare a şanţurilor şi la cules de porumb. Au confirmat că primesc legume din seră şi din banii de pe cele vândute se cumpără soluţie de curăţat vasele. Unii dintre ei aveau erupţii pe piele şi au spus că sunt din cauza saltelelor (în această cameră saltelele erau mai vechi). S-au plâns de calitatea mâncării, au spus că în general primesc ciorbă de legume, carne puţină la felul principal şi câte un ou dimineaţa. Camera era curată, bine întreţinută şi luminată natural suficient. Lenjeria de pat este schimbată săptămânal şi curăţată la spălătoria centrului. Camera era prevăzută cu televizor care nu era însă funcţionabil. Toţi minorii au spus că merg la şcoală.

În secţia 1 sala de duşuri este amenajată la comun într-o încăpere separată. Grupul sanitar al camerelor are numai chiuvetă şi toaletă. Sala de duşuri era curată, prevăzută cu gresie şi faianţă noi şi zece capete de duş. Şi pentru secţia doi se plănuia construirea unei săli de duşuri comune şi renunţarea la cele din camere.

În această secţie a fost vizitată camera E1.5 , de aproximativ 27 mp unde erau cazaţi 7 minori în 8 paturi.Unele dintre paturi erau supraetajate pe două niveluri. Minorii au spus că mâncarea nu este prea bună ca gust sau conţinut. Au confirmat spusele minorilor de la atelier, spunând că li se opresc în jur de 15 lei de fiecare dată când aparţinătorii le trimit bani. În afara programului de şcoală au spus că desfăşoară o serie de activităţi: la terenurile de sport sau la cluburi, că nu sunt închişi în camere ziua, uşile se închid doar pe timpul nopţii. Unul dintre minori avea vizibile semne ale unor erupţii pe piele şi a spus că a urmat un tratament pentru acea afecţiune ce i-a fost administrat la cabinetul medical. Grupul sanitar al camerei avea chiuvetă şi toaletă, era curată şi igienizată. Un alt minor a povestit cum în urmă cu 5 luni, datorită unei altercaţii cu un coleg din centru a fost bătut de agentul de noapte în acelaşi mod menţionat şi de copiii din secţia 2: legat cu cătuşe în curtea centrului şi lovit cu acelaşi obiect din pexal acoperit cu bandă. În plus, ca pedeapsă suplimentară i s-au scăzut creditele acumulate şi a stat la izolator 10 zile, timp în care nu a fost lăsat să meargă la şcoală în fiecare zi. Toţi au confirmat că agentul de pe tura de noapte este violent cu cei “mai răi“ dintre minori. S-au plâns directorului, dar nu s-a luat nicio măsură. Au mai spus că produse igienico-sanitare primesc destul de rar şi nu le acoperă nevoile. Minorii au afirmat că în urmă cu un an a fost în centru un copil care a încercat să se spânzure. După incident s-a format careu în curtea centrului şi acesta a fost scos de director în faţa tuturor băieţilor din centru şi mustrat pentru tentativa sa de suicid. La cabinetul psihologic această afirmaţie a fost declarată falsă, personalul dar şi directorul penitenciarului afirmând că nu au avut niciun caz de tentativă de suicid în centru, nici de curând, nici cu mai mult timp în urmă.

Referitor la faptul că minorilor le sunt opriţi bani, directorul centrului a spus că li se opresc 15 lei numai o dată, pentru a le face buletinul.

Munca minorilor, corespondenţa, alte drepturi

Minorii peste 16 ani participă la diverse activităţi de ecologizare în comunitate, munci uşoare, pentru care sunt remuneraţi. CR Târgu Ocna avusese chiar un contract cu primăria localităţii pentru astfel de munci uşoare, spre exemplu curăţarea şanţurilor. Banii sunt ţinuţi la casieria centrului, în conturi personale, din suma totală 50% revin minorilor şi 50% centrului. Din banii ce revin minorilor o parte le sunt daţi să-i cheltuiască şi alta e păstrată pentru momentul liberării. Pentru două ore de activităţi gospodăresti minorul este recompensat cu 1 credit.

Centrul are un magazin propriu cu preţuri ale produselor asemănătoare celor din comunitate.

Cutia poştală era amplasată în curtea centrului, accesibilă fără restricţii minorilor.

Izolatorul avea aproximativ 15 mp şi 4 paturi pe două niveluri. Nu era niciun minor la izolator la momentul vizitei. Era prevăzută cu grup sanitar curat cu duş. Camera avea geam şi spre interiorul holului, astfel încât minorii puteau fi ţinuţi tot timpul sub observaţie ; de obicei minorul este ţinut singur la izolator pe toată perioada sancţiunii.

Telefoanele sunt amplasate câte unul pe secţie, ţinute închise în cutii de lemn. În fiecare zi, după prânz este program când telefonul poate fi folosit de minori, cât vor sau cât au credit. Situaţia creditelor sau banii din cont nu-i pot verifica singuri, telefoanele nu au un astfel de sistem, centrul nu are infokioşcuri, aceste aspecte se verifică la sectorul financiar.

Sectorul vizite era amenajat într-un corp separat de clădire, în afara spaţiului de detenţie. Vizita se realizează numai la masă ; nu există un număr limită de vizite pe care minorul să le primească lunar. Sala era supravegheată video, chiar şi camera de aşteptare pentru vizitatori. Pachetul la deschidere putea fi văzut atât de vizitatori, cât şi de minor.

Concluzii şi recomandări :

– Reprezentantele APADOR-CH solicită conducerii CR Târgu Ocna, dar şi conducerii ANP să verifice acuzaţiile foarte grave ale minorilor din centru referitoare la bătăile la care sunt supuşi de noul agent al centrului care lucrează mai mult în tura de noapte şi să ia măsuri urgente pentru ca astfel de acte să nu se mai întâmple niciodată.

– Asociaţia cere respectarea prevederilor legale care interzic pedeapsa cu izolarea a minorilor. Separarea de colectiv ar putea fi acceptată numai dacă toţi sancţionaţii ar merge zilnic la şcoală ar participa şi la activităţi extraşcolare dar ar fi izolaţi doar pe durata nopţii.

– Asociaţia recomandă angajarea de urgenţă a unui medic în centru.

– APADOR-CH cere conducerii centrului să acorde o atenţie specială pentru diagnosticarea şi tratarea minorilor cu afecţiuni psihice şi contractarea unui psihiatru care să acorde servicii speciale centrului ori de câte ori este nevoie.

Alte concluzii şi recomandări sunt incluse în raport.

Dollores Benezic
Doina-Adelina Boboşatu

Raspuns ANP Tg Ocna 2013

Raportul privind vizita de reevaluare a evoluției situației din centrul Educativ Tg. Ocna

Răspuns ANP la vizita de revenire din 2014