Raport asupra vizitei în Penitenciarul Ploiești

05.07.2016
Print Friendly, PDF & Email

 

La data de 31 mai 2016 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat sediul central al Penitenciarului Ploiești. Vizita anterioară a avut loc în anul 2012.

 1.      Aspecte generale-amplasament și regimuri de detenție 

Penitenciarul Ploiești constă în unitatea Rudului, amplasată în oraș și două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii, situate în comune limitrofe. Acesta găzduiește deținuți în regim semideschis (sediul central și Movila Vulpii) și regim deschis (Berceni), toți fiind bărbați adulți (în sediul central există o singură cameră de tineri cu vârste cuprise între 18-21 ani).

Potrivit declarațiilor directorului, natura regimului de detenție favorizează un climant pașnic, lipsit de incidente grave. În anul 2015 a existat un singur deces al unui bolnav cronic cu probleme cardiace care a făcut infarct. Penitenciarul nu dispune de o grupă specială de intervenții (mascați) dar are o echipă operativă formată din 15 persoane, instruite să intervină în situații de urgență.

Directorul a afirmat că cea mai mare problemă a penitenciarului rămâne supraaglomerarea, urmată de dificultăţile pe care le are pentru realizarea reparațiilor capitale datorită lipsei forței de muncă calificată. Lipsa de personal este deasemenea o problemă. Directorul a menţionat  că începând cu anul 2013 bugetul penitenciarului a crescut constant față de acest an, ajungând la 128,02 % în anul 2016.

De aproximativ doi ani de zile, penitenciarul a fost dotat cu  sistem de monitorizare video (la intrare, pe holuri și în camerele de primire). În martie 2016, penitenciarul a semnat  și un protocol cu Curtea de Apel Ploiești, prin care se stabilesc regulile de desfășurare a videoconferințelor care se vor face din penitenciar.  În cele 2 luni de când există acest sistem funcțional nu a existat însă nici o solicitare din partea instanței de a folosi audierea persoanelor private de libertate prin videoconferințe. Din relatările directorului, a reieșit că  judecătorii preferă să audieze inculpații în instanță.

 2.     Efective, cazare, condiții de igenă 

La momentul vizitei totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii).

Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1.72 mp.

Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care în același pat dorm si câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că de multe ori se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).

 3. Personal. Activitatea sectorului asistență psiho-socială și educație, modalități de petrecere a timpului liber 

La data vizitei, în Penitenciarul Ploiești erau angajate 200 de cadre. Directorul s-a arătat îngrijorat că în ultima perioadă, datorită noi legislaţii, s-au pensionat 24 de persoane și că, pentru a acoperi nevoile penitenciarului, ar fi necesară angajarea a aproximativ 100 de oameni. În timp ce siguranța deținerii este asigurată de 130 de agenți,  în sectorul educativ și psiho-social lucrează doar 9 oameni (din cele 17 posturi încadrate).

În sectorul psiho-social erau angajați 1 psiholog și 2 asistenți sociali, iar în cel educativ 4 educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic. Organigrama prevede 4 posturi de psihologi și 5 de asistenți sociali, și, la momentul vizitei  APADOR-CH erau scoase la concurs 2 posturi de psihologi și 2 de asistenți sociali. Recent a fost ocupat postul de preot ortodox care va putea oficia slujbe în capela penitenciarului.

Serviciul de asistență psihosocială desfășoară activități și programe specifice pentru persoanele private de libertate în vederea reintegrării lor ulterioare în societate, deținuții fiind în general mulțumiți de aceste servicii. Conform documentelor puse la dispoziția reprezentantelor APADOR-CH, în perioada ianuarie-mai 2016, 72 de deținuți au beneficiat de consiliere psihologică și un număr de 60 au primit ajutor din partea unui asistent social. În programul “Pregătire pentru liberare” au participat 97 de persoane, în timp ce în cadrul activității psihologice “Grup pentru Support Deținuți Tineri” au luat parte 13 deținuți. Enumerarea activităților de mai sus are doar un scop ilustrativ, acestea fiind mult mai numeroase ca varietate și număr de participanți, nefăcând însă obiectul acestui raport.

Este de menționat însă că personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă participarea  tuturor deţinuţilor la activități cultural educative. Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 21 de ani s-au plâns că există cursuri de școlarizare numai pentru clasele I-IV.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare pentru petrecerea timpului. În sediul central există 3 curți separate, foarte mici, cu aspect de cușcă, acoperite parţial cu plexiglas , unde se poate ieși in intervalul 7-12,30 și 14-22.

 4.      Asistența medicală 

Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali.

Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă în medie un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cele mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe).

Deasemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis  un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.

Sectorul medical are și un cabinet stomatologic, care, potrivit spuselor medicului, nu este foarte frecventat, cabinetul arătând ca fiind puţin folosit. Din discuțiile pe care reprezentantele APADOR-CH  le-au avut cu deținuții reiese că  cele mai multe nemulțumiri ale acestora au legătură cu serviciile stomatologice, pe care le-au apreciat ca ineficiente. Unii s-au plâns că le sunt refuzate vizitele la stomatolog în afara penitenciarului (chiar și atunci când pot suporta ei costurile tratamentelor medicale sau a lucrărilor). Alții au precizat că nu există apă la cabinet și trebuie să-și aducă din cameră o sticlă cu apă pentru a fi folosită în timpul procedurilor medicale.

 5.     Munca deținuților

Veniturile penitenciarului încasate din activități economice au fost în 2015 de 1.193.530 lei. La data vizitei, din numărul total al deținuților 13% total munceau la deservire, și același procent prestau servicii în baza unor contracte cu firme din exterior (sortat legume, tranșare pui, construcții, realizare peturi).

APADOR-CH recomandă penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți, inclusiv pentru cei tineri. 

 6.      Blocul alimentar, magazinul din incintă 

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare. Alături de bucătar aici lucrează zilnic 19-20 deținuți. Datorită lipsei de spațiu unitatea centrală a penitenciarului nu are sală de mese, deținuții servesc cele trei mese zilnice în camere.

La momentul vizitei blocul alimentar se afla în proces de renovare/modernizare: în ultimele luni au fost achiziționate 4 marmite noi, un cuptor electric, rafturi si vase de inox, 2 frigidere, fiind în curs o procedură de achiziție pentru o nouă plită.

Blocul alimentar nu avea un sistem de ventilație funcțional, geamurile fiind aburite, accentuându-se igrasia. Reprezentantelor APADOR-CH li s-a explicat că această situație se va remedia în viitorul apropriat prin achiziționarea unui sistem de ventilație nou.

La data vizitei, grupul sanitar din blocul alimentar nu avea hârtie igenică, în camera de spălat vase nu exista detergent, iar în dulapul cu produse de curăţenie erau doar câteva cutii de tix și soluție pentru spălat gresie și fainață. Agentul responsabil cu blocul alimentar a recunoscut că lipsa detergentului de vase este o problemă. Datorită normelor lunare foarte mici, acesta se termină foarte repede și este de proastă calitate.

Meniul comun pentru prânz la data vizitei era ciorbă de cartofi și fasole cu carne de porc. Pentru cei care munceau erau pregătite spre distribuire paste cu sos și carne. Deținuții aflați la regim urmau să primească pilaf de orez cu carne și ciorbă de cartofi. Diabeticii primesc fructe 20 zile pe lună, în timp ce ceilalți deținuți consumă marmeladă în loc de fructe (acestora revenidu-le aproximativ 3 fructe la sfârșit de lună). Meniul de seară consta în tocană de cartofi și mazăre.

În penitenciar există și un magazin de unde deținuții își pot achiziționa produse, plângerile lor fiind unanime în ceea ce privește prețurile foarte mari. În ziua vizitei, 1 kg de banane costa 9 ron, apa plată Borsec la 2 l=3,5 ron, un pachet de Nescafe la 100 g=16 ron.

Conducerea penitenciarului a informat reprezentantele APADOR-CH că verifică periodic prețurile din magazin și compară aceste prețuri cu cele ale produselor din zonă. Atunci când este cazul, se poartă discuții cu reprezentanții agentului comercial atunci când se constată că prețurile depășesc un nivel întâlnit la agenții economici din zonă.

7.      Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Alături de sala unde deținuții primesc pachete și vizitele cu familia, se află camera unde au loc convorbirile online. Aceasta este dotată cu 2 computere și a funcționat din iunie 2015 până în aprilie 2016, cu o medie 13 convorbiri pe lună. În momentul vizitei nu era funcțională, motivul fiind acela că în viitor se intenționează extinderea categoriilor de persoane cu care pot vorbi deținuții și de aceea este nevoie de un soft care să asigure securitatea interacțiunii online.

Un exemplu de bună practică este faptul că la momentul vizitei, penitenciarul avea disponibile tipărite sub formă de carte, Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate și Regulamentul de punere în executare al legii, adopatat de Guvern în aprilie 2016. Cartea de afla în fiecare camera de deţinere  dar și la bibliotecă și magazin.

 8.      Judecătorul de supraveghere a privării de libertate   

Doamna judecător delegat este la post de aproximativ 1 an de zile și este ajutată de un grefier cu studii superioare. În perioada 2015-2016 au existat 65 de plângeri din partea deţinuţilor, dintre care 12 au fost admise, 19 respinse, restul fiind retrase.

Majoritatea plângerilor formulate de deținuți se referă la faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor și nejustificat, că prețurile produselor de la magazinul penitenicarului sunt mari și mâncarea nu este întotdeauna bună.

Judecătorul a relatat reprezentantelor asociaţiei că deşi a solicitat penitenciarului de multe ori să îi pună la dispoziţie înregistrările făcute de grupa operativă atunci când au loc intervenţii pentru a stopa incidentele din cameră sau atunci când sunt perchiziţionate camerele de deţinere pentru a fi găsite obiecte interzise, nu a primit aceste înregistrări fiindcă nu au existat. Asociaţia îşi însuşeşte punctul de vedere al judecătorului şi apreciază necesar ca toate intrările în camerele de deţinere, în astfel de momente, să se înregistreze cu camera mobilă pentru a elimina orice suspiciune şi pentru a se putea dovedi faptele menţionate în rapoartele de incident.

Aceasta a afirmat însă că cele mai multe plângeri sunt îndreptate împotriva personalului medical, dar că acesta este un domeniu delicat unde de multe ori îi sunt necesare ample cunoştiinţe medicale. Judecătorul a susținut că  acuzațiile deținuților, deși posibil întemeiate, sunt greu de probat.

 9.      Vizita pe secții, discuțiile cu deținuții

Sediul central al penitenciarului Ploiești are 2 secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere.

Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.

Secția I

Camera E.1.5 are în total 20,31 mp, 9 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 8 persoane. În trecut aceasta a fost folosită ca și cameră de izolare (tipul acesta de camere sunt desființate în prezent în penitenciar). În afară de lipsa spațiului personal, deținuții s-au mai plâns  că produsele pentru igena personală primite de la administrația penitenciarului sunt insuficiente (un săpun și un sul de hârtie igenică pe lună), în condițiile în care nu toți dispun de mijloace financiare să-și cumpere de la magazin. Din punctul de vedere al igienei au mai precizat și că spălătoria e nefuncțională (lucru confirmat și de directorul peniteciarului care a admis  că într-adevăr aceasta este subdimensionată şi nu poate răspunde nevoilor unităţii).

La momentul vizitei, doi dintre deținuți și-au exprimat indignarea că, înainte cu o săptămână de alegerile locale din 5 iunie 2016, aveau cărțile de identitate expirate și li se ceruse să aibă 10 lei în contul personal pentru a le putea reface. Ei s-au plâns că nu dispun de acești bani dar că doreau să-și exercite dreptul la vot.

Legea nr.254/2013 prevede la articolul 76 (3) că “șeful Serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor acordă scutire de la plata cheltuielilor de producere şi de eliberare a actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare”. Conform directorului penitenciarului, șeful serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, acordă scutiri de la plata cheltuielilor de producere și eliberare a actelor de identitate pentru deținuții care nu dispun de mijloace financiare, in cuantum de 1 leu. Costurile legate de poze și timbre fiscale, în cuantum de 9 lei, nu sunt suportate de acest serviciu.

Ulterior vizitei reprezentantelor asociației, conform unei informări a conducerii, Penitenciarul Ploiești a beneficiat de sprijinul unei ONG care a asigurat contravaloarea costurilor neacoperite de Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor, astfel incât deținuții fără posibilități financiare și-au putut exercita dreptul la vot.

Cu toate acestea, pentru a evita situații de acest gen în viitor, APADOR-CH recomandă adoptarea unor reglementări clare și punerea la dispoziție a fondurilor necesare pentru ca costul actelor de identitate, în situaţia în care persoanele condamnate nu dispun de mijloace financiare, să fie suportate integral de penitenciar.

Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa la fel și televizorul.

În momentul apariției reprezentantelor asociației, tinerii se aflau în curtea amenajată lângă camera lor, spațiu unde există și o masă de tenis și o băncuță. Aceștia par a fi “privilegiați” să aibă o curte numai a lor unde se pot plimba, însă ei sunt nemulțumiți că sunt separați de ceilalți adulți și se plâng că nu beneficiază de aceleași drepturi. Când vine vorba de exerciții fizice, le este restricționat accesul la gantere (jumătate de oră pe săptămână la cerere), greutățile fiind utilizate cu precădere de “deținuții adulți”.

Unul dintre băieți a afirmat că o ducea mai bine în regimul închis de unde a fost transferat, pentru că acolo măcar avea posibilitatea să muncească. Toți se simțeau însă discriminați că nu au acces la muncă la fel ca ceilalți deținuți. De asemenea, erau nemulțumiți că desfășoară activități socio-educative doar  odată pe săptămână, că există cursuri de învățământ doar pentru clasele I-IV și că cele 20 de persoane din camera lor au la dispoziție doar un singur telefon pentru a vorbi (insuficient pentru a acoperi nevoile tuturor).

În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igenă din cameră, au dobândit scabie.

Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.

Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.

La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igenei, consideră că este incceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai 1 sul de hârtie igenică și un săpun pe lună. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.

În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.

Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentantele APADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.

Întrebați de ce nu fac plângeri în legătură cu aspectele care îi nemulțumesc, deținuții au răspuns că se tem să nu fie transferați în alte penitenciare și că, așa cum s-a precizat anterior, rapoartele de incident se fac oricum foarte ușor și nejustificat.

Camera E.2.29 are în total 48 mp, 24 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 24 deținuți. Deținuții din această cameră au refuzat să discute cu reprezentantele asociației pe motiv că oricum lucrurile nu se schimbă și ei vor fi “puși pe curse” dacă o fac.

Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 de paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igenă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.

Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.

 

Concluzii și recomandări

 

  1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești. Spațiul de cazare ar trebui să respecte recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT), și anume 4mp și 8 mc per deținut. Asociația reamintește că România continuă să fie condamnată de CEDO pentru condițiile  inumane și degradante.
  2. Asociația solicită Ministerului Justiţiei să găsească într-un termen rezonabil soluţii pentru folosirea sistemului de video-conferinţe, având în vedere că există toată tehnica achiziţionată, astfel încât persoanele private de libertate să poată fi audiate de către judecător fără a mai fi deplasate în sălile de judecată. Prin această modalitate de audiere s-ar stopa fenomenul „afacerilor judiciare” iar costurile pentru sistemul penitenciar ar fi reduse şi s-ar putea realoca spre alte nevoi ale sistemului.
  3. În pofida bugetului penitenciarului semnificativ mărit începând cu anul 2013, lipsa materialelor de igenă, constatată de reprezentantele APADOR-CH, este inexplicabilă și de neacceptat. Asociația recomandă alocarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor pentru produse de igenă. Nu se poate vorbi despre condiții de detenție îmbunătățite dacă unui deținut îi revine lunar 1 sul de hârtie igenică.
  4. Perchezițiile corporale care au loc în penitenciar, făcute în grupuri de aproximativ 7-8 persoane (deținuții fiind complet dezbrăcați) constituie tratament degradant. Asociația recomandă ca pentru percheziția fiecărui deținut în parte să fie folosită cabina dedicată scop, prevăzută cu perdeluță pentru a se respecta intimitatea fiecarui deţinut.
  5. Asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV. Mai ales în lumina plângerilor din penitenciar referitoare la abuzuri sexuale, una dintre ele confirmată de un certificat medico-legal, asociația insistă asupra necesității de a include în lista de materiale sanitare achiziționate și prezervativele-cel mai sigur mod de prevenire a răspândirii HIV și a alor infecții cu transmitere sexuală.

               Alte concluzii și recomandări găsiți în cuprinsul raportului.

 

Nicoleta Popescu                                                                                                     

Georgiana Gheorghe