Raport asupra vizitei la Penitenciarul Ploiești

13.09.2012
Print Friendly, PDF & Email

La data de 13 septembrie 2012 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Ploiești și una dintre secțiile sale exterioare, Movila Vulpii. Vizita anterioară a avut loc în anul 2002.

1. Aspecte generale – amplasament și regimuri de detenție

Penitenciarul Ploiești constă într-un sediu central, unitatea Rudului, amplasată în centrul orașului, două secții exterioare, Berceni și Movila Vulpii și o gospodărie agro-zootehnică (GAZ), acestea trei din urmă fiind amplasate în comune limitrofe. Penitenciarul găzduiește deținuți în regim semideschis și deschis, bărbați adulți (conform conducerii penitenciarului media de vârstă a deținuților este de 36-38 de ani). Toți deținuții încadrați în regimul semideschis sunt cazaţi în sediul central (două secții pe două etaje) iar secțiile exterioare și GAZ-ul găzduiesc exclusiv deținuți în regim deschis. Regimurile de detenție sunt respectate cu o singură excepție, anume faptul că la regimul semideschis ușile camerelor se încuie pentru o oră și jumătate în timpul prânzului.

Conform declarațiilor directorului respectarea regimurilor de detenție deschis și semideschis favorizează un climat calm și lipsit de incidente violente,. Singurul incident a fost înregistrat în iulie 2011 când două grupuri de deținuți din clanuri rivale au avut o altercație soldată cu răniri reciproce dar fără urmări grave. Din precauție, s-a decis ca deținuții cunoscuți ca fiind membri ai unor clanuri rivale să fie cazați în secții diferite și să iasă la plimbare în curți diferite. În ultimii ani nu au fost înregistrate decese, sinucideri sau evadări.

Directorul a afirmat că penitenciarul nu dispune de grupă specială de intervenții (așa-numiții mascați), dar că personalul este instruit și pentru situații de risc.

În unitate nu există deținuți încadrați la „grad de risc sporit” deoarece toți cei care creează probleme sunt transferați la Penitenciarul Mărgineni care găzduiește deținuți în regim închis și de maximă-siguranță. De altfel, între cele două penitenciare, Ploiești și Mărgineni, circulă în permanență deținuți a căror încadrare de regim se schimbă. Penitenciarul deține două dube pentru transportul deținuților, una de tip vechi și alta modernă.

2. Efective, cazare, condiții de igienă, personal

Penitenciarul Ploiești adăpostește în total 845 de deținuți, din care 653 în sediul central, 80 la secția exterioară Berceni, 107 la secția exterioară Movila Vulpii și 5 la GAZ.

Suprafața totală a spațiilor de deținere efective (excluzând baia și cambuza) este de 1260,04 mp ceea ce ar însemna că dacă spațiul ar fi ocupat la nivel optim, capacitatea de cazare calculată în funcție de standardul CPT de 4 mp/persoană privată de libertate ar fi de 315 de persoane (mai exact maxim 321,79 paturi ar trebui să fie instalate). La data vizitei indicele de ocupare calculat la acest standard era de 268,5% fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 1,5 mp. Indicele de ocupare a penitenciarului este depăşit chiar și calculat după vechiul criteriu de 6 mc/deținut, fiind la data vizitei de 122%.

Situația cea mai gravă din punctul de vedere al supraglomerării se întâlnește în sediul central unde sunt cazați 653 de persoane pe o suprafață totală de 911,75 mp adică fiecărui deținut îi revin 1,39 mp. Mai grav este faptul că, din cauza spaţiului limitat, numărul paturilor instalate este mai mic dacât cel al persoanelor cazate aici astfel că deținuții sunt nevoiți să doarmă și câte doi într-un pat. Spre exemplu, Camera 31/Secția II cu o suprafață de 32,24 mp găzduia la data vizitei 31 de deținuți care împărțeau 24 de paturi.

Supraaglomerarea conduce la intensificarea stării de disconfort cauzate de alte deficiențe ale spaţiului insuficient precum cele referitoare la igienă.

Camerele de deținere din sediul central sunt dotate cu grup sanitar propriu constând dintr-un WC turcesc, o chiuvetă și un duș. Apa caldă este disponibilă doar seara aproximativ 2 ore și nu chiar în fiecare zi. Intervalul de timp în care curge apa caldă este insuficient pentru ca toți deținuții să facă duș. În sediul central există și o baie comună insalubră (pereții sunt mucegăiți iar dușurile sunt niște țevi ruginite) la care deținuții au acces săptămânal. Grupurile sanitare de la Movila Vulpii sunt mai mari iar baia comună, accesibilă permanent se află într-o stare satisfăcătoare. În plus, a fost amenajată și o baie în curtea secției care utilizează energia solară pentru a încălzi apa, baie extrem de utilă pe timpul verii.

Anterior vizitei APADOR-CH penitenciarul a avut probleme cu o invazie de gândaci și ploșnițe, dar atât directorul cât și deținuții au afirmat că au reușit să scape de ele în urma dezinsecţiei.

În ceea ce priveşte spaţiul de cazare, APADOR-CH susţine aplicarea recomandării Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi anume 4 mp şi 8 mc de aer per deţinut. APADOR-CH cere ca norma de cazare de 4 metri pătraţi per persoană privată de libertate să fie obligatorie în cazul tuturor deţinuţilor, indiferent de regimul de executare a pedepsei și reamintește că România a fost condamnată în mod repetat de CEDO pentru condițiile de detenție. (O hotarâre recentă a CEDO, Iacov Stanciu c. România a stabilit că problema supraaglomerării este recurentă și că supraaglomerarea din penitenciare, lipsa igienei și inadecvarea tratamentului medical au reprezentat pentru solicitant tratament inuman și degradant).

200 de cadre sunt angajate la Penitenciarul Ploiești. Dintre aceștia 151 lucrează în mod nemijlocit cu deținuții. Siguranța deținerii este asigurată de 135 de angajați (14 ofițeri și 121 de agenți), la cabinetul medical lucrează doi medici (un generalist și un stomatolog) și șapte asistenți medicali iar serviciul socio-educativ are șapte angajați. În plus, lucrează cu deținuții şi un învățător angajat al Inspectoratului Școlar Județean. Asociația consideră că la un efectiv de 845 de deținuți numărul angajaților cabinetului medical și serviciului socio-educativ este insuficient.

3. Activitatea sectorului asistenţă psihosocială şi educaţie, modalităţi de petrecere a timpului

Serviciul socio-cultural din cadrul Penitenciarului Ploiești este condus de un jurist și are ca angajați încă 6 persoane: un psiholog, un asistent social, doi ofițeri educatori, 1 monitor sportiv și un agent tehnic . Serviciul socio-educativ are prevăzute în organigrama unității 17 posturi.

Personalul insuficient raportat la numărul mare de deținuți face imposibilă angrenarea tuturor acestora în activități cultural-educative.

Conform reprezentanților penitenciarului activitățile cultural educative sunt:

•  zilnic de la 12.00 la 13.00, ora cultelor – reprezentanții diverselor culte vin și le țin prelegeri deținuților. Participă la aceste prelegeri până la 120 de deținuți săptămânal.

•  diverse cursuri: antidrog; de consiliere profesională (împreună cu Centrul de Dezvoltare Umană București); Retro-verso – jocuri de rol, cu psihologi și asistenți sociali; cursuri de recalificare (împreună cu AJOFM – de exemplu cursuri de cultura plantelor pentru lucrul în sera de la secția externă Movila Vulpii și cursuri de formare sudori).

•  o dată la 3 luni 20 de deținuți ies în grup în comunitate – pentru plimbări, vizite la muzee, la zoo, asistă la piese de teatru.

•  programul de alfabetizare „A doua șansă” pentru deținuții care nu știu să scrie.

•  universul cunoașterii – istorie, geografie, literatură.

Șefa serviciului a afirmat că săptămânal sunt implicați în diverse programe socio-culturale cam 300 de deținuți.

În afara programelor derulate de serviciul socio-educativ, deținuții au la dispoziție curțile de plimbare. În sediul central deținuții din cele două secții sunt două curți separate în care pot ieși când doresc atâta vreme cât camerele nu sunt încuiate (adică între orele 7-12,30 și 14-22). Una dintre ele este acoperită cu plexiglas și dotată cu aparate de forță. La secția Movila Vulpii, pe lângă curtea de plimbare, deținuții au acces și la o sală de sport și la un teren de fotbal.

4. Asistenţa medicală

Asistența medicală în Penitenciarul Ploiești este asigurată zilnic de 9 angajați: un medic generalist, un stomatolog și șapte asistenți medicali. Aceștia acordă asistență medicală exclusiv deținuților. Medicul generalist prezent la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH a afirmat că deținuții suferă de boli cronice, mulți sunt cardiaci, dar există și bolnavi cu sechele de TBC, ciroze, poliartrite, spondilită. Nu există deţinuţi cu HIV, dar în penitenciar nici nu se fac teste pentru depistare.Medicul a afirmat că nu se distribuie prezervative pentru deținuți deși ar trebui, pentru a preveni răspândirea unor infecții. Penitenciarul achizionează totuși prezervative pentru camerele destinate vizitelor intime. Printre deținuți sunt și foști consumatori de droguri dar penitenciarul nu derulează niciun program destinat acestora.

Medicul a relatat că au fost înregistrate destul de frectvent cazuri de refuz de hrană, dar acestea nu durează prea mult și nu produc efecte asupra stării de sănătate a deținuților . Deținuții se pot programa pentru vizita medicală pe camere, o dată pe lună, dar urgențele se consultă dimineața după apel. Pentru urgențele grave se apelează la 112, iar deținuții sunt internați în spitalele civile din oraș. O dată la 6 luni se fac evaluări la medici specialiști în boli cronice, la Penitenciarul-Spital Jilava.

Înfirmeria penitenciarului constă în trei camere. Într-una dintre ele era internat un tânăr de 18 ani bolnav de scabie, de care s-a îmbolnăvit în perioada de detenție petrecută la Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova. Boala fusese depistată la consultul medical de la depunerea în penitenciar, moment în care a și început tratamentul.

5. Munca deţinuților

Doar deținuții din regim deschis muncesc în afara penitenciarului. Mai exact, 90 dintre aceștia lucrează pentru diverse firme din oraș cu care penitenciarul are contracte încheiate : La Aplast (producător de termopane) lucrează în 2 schimburi câte 8 deținuți; la Lukoil (se curăță vegetația din jurul bazinelor) muncesc 40 de deținuți; la TNT Intercon (la reciclare PET-uri), la Baumix se lucrează în 3 schimburi câte 8 deținuți. Transportul deținuților la muncă se face cu mașinile agentului economic respectiv. Un agent al penitenciarului îi supraveghează pe cei 40 de deținuți muncesc la Lukoil pe când deținuții care muncesc pentru celalalte firme nu sunt supravegheați de angajaţi ai penitenciarului. Penitenciarul nu are solicitări pentru contracte individuale de muncă pentru deținuți. Se lucrează doar în grupuri de la 4 la 40 de deținuți.

Deținuții de la regimul semideschis lucrează doar în grădina sediului central și la sectorul servicii din interiorul penitenciarului.

6. Hrana, sala de mese, magazinele din incintă

Blocul alimentar al Penitenciarului Ploiești se află în incinta centrală și asigură hrana și pentru secțiile exterioare și GAZ. Aici lucrează 13 deținuți cărora li se fac periodic analize medicale.

Unitatea centrală a penitenciarului nu are spațiu pentru sală de mese, deținuții primesc cele trei mese în camere. În schimb, la secția exterioară Movila Vulpii a fost amenajată o sală de mese care la data vizitei era curată și aerisită.

Blocul alimentar avea un aspect rezonabil: vesela, cămara și frigiderele erau curate iar alimentele depozitate erau în termenul de garnație. Masa de prânz la regimul comun consta din supă de cartofi și varză călită cu carne de porc. Pentru regimul special se pregătiseră supă de porc cu paste și piure de cartofi cu carne de porc. Meniul pentru cei șase deținuți musulmani era pregătit cu carne de pui. Rația zilnică de carne pentru un deținut este de 70 grame la regim comun și 100 grame la regimul special. Fructe (mere) primesc doar diabeticii. Deținuții primesc 500 de grame de pâine pe zi cei care merg la muncă beneficiază de un supliment de 200 de grame.

La cină meniul urma să fie: mâncare de cartofi și griș cu lapte; sau orez cu lapte pentru distrofici și orez cu carne pentru diabetici.

Dimineața deținuții primesc biscuiți, margarină sau brânză. Pentru regim se dau ouă, iar pentru cei care muncesc – șuncă sau slănină. Pentru deținuții care au zi de prezentare la instanțe se fac pachete cu hrană rece: cu șuncă, ouă, brânză, biscuiți, mere.

De la magazinul din incinta penitenciarului deținuții au voie să cumpere mărfuri de două ori pe săptămână (suma cheltuită săptămânal nu trebuie să depășească 200 de lei). Conducere închisorii intenționează să amenajeze un magazin și în secția externă de la Movila Vulpii pentru a evita transportul săptămânal la sediul central al deținuților din secțiile externe. Acesta este un neajuns semnalat de deținuți, care se plâng că pentru vizita la magazin sau la medic trebuie să stea toată ziua în sediul central, deoarece nu există suficiente facilități pentru ca transportul înapoi să se facă imediat după cumpărături sau după consultații. Potrivit conducerii penitenciarului prețurile practicate de magazin sunt verificate o dată pe lună de către o comisie, astfel încât ele să fie ținute la nivelul supermarketurilor din zonă. Reprezentantele APADOR-CH au verificat prețurile și au constatat că la legume de exemplu nu erau afișate. Vânzătoarea a declarat că un kg de roșii costă 4 lei, dar după discuțiile cu deținuții s-a constatat că există o discrepanță, aceștia cumpăraseră în aceeași zi la prețul de 5,7 lei/kg. Deținuții s-au plâns că prețurile sunt prea mari, în special la mezeluri. Programul magazinului este zilnic, de luni până vineri de la 8.30 la 17.00/ sâmbăta de la 8.30 la 13.00/duminica de la 8.30 la 12.00.

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi

Fiecare deținut are dreptul să primească lunar 10 kg de alimente și 10 litri de apă și suc.La o vizită un deținut are dreptul să primească 3 vizitatori majori și 3 minori. În sediul central este amenajată o cameră de vizite cu 8 mese și o cabină de separație pentru vizitele avocatului sau pentru cei aflați în carantină sau proceduri disciplinare. Procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. Și la secția exterioară Movila Vulpii sectorul vizite este amenajat ca o sală cu mese. Vizitele se desfășoară pe baza unei programări telefonice.

Atât în sediul central cât și la Movila Vulpii au fost amenajate camere matrimoniale, în ambele având loc vizite intime la momentul deplasării reprezentantelor asociației .

Deținuții din sediul central de la regim semideschis au dreptul zilnic la 20 de minute de convorbiri telefonice, pentru care folosesc carduri personale. Deținuții de la regim deschis au dreptul la 30 de minute de convorbiri telefonice zilnic. Cardurile deținuților conțin bani, dar și informații. Același card este folosit la info point, un sistem computerizat prin care deținutul are acces la toate datele personale: credit, zile de muncă, dosarul de instanță, termenele precum și la informații despre legislația în vigoare. Pe fiecare secție este amplasat un terminal al acestui sistem însă la data vizitei unul dintre cele trei terminale, cel din Secția II, nu funcționa. Personalul penitenciarului a afirmat că defecțiunea este recentă și în curs de remediere pe când deținuții au afirmat că este nefuncțional de multă vreme, de luni de zile.

Cutia poștală e amplasată pe hol, la îndemână, iar poștașul ridică corespondența personal.

7. Judecătorul delegat

Judecător delegat este la post de un an de zile și beneficiază de asistența unui grefier delegat cu studii superioare. Aceștia sunt prezenți zilnic în penitenciar. Conform judecătorului delegat majoritatea plângerilor înregistrate sunt împotriva deciziilor comisiei de disciplină. Referitor la acestea judecătorul a afirmat că pedepsele care se dau sunt de regulă blânde: avertisment, suspendarea dreptului de a primi pachete, a dreptului de a cumpăra de la magazin și că cel puțin în ultimul an nu au existat sancțiuni cu izolare. Cele mai multe pedepse vizează deținerea de către deținuți a telefoanelor mobile, aproximativ 40% dintre sancțiuni.

8. Vizita în camerele de deţinere, discuţii cu deţinuții

Secția II – regim semideschis .

Camera 37 , cu o suprafață locuibilă de 32,76 mp, găzduiește 28 deținuți în 24 de paturi. Fiecărui deținut îi revine mai puțin de 1,2 mp, ceea ce înseamnă un un nivel inacceptabil al supraaglomerării . Deținuții au reclamat faptul că sunt nevoiți să doarmă câte doi într-un pat, că un singur WC la 28 de persoane este insuficient și că nu reușesc să se spele deoarece apa caldă curge doar două ore și jumătate pe zi.

În camera 31 sunt cazați 31 de deținuți în 24 de paturi instalate pe o suprafață de 32,24 mp., adică 1,04 mp per deținut. Practic, oamenii cazați aici nu au loc să stea toți în picioare în spațiul neocupat de paturi. Toți 32 utilizează un singur closet, două chiuvete și un duș la care curge apă caldă numai seara de la 20.00 la 22.00. Cele două ore de apă caldă sunt insuficiente pentru a asigura o igienă corespunzătoare tuturor ocupanților acestei camere.

Deținuții s-au plâns că prețurile de la magazin sunt foarte mari, duble față de afară, mai ales la mezeluri, legume și fructe. Deținuții au reclamat faptul că, deși fac cerere pentru a ieși la muncă și activități socio-educative, nu sunt scoși pe motiv că nu există contracte de muncă. Totuși, faptul că nu muncesc și nu ies la activități este luat în considerare la evaluarea comportamentului lor și li se refuză anumite recompense (de exemplu li se refuză vizitele intime – la care în mod normal un deținut are dreptul o dată la trei luni sau li se amână prezentarea la comisia de eliberare condiționată) Deținuții au afirmat că nu e normal să fie pedepsiți pentru ceva ce nu depinde de ei pentru că ei vor să iasă la muncă sau la activități.

În camera 23 erau 9 deținuți în 9 paturi, dispuse pe o suprafață de 16,74 mp, ceea ce face ca un deținut să dispună de un spațiu personal de 1,86 mp. Mircea Dumitrașcu a reclamat calitatea hranei afirmând că deținuții primesc foarte rar carne și susținând că meniul din ziua respectivă era o excepție. A mai reclamat și faptul că vinerea este silit să facă baie la comun iar pentru el este umilitor să intre cu 15-20 de deținuți odată într-o sală insalubră, din care curge apă din țevile din tavan, fără pere de duș. Dl. Dumitrașcu s-a plâns și de faptul că nu este scos la muncă.

Costel Daniel Rizea s-a plâns că nu poate să-și vadă soția la fel de des cum își văd soțiile ceilalți deținuți și cum are dreptul conform legii. Soția sa execută o pedeapsă privativă de libertate la Penitenciarul Târgșor iar conducerile celor două penitenciare ar trebui să ia măsuri pentru ca ei doi să păstreze legătura, a afirmat Costel Rizea. A reclamat și faptul că nu este scos la muncă.

În aceeași cameră deținuții au afirmat penitenciarul le pune la dispoziție săpun și pastă de dinți, dar nu și detergenți pentru curățenia în camere, care este asigurată de ei.

Secția exterioară Movila Vulpii – regim deschis

Secția constă în cinci camere (patru de câte 51,2 mp și una de 7,15 mp), club, sală de sport, bucătărie (în care este încălzită mâncarea adusă de la sediul central), sală de mese, cameră matrimonială și un sector vizite. Curtea este mare și îngrijită iar în imediata vecinătate este un teren de fotbal. La data vizitei în această secție erau cazate 107 persoane pe o suprafață de 211,95 mp, fiecaruia revenindu-i ceva mai puțin de 2 mp. Neplăcerile cauzate de supraaglomerare sunt însă mult mai mici aici față de sediul central deoarece camerele au grupuri sanitare proprii mari și rezonabil de curate, spații de depozitare, iar ușile camerelor stau tot timpul deschise. În timpul zilei este deschisă și ușa secției așa că deținuții care nu ies la muncă își petrec timpul în curte unde au diverse activități. Deținuții au dreptul la 30 de minute pe zi la telefon. Camera matrimonială era ocupată și aici, ca și în sediul central, la momentul vizitei reprezentantelor APADOR-CH.

Deținuții găzduiți în Secția Movila Vulpii au apreciat regimul deschis și nu au dorit să semnaleze probleme cu privire la condițiile de detenție. Câțiva deținuții de aici s-au plâns doar de faptul că atunci când trebuie să meargă la sediul central (la magazin sau la cabinetul medical), deplasarea le ocupă o zi întreagă chiar dacă activitatea în sine durează doar câteva minute, restul timpului fiind nevoiți să-l petreacă în curtea unității din str. Rudului, într-o curte de plimbare. Conducerea penitenciarului a recunoscut existența acestei probleme datorate în principal restrângerilor de natură financiară (mai exact lipsa de bani pentru combustibil) însă a afirmat că a luat măsuri. În acest sens ar fost semnat un contract pentru deschiderea unui magazin în incinta secției exterioare și se preconizează și înființarea unui cabinet medical. Astfel, nu vor mai fi necesare deplasări la sediul central.

Un alt deținut, Nicolae Mârțan s-a plâns de faptul că au fost instalate aparate pentru bruiajul semnalului de telefonie mobilă, aparate care, pe lângă că afectează negativ sănătatea, au influență și asupra telefoanelor fixe amplasate pe secție, afectând calitatea sunetului.

Concluzii şi recomandări:

1. APADOR-CH solicită Administrației Naționale a Penitenciarelor să ia de urgență măsuri pentru a rezolva problema supraaglomerării din Penitenciarul Ploiești, în special în sediul central unde condițiile de locuit sunt inumane și degradante;

2. Asociația semnalează faptul că, în condiții de supraglomerare, lipsa mijloacelor de igienă și inexistența programelor de prevenire a răspândirii infecțiilor pot avea consecințe dezastruoase. În acest sens, APADOR-CH solicită luarea de măsuri ca deținuții să aibă la dispoziție suficientă apă caldă și materiale de igienă. De asemenea asociația solicită inițierea unor programe de prevenire a răspândirii HIV/hepatite prin distribuirea de prezervative și prin acordarea de tratament adecvat consumatorilor de droguri. Asociația insistă asupra necesității de a include in lista de materiale sanitare achiziționate cu bani de la buget și prezervativele – cel mai ieftin si mai sigur mijloc de prevenire a răspândirii  HIV și a altor infecții cu transmitere sexuala.

3. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului să depună eforturi pentru a identifica locuri de muncă pentru cât mai mulți deținuți din ambele regimuri pe care le gestionează.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic

Raspunsul ANP in acest caz