Raport asupra vizitei în Penitenciarul Jilava

10.12.2014
Print Friendly, PDF & Email

La data de 24 septembrie 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat penitenciarul Jilava. Această vizită a avut loc în cadrul unui proiect comun desfășurat de cele două organizații. Ultima vizită a APADOR-CH în penitenciarul Jilava a avut loc la data de 12 iunie 2008, iar concluziile vizitei pot fi regăsite aici.

Aspecte generale

Penitenciarul Jilava cazează în prezent numai deținuți de sex masculin încadrați în regimurile deschis și semideschis și care au domiciliile în zona București-Ilfov. La data vizitei efectivul număra 1600 deținuți majori și un minor aflat în tranzit, cazaţi în 6 secţii de deţinere, una destinată regimului deschis şi 5 regimului semideschis. Cea mai mare problemă regăsită în Penitenciarul Jilava a fost supraaglomerarea, într-o suprafață de 689 mp destinați efectiv deținerii persoanelor fiind instalate 1792 de paturi. Rezultă că la data vizitei fiecărei persoane îi reveneau 0,43 mp spaţiu personal, iar în condițiile ocupării tuturor paturilor i-ar reveni 0,38 mp. În cele mai multe dintre camere paturile sunt amplasate pe trei niveluri, iar spațiul care mai rămâne liber între acestea sunt culoare de deplasare de la intrarea în cameră spre paturi.  Spațiul personal exagerat de mic care revine fiecărei persoane, dar și amplasarea paturilor pe trei niveluri contravin normelor recomandate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, iar cele două organizații recomandă remedierea de urgență a acestei situații, scoaterea celui de al treilea rând de paturi și amenajarea camerelor astfel încât fiecărei persoane să-i revină spațiu personal de cel puțin 4 mp.

Totuși, noi investiții în infrastructură au fost făcute de la ultima vizită a APADOR-CH în penitenciar. O enormă problemă recunoscută de altfel și de conducerea instituției era calitatea proastă a apei.

Spre deosebire de anul 2008, când APADOR-CH a atras atenția asupra calității proaste a apei ce conținea nitrați și impurități, reprezentanții penitenciarului afirmă că, în urma reparațiilor și înlocuirii țevilor vechi metalice cu țevi PPR (polipropilenă), apa este potabilă. Au fost realizate cu ajutorul unei firme contractate de penitenciar puțuri cu adâncime de 180 m, iar calitatea apei este testată. Lucrările la canalizarea penitenciarului au început în 2008 și au fost finalizate în 2010. În perioada 2009-2012 au fost înlocuite treptat și o parte a țevilor prin care circulă apa în interiorul spațiului de deținere. Pe tronsonul 1 vechile țevi au fost înlocuite cu țeavă zincată, iar pe tronsonul 2 – cu PPR.

Doar pe tronsonul 2 (secţiile 4, 5 şi 6) există duș în camere, în primele 3 secţii grupul sanitar al camerei având doar toaletă şi chiuvetă, duşurile fiind amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secţie. Apa caldă la băi este furnizată de două ori pe săptămână. Deţinuţii s-au plâns asupra acestui aspect, spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Mai ales cei care muncesc, spre exemplu cei 36 de deţinuţi din secţia a doua, regim semideschis, camera E 2.10 care lucrau la groapa de gunoi Glina au afirmat că au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă şi sunt nevoiţi să se spele cu apă rece.

Penitenciarul dispune de câteva vitrine frigorifice pentru depozitarea alimentelor primite de deținuți de la familie sau cumpărate de la magazin; pentru evitarea furturilor, sala frigiderelor este păzită de un supraveghetor.

Blocul alimentar era la momentul vizitei în renovări, urma să se dea în funcţiune la 1 octombrie; pe perioada renovărilor mâncarea se pregătea la popota penitenciarului şi era adusă de acolo şi distribuită de către angajaţii blocului alimentar. Investiţii fuseseră făcute de curând şi în spălătoria penitenciarului, fuseseră achiziţionate mai multe maşini mari de spălat, uscătoare şi o maşină de călcat.

Conducerea penitenciarului a spus că toate camerele au fost renovate în anul 2012, inclusiv grupurile sanitare ale camerelor și că s-a intervenit în mod constant și eficient pentru deratizare și dezinsecție. Cu toate asigurările, cei doi reprezentanţi au constatat că încă  se semnalează prezența ploșnițelor şi gândacilor în camerele de deținere.

Deratizarea se face cu o frecvență mai mare. În penitenciar există un “igienist” care are această sarcină. Conform personalului penitenciarului, acesta intervine la cerere, ori de câte ori este nevoie.

Conducerea penitenciarului a realizat un proiect de construire a unei săli de mese, însă pentru a demara lucrările este necesară aprobarea investiției de către ANP. Instituţia dispune însă de o sală de sport nou construită.

Conform conducerii penitenciarului, problemele cu care se confruntă instituția provin din insuficiența banilor. Bugetul instituției se constituie din două surse de venit – de la bugetul de stat și din venituri proprii (maxim 30% din venituri obținute din chiria magazinului din penitenciar, punctul de lucru interior și din vânzarea legumelor și fructelor produse la GAZ). Aceste câștiguri ajung însă prima oară în administrarea ANP, de aici întorcându-se la penitenciarul Jilava numai 60% din suma totală câștigată.

Efective, personal

La data vizitei numărul deţinuţilor din Penitenciarul Jilava era de 1600 şi un minor aflat în tranzit care era cazat singur în cameră. 128 deţinuţi erau cazaţi în regim de detenţie deschis şi 1472 în regim semideschis. Penitenciarul nu are amenajată o cameră-izolator.

Schema de personal nu este completă, astfel că pentru toate sectoarele (medical, socio-educativ, etc.) există multe posturi neocupate. Schema pentru personalul operativ prevede 28 ofiţeri şi 408 agenţi, numai 25 de posturi de ofiţeri şi 319 de agenţi fiind ocupate la data vizitei de monitorizare. Pentru sectorul medical sunt prevăzute 10 posturi de medici şi 25 de personal auxiliar (asistenţi medicali, asistenţi de igienă, etc.), numai 3 medici fiind angajaţi şi 16 persoane ca personal auxiliar. Aceeaşi situaţie există şi pentru sectorul socio-educativ, unde din 49 de posturi prevăzute în schemă, numai 33 dintre acestea sunt ocupate.

Sectorul socio-educativ

Personalul acestui sector, care numără 33 de angajaţi, este distribuit pentru două servicii: educație și asistență psihosocială. La serviciul educaţie erau angajaţi la momentul vizitei 9 educatori şi 5 ofiţeri şi agenţi, un preot ortodox, un agent tehnic şi 4 monitori sportivi. La celălalt serviciu, asistenţă psihosocială erau angajaţi 4 asistenţi sociali şi 4 psihologi, restul personal auxiliar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că personalul este insuficient, invocând standardele de personal prevăzute de Decizia directorului ANP nr. 624 din 16.08.2012 referitoare la desfăşurarea activităţilor educative şi de asistenţă psihosocială în penitenciare care stabileşte următoarele:

-pentru fiecare 100 deţinuţi ar trebui să fie angajat un educator ofiţer

-pentru fiecare 500 deţinuţi – un educator agent, un monitor sportiv şi un agent tehnic

-pentru fiecare 200 deţinuţi- un psiholog şi un asistent social

Este evident că în penitenciare nu sunt respectate reglementările elaborate chiar de propria conducere a acestui sistem. APADOR-CH a atras atenția cu ocazia fiecărei vizite de monitorizare în penitenciare că personalul atât de la sectorul socio-educativ (dar şi medical) este insuficient pentru efectivul de deținuți și că acest lucru  pune în pericol reintegrarea socială a acestora după liberare. APADOR-CH şi RHRN recomandă conducerii ANP ca această problemă să fie  abordată cu prioritate, iar schema de personal de la nivelul fiecărei unități să fie completată cu specialiști.

 

În primul semestru al anului 2014, 118 deținuți au finalizat numai programe psiho-sociale, în total 588 de deținuți au urmat activități educative, unii dintre ei fiind înscriși la mai multe activități în același timp.

Cursurile de calificare (comerţ, croitorie, cultura plantelor, cursuri IT) sunt organizate cu aproximativ 40 de deținuți. Penitenciarul dispune de o sală cu laptopuri unde s-au putut desfăşura cursurile IT, astfel că 300 de deţinuţi erau la momentul vizitei absolvenţi ai acestui curs; la absolvire deținuţii primesc un atestat.

Penitenciarul desfăşoară şi cursuri şcolare de tipul „a doua şansă”, în anul şcolar care era în desfăşurare fiind înscrişi 40 de deţinuţi în ciclul primar, 64 în ciclul gimnazial şi 20 pentru clasele de liceu.

În penitenciarul Jilava funcţionează o comunitate terapeutică pentru foștii consumatori de droguri finanţată din fonduri norvegiene. Comunitatea este dimensionată pentru 26 de foști consumatori de droguri care să îndeplinească anumite condiţii: să mai aibă cel mult 12 luni până la liberare, să nu fie în evidenţele penitenciarului cu acte de violenţă.

Colaborarea cu AJOFM nu funcționează deoarece există un ordin care restricționează includerea deținuților în cursuri de calificare oferite de Agenţie; pot participa doar cei care mai au mai puţin de 9 luni până la liberare. Ar fi util ca tuturor deținuților să li se propună programe de formare profesională, apoi să fie conectați la servicii de consiliere pentru găsirea unui loc de muncă.

Serviciul medical

Serviciul medical este format din 3 medici generaliști din totalul de 10 în schema de personal, 7 asistenți medicali de medicină generală, 1 farmacist, 1 igienist și un administrator, plus 3 persoane ca personal tehnic. În total sunt ocupate 16 posturi din 25 prevăzute în schema de personal auxiliar. Numărul de consultații zilnice este estimat la o medie de 90 de consultații pe zi.

Personalul este insuficient, conform șefului serviciului. În schema de personal se mai încadrează un psihiatru, însă locul este în prezent vacant. Șeful de serviciu consideră că medicii nu întră în sistem deoarece nu sunt motivați corespunzător, majoritatea preferând să se angajeze în comunitate. Acest sector dispune şi de camere de izolare pentru suspecții de TB, de infirmerie și farmacie.

În penitenciar nu există nou depuși, toți deținuții provin din alte penitenciare și au fișele medicale deja întocmite. APADOR-CH şi RHRN atrag atenţia conducerii penitenciarului că este obligatorie examinarea tuturor celor aduşi în penitenciar chiar dacă au deja fişe şi recomandă respectarea acesei obligativităţi şi la nivelul penitenciarului Jilava.

În unitate nu există deținuți seropozitivi cunoscuți. La data vizitei erau 18 pacienți cu hepatita C aflați în tratament, dintr-un număr posibil cu mult mai mare de deținuți pozitivi. Costul tratamentului cu interferon (Pegasis + Ribavirină) este estimat le 5000 lei/lună. Tratamentul este decontat de Casa OPSNAJ.

Principalele probleme medicale semnalate în penitenciar sunt afecțiunile cardio-vasculare, pacienți cu stimulatoare cardiace, tulburări psihice anterioare încarcerării sau asociate condițiilor de detenție. Între august 2013 și septembrie 2014 au fost identificate 11 cazuri TB, iar două erau în investigaţii medicale la data vizitei.

Prezervative nu mai sunt disponibile din 2013 şi nici nu sunt încadrate în lista de achiziții a ANP. Asociaţiile ramintesc conducerii ANP că achiziţionarea de prezervative este mult mai ieftină decât tratamentul ulterior al bolilor cu transmitere sexuală. În condițiile în care asistăm la o creștere a cazurilor noi de HIV în grupurile la risc, absența acestor materiale de protecție poate avea consecințe grave asupra sănătății deținuților, considerați la rândul lor a fi un grup cu risc crescut de infectare.

Testele HIV/hepatite sunt furnizate de ANP, în funcție de disponibilitate. În Spitalul Penitenciar Jilava se face testare Western Blot, după depistare ELISA.

În penitenciar nu există un dermatolog, în condițiile în care mulți deținuți reclamă probleme dermatologice din cauza condițiilor precare de locuire și a paraziților (căpușe).

 

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Acesta activează şi în penitenciarul-spital Jilava şi are ca ajutor un grefier. Judecătorul lucrează în Penitenciarul Jilava de șase ani și a estimat activitatea sa la Jilava la peste 1500 dosare, în timp ce la penitenciarul spital are în lucru în jur de 200 dosare. Programul de audiență al judecătorului se desfășoară o dată pe săptămână, în ziua de luni, sau în orice zi pentru urgențe, iar în ziua de joi participă la comisia de liberare condiționată. Biroul său este amplasat în afara zonei de deținere, în sectorul administrativ.

Aproximativ 90% din plângerile deţinuţilor invocă nemulţumiri faţă de regimul de detenţie, în cazul celor aflaţi în regim semideschis, însă  doar o mică parte sunt admise atât de comisia de stabilire a regimului cât şi de judecător.

O altă serie de contestări ce ajung la judecător sunt legate de rapoartele de incident fie pe motiv de lovire a altor deţinuţi sau confiscarea bunurilor şi susbstanţelor interzise (cum este cazul ţigărilor în camerele de nefumători, caz în care pentru pedeapsă se aplică legea fumatului în spaţiile publice; fumatul este permis în penitenciar doar la grupurile sanitare pentru camerele de fumători, însă în cele de nefumători deținerea de țigări este interzisă).

Judecătorul a mai spus că alte plângeri sunt legate de tratamentul medical, în sensul că pentru afecțiunile pe care știu că le au deținuții doresc să primească doar anumite tipuri de medicamente şi nu ceea ce le prescrie medicul de la cabinet, deși substanța activă și efectul sunt aceleași.

Cu privire la faptul că toți bolnavii HIV din cadrul sistemului penitenciar sunt aduși la penitenciarul-spital Jilava, judecătorul este de părere că e un lucru bun și că este vorba despre o discriminare pozitivă, deoarece dacă ar fi ținuți în camere cu alți deținuți și dacă aceștia ar afla despre afecțiune, cei bolnavi ar fi supuși în mod constant abuzurilor. Conform judecătorului, au existat plângeri de la deținuții care au fost transportați împreună cu deținuți seropozitivi.

Reprezentanţii asociaţiilor consideră că atitudinea deţinuţilor, dar şi a personalului penitenciarului faţă de cei infectaţi HIV se datorează lipsei de informare a acestora asupra modalităţilor de transmitere a virusului şi consideră discriminatorie, dar nu în sens pozitiv, izolarea deţinuţilor infectaţi faţă de restul populaţiei penitenciare. Dacă în cazul deținuților ignoranța cu privire la acest aspect este de înțeles, în cazul personalului nu este justificată.

Hrana deţinuţilor

Reprezentanții asociațiilor au vizitat blocul alimentar, aflat în renovare; fusese văruit, sistemul de aerisire era nou, la fel și marmitele pentru pregătirea hranei. Unele mici finisări mai trebuiau realizate, blocul alimentar urmând să fie dat în folosință la începutul lunii octombrie.

La data vizitei mâncarea deținuților era pregătită la popota penitenciarului. Pentru acea zi se serveau la masa de prânz ciorbă de dovlecei și tocană de cartofi cu carne de porc (porționată). Pentru cei de religie musulmană se pregătise ciorbă de fasole și tocană de cartofi cu carne de pui. Cei care muncesc primesc zilnic un supliment constând în mai multă pâine și carne. Mâncarea avea aspect și miros plăcut.

 

Corespondenţă, sectorul vizită, alte drepturi

Cutiile poștale sunt amplasate la intrarea în corpul de detenție şi în interiorul acestuia, telefoanele în curțile de plimbare şi în fiecare secție, câte un infokioşc care funcționează pe bază de card personalizat fiind de asemenea  instalat în fiecare secție.

Penitenciarul are 6 curți de plimbare, câte una pentru fiecare secție. Fiecare curte de plimbare are amplasată câte o masă cu bancă şi un acoperiș deasupra acesteia. În curțile de plimbare sunt  instalate şi aparate radio care transmit programele în intervalele orare 8:15 – 11:30 şi 13:30 – 18:00. Programul TV funcționează în intervalul orar 8:00-23:00.

Sectorul vizită este amenajat corespunzător, astfel că atât vizitatorul dar şi deținutul pot vedea când pachetul primit este deschis de agenții de penitenciar, deținuții putând primi un pachet lunar sau mai des în cazul în care au acumulat multe credite şi beneficiază de recompense; regula este ca acest beneficiu să fie acordat când au fost acumulate 45 de credite. Pentru o imagine mai clară asupra posibilităților de acumulare a creditelor este de menționat că pentru un program socio-educativ urmat în mod activ de către un deținut se acordă 30 credite (programele durând în medie 3 luni), iar pentru o zi de muncă se acordă 4 credite. Un pachet poate conține maxim 10 kg de alimente, 20 l apă şi suc şi 6 kg de legume/fructe.

Deținuții din regimul deschis pot primi până la 5 vizite pe lună din partea aparținătorilor, iar cei din regim semideschis până la 4. Vizitele se acordă numai la masă, iar discuțiile cu avocații au loc într-o cameră separată, la mese cu separator.

Sectorul vizită este supravegheat video, iar conducerea penitenciarului a afirmat că imaginile preluate de camerele video din întreaga instituție nu se păstrează mai mult de o lună întrucât sistemul nu permite stocarea unui volum mare de informații și că apoi acestea se șterg automat.

Penitenciarul are amenajată o capelă unde se țin slujbe de rit ortodox. Pentru deținuții de alte religii, la solicitarea acestora, preoți de alte confesiuni se deplasează la penitenciar, discuțiile desfăşurându-se în sălile pentru activități socio-educative.

Penitenciarul Jilava are amenajate şi două camere pentru vizită intimă, cu un grup sanitar comun unde apa caldă este furnizată tot timpul. O vizită intimă poate dura până la 2 ore şi până la 48 de ore în cazul celor căsătoriţi. Nici măcar aici nu erau însă distribuite prezervative.

Spălătoria penitenciarului este echipată cu 2 maşini de spălat mari şi una mai mică plus un uscător, investiţia este recentă, iar mașinile sunt funcționale.  Deţinuţii îşi pot spăla hainele şi lenjeria de pat o dată pe săptămână. În total 8 deţinuţi lucrează la spălătorie în două schimburi.

Servicii adresate consumatorilor de droguri

La întrebarea despre managerul de caz pentru deținuții autodeclarați consumatori de droguri a fost indicat psihologul penitenciarului, în prezent detașat la Penitenciarul Spital Jilava.

Încadrarea într-un program terapeutic: conform medicului șef, în majoritatea cazurilor este vorba de foști consumatori de droguri autodeclarați care ajung în PNT Jilava după ce au depășit sevrajul sau în orice caz au încetat consumul de droguri.

Comunitate terapeutică: în cadrul penitenciarului funcționează comunitatea terapeutică Phoenix Jilava, prezentată ca un succes major în cadrul căreia se oferă servicii de asistență psihologică, asistență socială și educație (abordare multidisciplinară), pregătire pentru eliberare. Comunitatea dispune de 26 de locuri. În cadrul comunității se lucrează conform ghidului elaborat în cadrul proiectului „Crearea a trei comunități terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor”, implementat de ANA și ANP. În comunitatea terapeutică se aplică teste antidrog și sunt disponibile teste HIV/hepatite.

Reprezentanți CPECA au întrevederi periodice cu deținuții din cadrul comunității terapeutice aflați în curs de eliberare. Aceștia sunt  sfătuiţi să continue consilierea după ieșirea din penitenciar.

Programul antidrog: este disponibil pentru toți deținuții, indiferent dacă au fost sau nu consumatori de droguri și constă în educare pentru prevenirea consumului de droguri.

 

Programul de schimb de seringi: deținuții care doresc să intre în program primesc un cod al cărui scop este să le protejeze identitatea. Programul se desfășoară sub supravegherea serviciului medical și al asistentului social. Un educator între egali distribuie 10 seringi pe săptămână de persoană. Seringile folosite sunt colectate în sticle de plastic. Conform medicului, programul de schimb de seringi este disponibil pentru deținuții care doresc să primească seringi. La data vizitei nu era înscris nici un deținut.

Deși oficial nu există cerere de seringi deoarece nu există consum de droguri, la ferestrele camerelor din Penitenciarul Jilava au fost montate  plase, deoarece deținuții aruncau seringile folosite în curtea interioară, conform celor spuse de unii deținuți.

După discuții cu deținuții cei doi reprezentanţi ai asociaţiilor constată că programul de schimb de seringi nu poate funcționa atâta timp cât nu se poate păstra confidențialitatea numelui și camerelor unde sunt cazați cei înscriși în cadrul programului. Există un conflict între considerentele de ordin medical și cele de siguranță: pe de o parte există nevoia de seringi de unică folosință, pe de altă parte consumul de droguri implică încălcarea regulamentului și deținerea de obiecte/ substanțe interzise, iar serviciul de pază trebuie să acționeze de fiecare dată când află de potențiala lor existență. În acest fel, în loc să servească scopului pentru care a fost inițial creat, cel de a preveni sau reduce infectarea cu HIV sau VHC, serviciul de schimb de seringi a devenit un semnalizator al încălcării regulamentului care alertează serviciul de pază. Paza operează percheziții în camerele unde s-au cerut seringi, de obicei găsind alte obiecte interzise – în principal telefoane. În acest fel, colegii de cameră ai deținuților consumatori de droguri sunt motivați să îi convingă pe aceștia din urmă să nu mai apeleze la serviciul de schimb de seringi și astfel să atragă atenția asupra lor.

Un exemplu dat de deținuți a fost anul 2011, când programul de schimb de seringi funcționa: seringile erau preluate de la educatorul între egali care făcea distribuția și recuperarea, însă dacă paza găsea seringi pe secție încerca să afle cărui deținut îi aparținea seringa și să-i facă raport.

 

Managementul de caz: deținuții sunt însoțiți de fișa lor medicală oriunde merg în interiorul sistemului penitenciar. Majoritatea deținuților consumatori de droguri declară că au renunţat la consumul de droguri şi că nu mai au probleme cu adicția.

Personalul penitenciarului nu a putut spune cu exactitate cum se aplică prevederile ordinului comun 1216C/2006. În discuția cu medicul penitenciarului s-a făcut referire la serviciul social ca fiind cel care asigură managementul de caz pentru consumatorii de droguri autodeclarați. Fișele medicale ale deținuților consumatori de droguri se păstrează la cabinetul medical. Șeful serviciului educativ a afirmat că responsabilitatea includerii într-un program  de asistență revine serviciului medical.

Tratamentul substitutiv: în Penitenciarul Jilava se aflau la data vizitei doi deținuți care primeau tratament substitutiv. Medicația le era administrată sub supravegherea medicului.

 

Vizita în camere – discuții cu deținuții

Toți deținuții s-au plâns de calitatea proastă a mâncării sau mai degrabă de lipsa de varietate. Ei au afirmat că din mai până în septembrie s-a servit zilnic mâncare de dovlecei. O parte dintre ei au afirmat că mâncarea nu are gust.

Deținuții diabetici au dificultăți în păstrarea dozelor de insulină în condiții corespunzătoare, deoarece nu au acces la ladă frigorifică sau frigider. În cazul unui deținut diabetic au existat întârzieri în intervenție, atunci când acesta a suferit o criză de hipoglicemie.

Conform unui deținut, “trebuie să taci din gură dacă vrei acasă.” Afirmația se referă la capacitatea de a rezista stresului impus de condițiile din penitenciar în dorința de a evita rapoartele ce pot afecta șansele de a părăsi penitenciarul cât mai devreme posibil. Conform deținuților, rapoartele de incident se fac foarte ușor și uneori pentru fapte prea puțin grave, cum ar fi violență verbală sau fumat în cameră.

Deratizatorul vine la cerere, dar deratizarea nu are efect și trebuie chemat de mai multe ori. Deși conform conducerii apa este potabilă, cei cu resurse financiare nu beau apă de la robinet. Deţinuţii au afirmat că vara nu pot dormi din cauza paraziților – gândaci, ploșnițe, șoareci. Apa este de culoare galbenă, iar pe canal vin gândaci. Într-o cameră  s-a făcut o demonstrație asupa calităţii apei: un tifon nou a fost pus ca filtru și apa a fost lăsată să curgă aproximativ douăzeci de secunde. La final tifonul era galben de la impuritățile filtrate.

Exemple de supraaglomerare sunt cele două camere vizitate de reprezentanții celor două asociații: în prima erau cazați 39 de deținuți, în cea de a doua – 36 de deținuți care muncesc la groapa de gunoi Glina. Conform prevederilor în vigoare, deținuții au voie să fumeze doar în toalete, spații relativ înguste (aproximativ 2x3m), dotate cu două toalete dispuse una lângă alta. Condițiile afectează intimitatea deținuților care folosesc toaletele și creează aglomerație în acest spațiu. Aglomerația este o problemă și mai mare în cazul deținuților care muncesc la groapa Glina. Deși cu trei mai puțini, aceștia au acces la o singură toaletă, unul din cele două WC-uri fiind blocat, deoarece deținuții depozitează în el hainele și încălțările folosite la muncă și care sunt impregnate cu un puternic miros de gunoi. Nu s-a putut stabili dacă toaleta e folosită pentru că nu funcționează sau din lipsa unor dulapuri sau a unui spațiu adecvat pentru depozitarea hainelor urât mirositoare și cu potențial infecțios (biohazard).

Trebuie avută în vedere şi amenajarea unor spații de fumat adaptate la numărul de deținuți sau adaptarea prevederilor în vigoare astfel încât fumatul să nu mai fie o problemă în camerele cu un număr mare de deținuți, care sunt obligați să fumeze în baie.

Mulți deținuți s-au plâns că au început să aibă probleme cu dinții din cauza mâncării proaste sau a condițiilor din penitenciar, fără să poată accesa servicii stomatologice. Cabinetul stomatologic este funcțional, deși dotările sunt învechite. Totuşi, la data vizitei Penitenciarul Jilava nu dispunea de un medic stomatolog. Pe de altă parte, nu există posibilitatea tratării deținuților în servicii private, chiar dacă aceștia sunt dispuși să plătească. Conform legii, aceștia pot fi tratați numai în servicii publice și niciun serviciu public de stomatologie din București nu oferă servicii deținuților. De două ori pe săptămână, deținuții cu probleme stomatologice sunt trimiși la Spitalul Penitenciar Jilava. Lista de așteptare este foarte mare.

 

Concluzii

Situația de supraaglomerare constatată la vizita anterioară se menține.

Rapoartele de incident se fac cu foarte mare ușurință pentru fapte minore: un deținut a primit raport pentru că a mers la vizită cu o țigară stinsă în buzunar, încălcând astfel prevederile despre interzicerea fumatului. Conform deținuților, li se poate face raport pentru orice gest greșit, ceea ce poate duce la schimbarea regimului de executare într-unul mai restrictiv şi automat transferul la Penitenciarul Giurgiu. Acest context este de natură să alimenteze și să mențină o atmosferă tensionată în relația dintre deținuți și personalul penitenciarului.

În cadrul vizitei de monitorizare a fost urmărit gradul de implementare al prevederilor ordinului comun  privind derularea programelor integrate de asistență medicală, psihologică și socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri. Din discuțiile avute cu personalul penitenciarului nu a reieșit că aceștia cunoșteau ordinul respectiv.

Recomandări

  • APADOR-CH şi RHRN semnalează nivelul extrem mare al supraaglomerării din penitenciarul Jilava şi solicită conducerii ANP să găsească soluţii cât mai rapide astfel încât fiecărui deţinut să îi revină cel puţin 4 mp spaţiu personal, aşa cum recomandă CPT.
  • Asociaţiile solicită reluarea de urgență a măsurilor de prevenire HIV, pornind de la:

– modificarea urgentă a regulamentelor și a instrucțiunilor personalului serviciului de pază, astfel încât serviciul de schimb de seringi să fie reluat în cel mai scurt timp;

– introducerea unei noi linii de cheltuieli în următorul buget, astfel încât să se achiziționeze de urgență prezervative, care să fie puse la dispoziția deținuților în condiții de anonimat;

– punerea urgentă la dispoziţie a testelor HIV, hepatite și oferirea serviciului de consiliere și testare voluntară deținuților care doresc să își cunoască statutul serologic.

  • Asociaţiile recomandă şi efectuarea de teste privind calitatea apei și comunicarea publică a rezultatelor, pentru a risipi suspiciunile privitoare la acest aspect.

Alte concluzii şi recomandări se regăsesc în raport.

Adelina Boboşatu                                                                            Valentin Simionov

APADOR-CH                                                                                   RHRN

Raspuns ANP Jilava