Îmbunătățirea legislației privind reprezentarea societății civile în organisme colegiale

28.03.2017
Print Friendly, PDF & Email

Principalele organisme colegiale în care este reprezentată societatea civilă sunt:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

 

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Consiliul Naţional de Integritate (CNI)

Consiliul Economic şi Social (CES)

Există şi organisme colegiale în care societatea civilă nu este reprezentată, deşi o astfel de prezenţă ar duce la o creştere clară a eficienţei acestor organisme:

Cazul special al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), organism politizat și ineficient de mai multă vreme.

Ce e bun și ce nu în procedurile de desemnare/alegere a reprezentanților societății civile în organismele colegiale

Mecanismul de desemnare: societatea propune, politicienii dispun

Legile speciale privind organizarea şi funcţionarea unor organisme colegiale (CSM, CNCD, CNI, CES) prevăd că în compunerea acestora trebuie să se afle şi un anumit număr de persoane care reprezintă societatea civilă.

În prezent, nu există, nici legal şi nici informal, un mecanism prin care formele asociative care compun societatea civilă îşi desemnează nemijlocit reprezentanţii în organismele colegiale. Din acest motiv, reprezentanţii societăţii civile nu sunt desemnaţi direct de societatea civilă, ci de altcineva: parlament, guvern.

Mai precis societatea civilă nu poate face mai mult decât propuneri de candidaţi, dar cei care dispun care anume candidaţi vor reprezenta societatea civilă sunt alţii decât societatea civilă: parlament, guvern.

Principalul risc al faptului că alţii decât societatea civilă dispun cine va reprezenta societatea civilă este politizarea. Parlamentul şi guvernul sunt structuri politice, iar votul lor cu privire la candidaţii societăţii civile este un vot politic, fiind aleşi nu acei candidaţi care plac societăţii civile, ci  aceia agreaţi de puterea politică majoritară de la un moment dat.

Problemele nu apar atunci când numărul candidaţilor propuşi de societatea civilă este egal cu numărul locurilor ce revin societăţii civile (spre exemplu, recentele desemnări pentru CNI), ci atunci când din partea societăţii civile sunt propuşi mai mulţi candidaţi decât locuri.

Cel mai vizibil caz este cel al CSM, pentru care legea rezervă 2 locuri pentru reprezentanţii societăţii civile. Aproape de fiecare dată, pentru cele 2 locuri au existat 4-5 candidaţi propuşi de societatea civilă. În această situaţie,  cel care a decis care sunt cei ce vor ocupa cele 2 locuri a fost parlamentul. Efectul a fost politizarea evidentă, pentru că a decis majoritatea politică din momentul respectiv. Or, societatea civilă este altceva decât o majoritate politică de conjunctură.

Soluţia: stabilirea unui mecanism prin care entităţile neguvernamentale legal constituite din societatea civilă să-şi poată desemna direct, nemijlocit candidaţii.

În cadrul acestui mecanism, intervenţia guvernului şi a parlamentului trebuie redusă foarte mult, la cea de arbitru pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă prevăzute în mecanism.

Acest mecanism nu modifică sub nicio forma condiţiile de eligibilitate pentru candidaţi (condiţii de studii, pregătire, conduită etc.etc.) deja prevăzute în legile de organizare şi funcţionare ale fiecărui organism colectiv. Desemnarea candidaţilor de către societatea civilă se va face, desigur, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de lege.

Noutatea constă în faptul că atunci când există mai mulţi candidaţi eligibili decât locuri, alegerea/desemnarea lor se va face de societatea civilă, prin entităţile legal constituite (asociaţii, fundaţii etc), iar  nu de către parlament sau guvern, ca în prezent.

Pentru a evita posibilitatea denaturării rezultatelor prin înfiinţarea unor entităţi ad-hoc, doar în scopul participării la procedură şi, astfel, al vicierii procedurii, se poate impune condiţia unei “vechimi în activitate” a fiecărei organizaţii participante, de exemplu 3 (sau 5) ani. Mai precis, asociaţii înfiinţate cu cel puţin 3 (sau 5) ani înainte de data propunerii și, eventual, care au de cel puţin 3 (sau 5) ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific.

O variantă de selecţie a organizaţiilor care pot participa la propuneri şi la vot este cea bazată pe principiul specializării, în sensul că vor putea propune/vota candidaţi pentru un anumit organism numai entităţile a căror activitate se încadrează în domeniul de competenţă al acelui organism colegial. Dar, deşi pare rezonabilă, o astfel de variantă exclude o parte a societăţii civile de la un proces prin care, potrivit legii, sunt desemnaţi reprezentanţi ai societăţii civile (ai întregii societăţi civile, nu doar a unei părţi, specializate, din acea societate). Deci, introducerea unor criterii de genul specializării pentru “filtrarea” organizaţiilor care pot participa poate constitui o reglementare cu caracter discriminatoriu. Principiul specializării se poate aplica numai în cazul candidaţilor propuşi(care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi în cazul membrilor societăţii civile, cărora nu li se poate nega dreptul de a propune şi de a alege/vota candidaţii care să reprezinte societatea civilă (întreaga societate civilă).

Etapele și procedura mecanismului de desemnare

1. Cu o perioadă de timp înainte de expirarea mandatului, de minimum 3 luni, de exemplu, fiecare entitate care îndeplineşte condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea)  poate propune un candidat.

După cum am precizat mai sus, pentru a evita posibilitatea denaturării rezultatelor prin înfiinţarea unor entităţi ad-hoc, doar în scopul participării la procedură şi, astfel, al vicierii procedurii, se poate impune condiţia unei “vechimi în activitate” a fiecărei organizaţii participante, de exemplu 3 (sau 5) ani. Mai precis, asociaţii înfiinţate cu cel puţin 3 (sau 5) ani înainte de data propunerii și, eventual, care au de cel puţin 3 (sau 5) ani în statut prevedera privind scopul si obiectivele din domeniul specific.

Ar fi de preferat ca, pentru o cât mai largă reprezentare a societății civile, principiul specializării să se aplice numai pentru cei propuși (adică numai pentru candidați, care, potrivit legii, trebuie să aibă o anumită pregătire/specializare), dar nu şi pentru cei care propun (asociațiile legal constituite).

Propunerea se afişează pe o pagină de web special dedicată. Administratorul acestei pagini ar putea să fie din afara societăţii civile, de exemplu o structură guvernamentală implicată în relaţia cu societatea civilă.

2. Tot în acelaşi interval, entităţile neguvernamentale legal constituite din societatea civilă care vor să participe la votarea candidaţilor şi care îndeplineşte condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea) se vor înscrie pe o listă care se afişează pe pagina de web pe care se afişează şi candidaturile.

Desigur, pentru vot se pot înscrie şi entităţi care nu au propus candidaţi.

3. După expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor şi pentru înscrierea votanţilor, lista cu toţi candidaţii propuşi şi lista cu entităţile care vor să voteze se vor trimite unei comisii de specialitate din parlament (de exemplu, comisia juridică a unei camere), pentru a se pronunţa cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă de către entităţile care vor să propună/voteze şi de către candidaţii propuşi.

În cazul listei de candidaţi, comisia nu va putea face aprecieri cu privire la oportunitatea candidaturii sau cu privire la alte aspecte decât cele de ţin de completarea dosarului de candidat cu înscrisurile cerute de lege. De asemenea, comisia va examina şi dacă entităţile care au propus candidaţi îndeplinesc condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea).

În cazul listei de votanţi (care pot fi şi alţii decât cei care propun), comisia va examina dacă aceste entităţi îndeplinesc condiţiile de participare (legalitatea înfiinţării, vechimea; pentru CSM, CNI, CES – și specializarea).

Comisia se va pronunţa în cel mult 20 (30?) de zile. Pentru a evita tergiversarea sau împiedicarea continuării procedurii de desemnare a reprezentanţilor societăţii civile, se va aplica regula acordului tacit, în sensul că dacă respectiva comisie parlamentară nu se va pronunţa în termenul maxim de 20 (30?) de zile de la data primirii listelor la parlament, tăcerea înseamnă acceptarea integrală a listelor.

4. Dacă, după examinarea şi confirmarea listelor de către comisia parlamentară, potrivit pct. 3 din mecanism, numărul candidaturilor este mai mare decât cel al locurilor prevăzute de lege pentru reprezentanţii societăţii civile, se va proceda la etapa de selecţie a acestora.

Pentru această etapă sunt posibile 2 variante:

A)   – selectarea aleatorie, prin tragere la sorţi (dacă se optează pentru această variantă, nu mai este necesară etapa înregistrării/confirmării entităţilor care vor să voteze)

B)    –  votul entităţilor neguvernamentale legal constituite, care s-au înscris pe lista de votanţi şi care au fost confirmate de comisia parlamentară.

Pentru varianta B). De preferat este votul electronic, deschis, prin postarea opţiunii fiecărei entităţi pe pagină web menţionată la pct. 1 din mecanism. În caz de egalitate de voturi între primii candidaţi, mai mulţi decât numărul de locuri, se va organiza un tur de scrutin suplimentar, la care vor participa doar aceştia. Dacă egalitatea va continua, se va proceda, ca ultima modalitate de departajare, la tragere la sorţi. Desigur, fiecare organizaţie înscrisă pe lista de vot şi confirmată de comisia parlamentară are dreptul la 1 vot.

CONCLUZII

Societatea civilă îşi va desemna în mod nemijlocit reprezentanţii în organismele colegiale numai atunci când va fi consacrat legislativ MECANISMUL DE DESEMNARE descris mai sus, care exclude posibilitatea unei ingerinţe politice (parlamentare, guvernamentale) în stabilirea acestor reprezentanţi.

Pentru ca acest mecanism să devină operaţional, este nevoie de modificări legislative, mai precis de modificări ale legilor de organizare şi funcţionare ce privesc fiecare organism colegial. În cazul CSM este nevoie și de modificarea (revizuirea) Constituției, în celelalte cazuri prezentate, nu.

Aceste legi urmează să integreze reglementările propuse mai sus în legătură cu mecanismul de desemnare a reprezentanţilor societăţii civile în organismele colegiale (mecanism aplicabil pentru desemnarea acestor reprezentanţi în orice organism colegial).

În plus, există cazuri de organisme colegiale (de exemplu, CNCD) pentru care legea nu a prevăzut un anumit număr de locuri rezervate societăţii civile, ci doar că din acel organism pot face parte şi reprezentanţi ai societăţii civile. Modificările legislative ar trebui să remedieze şi această deficienţă,  în sensul prevederii unui număr exact de locuri (2-3-4) rezervate societăţii civile. Altfel, societatea civilă nu va depăşi faza în care doar concurează, iar locurile vor fi ocupate, ca şi până acum, numai de persoanele agreate de puterea politică majoritară la un moment dat.

Până la modificările legislative necesare, unele proceduri descrise în mecanism ar putea fi preluate ca bune practici.

 

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

sigle