Ce știu românii despre drepturile lor și la cine merg ca să le revendice

22.09.2015
Print Friendly, PDF & Email

 

 

72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, dar 80% dintre ei consideră că în România le sunt încălcate drepturile civile. Același procent dintre conaționali a auzit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deși foarte puțini pot enumera drepturile prevăzute în Convenție. Instituțiile menționate de respondenți că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt: Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul și sistemul de sănătate (57%) și administrația locală (50%).

 

Acestea sunt rezultatele primului studiu național privind percepția românilor asupra drepturilor lor, realizat de IRES la solicitarea APADOR-CH, în cadrul proiectului „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile”.

 

Cele mai menționate drepturi ale omului, în cadrul sondajului, sunt: dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viață (12%), dreptul la muncă (9%) și dreptul la libertate și siguranță (8%). Într-o proporție redusă sunt menționate dreptul la sănătate (5%), dreptul de vot (4%), dreptul la educație (4%) și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și religie (4%). Respondenții au menționat drepturi care nu există în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaștere pe tema drepturilor omului.

 

Printre drepturile cele mai încălcate, oamenii au enumerat: dreptul de a fi judecat echitabil (61%), dreptul la despăgubiri în caz de eroare judiciară ( 59%) și dreptul de protecția a proprietății (58%).

 

Deși discriminarea este percepută ca un fenomen puternic în România, 36% dintre respondenți declarând că s-au simțit discriminați, nu există o cunoaștere clară a procedurii de reacție în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura. Ca percepție, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanelecu handicap (63%) și femeile (50%).

Printre instituțiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului, în opinia respondenților, se numără președintele României (49%), poliția (49%), avocatul poporului (45%) și instanțele de judecată (42%).

 

Dacă ar trebui să-și revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa totuși unor persoane/instituții de încredere, cum ar fi: polițistul (44%), avocatul (23%) și jurnalistul (12%).

 

Experiența APADOR-CH de mai bine de 20 ani relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu era însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România până la acest moment. Studiul IRES confirmă experiența APADOR-CH.

 

De aceea APADOR-CH lansează azi primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziția cetățenilor, organizațiilor neguvernamentale și specialiștilor în domeniul juridic informații utile și studii de caz care să ajute la mai buna cunoaștere a drepturilor civile în România și implicit la respectarea lor.

 

Site-ul este organizat pe patru direcții: Instanțele naționale/ Cum te adresezi la CEDO/ Executarea deciziilor CEDO/ și un modul de Consiliere online, unde specialiștii APADOR-CH vor răspunde întrebărilor vizitatorilor.

 

Site-ul este activ și va fi actualizat permanent, țintind să devină principala sursă de informare în domeniul drepturilor omului în România.

Studiul sociologic integral poate fi accesat și descărcat de pe site-ul www.drepturicivile.ro

sigle-fara-n 

***

Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile” este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesați www.eeagrants.org.