Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!

08.06.2015
Print Friendly, PDF & Email

Proiectul „Cunoaște-ți și revendică-ți drepturile!” își propune să consolideze sistemul de protecție a drepturilor omului în România, prin:

 Informarea cetățenilor

Sistemul de protecție a drepturilor omului poate funcționa doar în momentul în care beneficiarii lui, cetățenii, sunt conștienți de drepturile lor și de modalitățile în care își pot exercita un anume drept. Experiența APADOR-CH, de mai bine de 20 ani, relevă faptul că majoritatea cetățenilor nu au cunoștințe elementare despre drepturile civile și că acelora, puțini, care sunt conștienți că li se încalcă unele drepturi, le lipsesc informațiile și/sau resursele pentru a remedia problema. Această ipoteză, bazată pe experiență directă de lucru cu cetățenii, nu este însă documentată statistic, subiectul drepturilor omului nefiind abordat în analize sociologice derulate în România.

Încrederea în justiția națională și accesul facil la informații juridice

De asemenea, pentru ca acest sistem să fie funcțional el trebuie să fie eficient și accesibil. Un pilon esențial al acestui sistem, în calitate de garant al drepturilor și libertăților cetățenești, este puterea judecătorească, instanțele naționale, în care însă cetățenii au foarte puțină încredere. În același timp, aderarea României la mecanismul european de protecție a drepturilor omului, respectiv Convenția europeană a drepturilor omului, funcționează pe principiul subsidiarității. Concret, asta înseamnă că autoritățile naționale, mai ales cele judiciare, sunt primele chemate să aplice la nivel național drepturile și libertățile fundamentale. Numărul mare de plângeri formulate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva României reflectă, pe de o parte, lipsa încrederii în justiția română, iar pe de altă parte neaplicarea la nivel național a standardelor impuse de Convenția europeană.
În primul rând cetățenii trebuie să poată să își exercite drepturile pe plan intern, să se plângă de încălcarea drepturilor lor în fața instanțelor naționale. În acest scop ei trebuie să fie informați cu privire la drepturile lor și la modul în care le pot apăra. Accesul la informații/servicii juridice este de cele mai multe ori dificil. Informații disponibile online, care ar putea ajuta un individ să-și înțeleagă un anume drept, sunt într-un limbaj greu de înțeles pentru o persoană fără pregătire juridică.

Cunoașterea mecanismelor CEDO de către petenți…

În lipsa unei soluții favorabile pe plan intern, după epuizarea tuturor căilor de atac, o persoană se poate adresa CEDO. Deși sistemul CEDO este larg cunoscut ca un garant al drepturilor omului, drepturile protejate de acesta și condițiile de admisibilitate ale unei plângeri nu sunt suficient de bine cunoscute. Numai 3% din totalul plângerilor împotriva Românei, analizate de CEDO până în 2010, au fost declarate admisibile. Acest lucru relevă o slabă cunoaștere a mecanismului CEDO. Mai mult, începând din 2010 CEDO a început un proces de reformă tocmai din cauza numărului mare de plângeri pe care le primește. Aceasta a însemnat adăugarea unui nou criteriu de admisibilitate (prin Protocolul nr.14) și înființarea unui mecanism de filtraj, aplicat la început numai pentru țările cu număr mare de plângeri, inclusiv România. De exemplu, plângerile sunt respinse dacă sunt incomplete, acum inclusiv dacă nu au anexate toate hotărârile judecătorești interne. Până în 2010, aceste documente puteau fi trimise și ulterior.

… și de către judecători, avocați, procurori

Informarea este necesară nu doar în rândul petenților, ci și în rândul practicienilor. Din plângerile împotriva României care sunt admise și asupra cărora CEDO se pronunță pe fond, în aproximativ 90% din cazuri CEDO a găsit cel puțin o încălcare a unui drept stipulat în convenție. Această statistică sugerează faptul că există o slabă înțelegere și aplicare a principiilor CEDO și la nivelul instanțelor de judecată din țară. Pentru ca protecția drepturilor omului să fie reală este necesar ca instanțele naționale să cunoască și să aplice principiile CEDO, iar ceilalți participanți la proces (avocați, procurori) să poată să-și formuleze pozițiile în linie cu principiile CEDO.
După obținerea unei soluții favorabile la CEDO se pune problema executării acelei hotărâri la nivel național. Deși România pierde un număr record de cazuri la CEDO, de cele mai multe ori nu sunt implementate măsurile generale impuse de deciziile CEDO. Aplicarea acestor măsuri generale ar avea ca rezultat remedierea pe plan intern a tuturor încălcărilor similare.

Executarea deciziilor CEDO

Trebuie menționate și costurile substanțiale pe care statul român trebuie să le achite ca urmare a cazurilor repetitive pe care România la pierde la CEDO (2.000.000 de euro doar în 2011). În prezent implementarea hotărârilor CEDO se face printr-o procedură opacă, de către Agentul guvernamental pentru CEDO (în subordinea MAE), care elaborează un plan de acțiune cu măsurile pentru executarea fiecărei hotărâri CEDO în parte, pe care îl prezintă Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care supervizează executarea hotărârilor. Organizațiile neguvernamentale au posibilitatea de a-și expune punctul de vedere cu privire la aceste planuri, însă potrivit site-ului Comitetului de Miniștri de prea puține ori s-a făcut acest lucru.

Și cetățenii care au câștigat la CEDO se pot adresa Comitetului de Miniștri cu privire la măsurile care îi privesc direct. Este, deci, necesar ca persoanele interesate și societatea civilă să fie informate și se implice mult mai activ în mecanismului de executare a hotărârilor CEDO, pentru a asigura adoptarea și implementarea unor planuri de acțiune relevante și eficiente la nivel național, întărind astfel sistemul de protecție a drepturilor omului.

Prin acest proiect, care se derulează timp de un an, APADOR-CH își propune eficientizarea și îmbunătățirea sistemului de protecție a drepturilor omului în România, prin:
1. Creșterea nivelului de cunoaștere a principalelor preocupări și așteptări ale publicului larg cu privire la sistemul de protecție a drepturilor omului, printr-un studiu sociologic relevant la nivel național și popularizarea rezultatelor acestuia;
2. Dezvoltarea capacității de cunoaștere și revendicare a drepturilor individuale, prin consolidarea paginii web http://drepturicivile.ro/ cu toate materialele realizate în cadrul acestui proiect și prin furnizarea de consiliere juridică online;
3. Dezvoltarea capacității unei rețele de 10 ONG-uri de a proteja drepturile beneficiarilor lor prin utilizarea mijloacelor legale atât în fața instanțelor naționale cât și prin mecanismul CEDO;
4. Îmbunătățirea nivelului de cunoaștere, de către 50 de practicieni în drept (judecători, procurori, avocați), a sistemului de protecție a drepturilor omului consacrat prin Convenția Europeană a drepturilor omului;
5. Îmbunătățirea mecanismului de implementare a hotărârilor CEDO în România, prin evaluarea situației de fapt, analiză comparativă cu mecanismul echivalent norvegian și derularea unei campanii de advocacy-pilot;

—–

sigle-fara-n

Proiectul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org;