Poliția Română se comportă hoțește chiar și în fața instanței, când i se cer informații publice

UPDATE decembrie 2017 – După doi ani de procese am obținut „manualul de bune practici” al poliției

IGPR zice că procedurile de conducere la secție, amprentare, legitimare și control corporal, aplicate de poliție, ba sunt abrogate, ba există, dar nu se aplică, și de fapt nici nu avem nevoie de ele, de vreme ce am cumpărat deja manualul comercializat de doi chestori în care se spune cum procedează organul când acostează cetățeanul

jandarmi-batand

După ce am câștigat procesul prin care ceream IGPR să ne comunice procedurile de conducere la secție, amprentare, legitimare și control corporal, am deschis alt proces pentru executarea hotărârii. IGPR refuză să ne furnizeze informațiile, argumentând în contradictoriu cu logica și chiar cu propriile afirmații, de la un proces la altul, că procedurile stabilite printr-o dispoziție a inspectorului general al poliției din 2005 sunt aplicate prin alte acte emise în anii următori, apoi că toate sunt de fapt abrogate de un ordin al ministrului de finanțe, emis în 2005 și abrogat printr-un alt ordin al aceluiași ministru în 2015. Apoi că toate acestea au fost abrogate de un alt ordin al secretarului general al guvernului din 2015, și că prin asta se revine la dispoziția inițială a inspectorului general al poliției din 2005, dar cu toate astea nu e clar dacă procedurile stabilite prin ea se mai aplică sau nu.

Dacă nu ați înțeles nimic din asta, nu e vina dumneavoastră, ci a juriștilor IGPR, care în loc să comunice simplu și cinstit procedurile pe care cu siguranță le aplică polițiștii în activitatea lor de zi cu zi (că doar se fac zilnic conduceri la secție, percheziții, amprentări și fotografieri), preferă să consume timp și resurse ca să pretexteze de fapt de ce nu vor să ne pună la dispoziție niște informații publice și să respecte legea.

Ce am înțeles noi din corespondența cu IGPR:

  • Obligată de instanță să ne comunice procedurile de conducere la secție, amprentare, legitimare și control corporal, IGPR ne-a trimis un răspuns sec în care ne-a spus doar numărul dispoziției, nu și conținutul ei: 643/2005, pe motiv că instanța nu ar fi obligat inspectoratul să ne dea dispoziția „în materialitatea ei”. (citește răspunsul IGPR după ce a pierdut procesul)
  • Această dispoziție din 2005, însă, conform IGPR, deși nu e abrogată ea nu se mai aplică, deoarece între timp au fost emise alte ordine și dispoziții legale, cum ar fi Ordinul secretarului general al Guvernului 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice. Acest ordin nr. 400 din 22.06.2015 la care face referire IGPR abia acum, în procesul deschis de APADOR-CH pentru executarea hotărârii instanței, era în vigoare şi pe tot parcursului procesului privind fondul cauzei (procesul în care s-a obţinut titlul executoriu). În acel proces (început la 17.07.2015), însă, IGPR nu a invocat ordinul nr. 400 şi nu a susţinut că reglementările/procedurile solicitate nu ar mai fi „valabile” începând cu data de 22.06.2015 din cauza acelui ordin. Dimpotrivă, IGPR a susţinut şi la instanţa de fond şi la instanţa de recurs că acele reglementări există, că nu sunt clasificate, dar că nu este oportun să ni le comunice.
  • De abia după ce a pierdut definitiv fondul şi a fost obligat să comunice reglementările respective, IGPR a invocat, doar în faţa instanţei de executare, ordinul 400 din 22.06.2015, ordin pe care, dacă era de bună-credinţă, trebuia să-l invoce în faţa instanţelor de fond şi de recurs. (citește întâmpinarea IGPR la chemarea în judecată pentru executarea hotărârii)
  • În fața instanței de executare IGPR mai invocă şi „Ordinul M.F.P.[ministrul finanţelor publice –n.n.] 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, ce a fost abrogat prin Ordinul M.F.P.[ministrul finanţelor publice –n.n.] nr. 808/2015…” . Întrebarea elementară care se pune este cum poate un ordin al ministrului finanţelor publice să abroge proceduri poliţieneşti privind legitimarea, percheziţionarea, conducerea administrativă etc.?
  • De altfel, nici ordinul nr. 400/2015 al secretarului general al guvernului, ordin axat pe controlul financiar intern (a fost emis în aplicarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv) nu a abrogat în mod expres procedurile poliţieneşti în discuţie. „Abrogarea” procedurilor poliţieneşti este doar consecinţă pe care, doar uneori, IGPR o leagă de acest ordin. Astfel, atunci când litigiul s-a aflat în faţa instanţelor de fond şi de recurs, IGPR a interpretat acest ordin în sensul că nu a abrogat reglementările/procedurile solicitate prin cererea de informaţii. Numai în faţa instanţei de executare, acelaşi IGPR a interpretat acelaşi ordin 400/2015 în sensul că a abrogat respectivele reglementări/proceduri. De fapt, IGPR, nici nu foloseşte explicit termenul abrogat”, ci expresia şi-au încetat valabilitatea”, expresie ambiguă, fără semnificaţie juridică precisă.
  • Iar bomboana de pe coliva acestei argumentații contradictorii este aceea că IGPR consideră că de vreme ce APADOR-CH a depus la dosarul procesului extrase din cartea vândută de chestorii Eugen Neata și Mihai Pruteanu – Elemente de tactică polițienească și proceduri operaționale privind intervenția structurilor de ordine și siguranță publică – înseamnă că are cunoștință de procedurile cerute și nu mai e nevoie să le primească direct de la poliție, așa cum prevede legea informațiilor publice.

Faptul că am cumpărat din comerț cartea celor doi nu ne dă garantia ca procedurile din ea sunt INTEGRAL cele aplicabile. Asta putem ști doar după ce primim un răspuns oficial de la IGPR care să conțină acele Prezența lor într-o carte dovedește doar că dacă sunt publice ele nu produc nicio vătămare pentru activitatea poliției și nici nu îi învață pe hoți cum să fure mai bine decât știu – așa cum a pretins IGPR în timpul procesului.

APADOR-CH a depus azi la Tribunalul București un răspuns la această întâmpinare obraznică și contradictorie a IGPR și va continua să solicite procedurile aplicate de poliție la amprentare, fotografiere, percheziție și conducere la secție, deoarece acestea sunt informații publice și este normal ca ele să fie cunoscute de cetățeni. Vă vom ține la curent cu decizia instanței. Marcăm astfel astăzi împlinirea a 15 ani de la intrarea în vigoare a Legii 544/2001, a liberului acces la informații de interes public. Sunt 15 ani în care unele instituții au învățat că informațiile publice sunt … publice, altele încă mai au nevoie de ordin de la judecători ca să respecte legea.

 

Tags:

Trackbacks/Pingbacks

  1. Șeful poliției și IGPR, amendați de instanță cu 350 de lei/zi pentru refuzul de a comunica informații publice | APADOR-CH - 10/02/2017

    […] Poliția Română se comportă hoțește chiar și în fața instanței, când i se cer informații … […]

  2. După doi ani de procese am obținut „manualul de bune practici” al poliției | APADOR-CH - 07/12/2017

    […] Decembrie 2016 – proces deschis pentru executarea hotărârii, întrucât poliția refuza în continuare să respecte și decizia instanței – Poliția Română se comportă hoțește chiar și în fața instanței, când i se cer informații … […]

Leave a Reply