reforma-internetului

Trei organizații din România cer UE să nu cenzureze Internetul

16.10.2017
Print Friendly

 

ApTI, APADOR-CH și ActiveWatch semnează scrisoarea adresată Comisiei Europene, inițiată de Liberties.eu, împotriva monitorizării și filtrării conținutului pe Internet

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și ActiveWatch au semnat alături de alte 57 de organizații europene scrisoarea deschisă, inițiată de Civil Liberties Union for Europe (Liberties.eu), pentru oprirea proiectului de directivă europeană ce urmărește modificarea legislației drepturilor de autor.

Organizațiile semnatare se adresează astfel președintelui Comisiei Europene, președintelui Parlamentului European, președintelui Consiliului Uniunii Europene, raportorului din comisia JURI, Axel Voss, și raportorului din comisia LIBE, Michal Boni, solicitându-le să elimine propunerea de filtrare automată a conținutului încărcat pe platformele online.

Este vorba despre articolul 13 din proiectul de directivă [2016/0280 (COD)] care introduce noi obligații pentru furnizorii de servicii ale societății informaționale care distribuie și stochează conținut generat de utilizatori. Conform acestei directive, platformele online vor fi obligate să implementeze sisteme de filtrare automată a conținutului încărcat de utilizatori, ceea ce va duce la un fenomen de cenzură în masă.

Cum va funcționa cenzura în noua directivă

Propunerea de filtrare a conținutului se aplică unei game largi de platforme online, de la  YouTube (sau Dailymotion), până la platforme de bloguri (WordPress, Blogger, Tumblr), portaluri de informații (Wikipedia), platforme social media, platforme de partajare a documentelor (Dropbox, Google Drive & Docs), platforme de imagini și artă (Flickr, Instagram, Pinterest, DeviantArt), platforme de cod (GitHub), secțiunile de comentarii (de exemplu în cazul ziarelor online), jurnale în regim acces deschis (de exemplu SSRN), marketplace-urilor (eBay, Etsy), platforme de partituri muzicale (MuseScore) și toate celelalte platforme pe care utilizatorii le folosesc pentru a încărca orice tip de conținut.

Pentru ca platformele să se asigure că nu vor plăti amenzi pentru nerespectarea noilor obligații, vor concepe filtre cât mai riguroase în detectarea unor posibile încălcări ale drepturilor de autor și vor bloca materialul, chiar de la încărcarea lui de către utilizator.

Filtrele automate nu vor putea discerne însă folosirea legală a conținutului, de exemplu în cazul unor parodii, caricaturi sau în cazul folosirii unor opere libere la utilizare. În acest fel platformele online, adică niște firme private, vor deveni judecători și cenzori ai Internetului, vor hotărî ce e legal și ce nu.

Organizațiile semnatare ale scrisorii consideră că propunerea de filtrare a conținutului:

1) încalcă libertatea de exprimare prevăzută în Carta Drepturilor Fundamentale;

2) include obligații pentru furnizorii de servicii Internet de a restricționa excesiv drepturile fundamentale ale cetățenilor;

3) contravine Directivei privind comerțul electronic (2000/31 /CE) care spune că „nu există o obligație generală de monitorizare pentru furnizorii de servicii Internet”;

4) provoacă incertitudine juridică, astfel încât platformele online nu vor avea altă opțiune decât monitorizarea, filtrarea și blocarea comunicațiilor cetățenilor UE.

Obligația de a filtra conținutul Internet pune bariere inovației și competiției, limitează libertatea de exprimare și introduce un mecanism de cenzură din partea actorilor privați.

Organizațiile semnatare avertizează că noua directivă contravine altor legi europene existente, încalcă însăși Carta drepturilor fundamentale a UE, iar odată adoptată va obliga curțile constituționale naționale să o respingă. Se va ajunge în final ca directiva să fie anulată de Curtea Europeană de Justiție, așa cum s-a întâmplat și cu Directiva privind retenția datelor.

Măsurile propuse sunt alarmante pentru respectarea drepturilor fundamentale și nu trec testul proporționalității. O asemenea prevedere nu poate fi justificată în domeniul drepturilor de autor, pentru protejarea intereselor titularilor de drepturi.