Raport asupra vizitei la Penitenciarul de femei Târgșor

07.11.2013
Print Friendly, PDF & Email

Pe data de 7 noiembrie 2013 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat Penitenciarul de Femei Târgşor. Ultima vizită fusese la 10 septembrie 2009.

1. Aspecte de principiu

Penitenciarul Târgşor, situat în vecinătatea oraşului Ploieşti, judeţul Prahova, este în continuare unicul din ţară destinat femeilor şi găzduieşte persoane condamnate definitiv la pedepse privative de libertate şi pe cele deja condamnate printr-o hotărâre definitiv ă , dar care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză. Asociația reamintește că existenţa unui singur penitenciar pentru femei în România generează o problemă serioasă cu privire la aplicarea Art. 5[1] al Legii nr. 275/2006 referitor la executarea pedepselor care prevede să se țină cont de apropierea domiciliului la stabilirea locului (penitenciarului) în care îşi execută pedeapsa persoana privată de libertate. Pentru femei acest criteriu, al apropierii geografice de domiciliu şi implicit de familie este greu de aplicat în cazul celor repartizate la Târgşor. Este adevărat că există secţii de femei în cele mai multe penitenciare, cu avantaje şi dezavantaje; avantaj ar fi apropierea – relativă – de familie şi domiciliu, iar dezavantaje, spaţiu restrâns cu consecinţa nerespectării prevederilor specifice fiecărui regim de executare a pedepselor (de maximă siguranţă, închis, semi-deschis, deschis), probabilitatea redusă de a ieşi la muncă, număr mic de activităţi socio-educative zilnice etc.

Atmosfera generală este relativ relaxată dar continuă să existe neajunsuri întâmpinate de cel puţin o parte dintre femeile deţinute, respectiv cele care au domiciliul la distanţe mari. Vizitele aparţinătorilor sunt foarte rare sau inexistente și numărul de pachete primite scade proporţional. Trebuie precizat că accesul la Târgşor este aproape imposibil altfel decât cu maşina personală şi presupune cel puţin o noapte de cazare la un hotel din Ploieşti, cheltuieli pe care puţini vizitatori ai deţinutelor şi le pot permite.

APADOR-CH solicită din nou Adiministraţiei Naţionale a Penitenciarelor să întreprindă demersuri pentru înfiinţarea a cel puţin două penitenciare pentru femei care să deservească zona de N-NV şi zona de E-NE a ţării.

În acest context asociația reamintește impactul negativ asupra tuturor deţinuţilor din sistemul penitenciar, dar în mod deosebit asupra deţinutelor de la Târgşor, ce decurge din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 3042/2007 prin care a fost eliminată posibilitatea primirii de bunuri prin poştă de către persoanele private de libertate (Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2714/2008, aflat în vigoare şi care înlocuieşte actul normativ menţionat păstrează interdicţia primirii de pachete prin poştă). La această dată persoanele private de libertate aflate în custodia ANP îşi pot suplimenta raţia de hrană (cea furnizată de penitenciar este de calitate proastă şi în cantităţi insuficiente) numai achiziţionând produse de la magazinele din incintele penitenciarelor sau primind bunuri de la aparţinători cu ocazia vizitelor. Ambele modalităţi sunt mai costisitoare pentru familie decât expedierea prin poştă a unui colet cu alimente. Familia unui deţinut care locuieşte în mediul rural şi are venituri băneşti reduse cu greu îşi poate permite să depună sume de bani în contul acestuia sau să plătească cheltuielile aferente unei deplasări la penitenciar. Nu ar fi însă un efort foarte mare să expedieze prin colet poştal alimente produse în gospodăria proprie. APADOR-CH reia sugestia ca orice fel de limitare a posibilităţii detinuţilor de a-şi suplimenta hrana să se aplice numai după ce hrana furnizată de penitenciare va fi îmbunătăţită substanţial atât calitativ cât şi cantitativ. Până atunci APADOR-CH solicită ministrului de justiţie să modifice Ordinul nr. 2714/2008 astfel încât să fie permisă primirea pachetelor de la aparţinători prin poştă.

La penitenciarul Târgşor se respectă caracteristicile fiecărui regim de executare a pedepselor și se organizează diverse activităţi zilnice. Comparativ cu situația existentă la precedenta vizită acum nu se mai organizează ieşiri în comunitate, iar numărul deținutelor care muncesc este redus considerabil (88 din totalul de 700). Conducerea penitenciarului afirmă că a sistat ieșirile în comunitate din mai multe motive, unul fiind acela că se organizau mese festive cu deținutele și exista pericolul unor toxinfecții alimentare, hrana servită de diverși în comunitate nefiind controlată. APADOR-CH consideră că ieșirile în comunitate sporesc șansele de reintegrare și recomandă organizarea lor. Riscul unor eventuale infecții digestive poate fi eliminat prin condiționarea organizatorilor din comunitate de a servi deținutele doar cu alimente preambalate sau doar cu apă sau sucuri.

2. Efective, cazare, personal

La data vizitei în penitenciarul Târgşor se aflau 706 persoane private de libertate (inclusiv o minoră în tranzit). Repartizarea pe regimuri de detenţie era următoarea: maximă siguranță – 23 de deţinute (din care patru la grad sporit de risc), regim închis – 154, regim semideschis – 282, regim deschis – 132 (din care 8 bărbați pentru executarea unor activităţi administrativ-gospodăreşti, toţi încadraţi la regimul deschis), arest preventiv – 94, observare carantinare – 21.

Deţinutele încadrate în regim deschis se pot deplasa oricând neînsoţite în interiorul penitenciarului (uşile camerelor nu se încuie decât în cazuri de consemn) iar deţinutele de la regimul semideschis se pot deplasa în interiorul penitenciarului neînsoţite în cursul zilei (uşile camerelor stau încuiate de la 10 seara până la 6 dimineaţa).

Camerele de detenţie se prezintă bine: pereţii sunt văruiţi, geamurile sunt de tip termopan, pereţii băilor sunt acoperiţi cu faianţă, podelele cu gresie, chiuvetele, duşurile şi WC-urile sunt în stare relativ bună (unele dușuri și chiuvete necesită reparații ușoare). Părţile negative în ceea ce priveşte condiţiile din camere se referă la nefurnizarea apei calde și la întreruprea alimentării prizelor cu curent electric între 9 :00 şi 13:00 pe motiv de economie la factura de întreținere. Directorul penitenciarului susține că plătea 150.000 de lei factura de electricitate și că a preferat să aloce banii economisiți prin raționalizarea curentului electric pentru hrana deținutelor. Totuși, ca urmare a faptului că apa caldă se distribuie doar de două ori pe săptămână, deţinutele sunt nevoite să folosescă apă încălzită cu fierbătoare pentru a-şi asigura un minim de igienă. Este de analizat dacă prin furnizarea mai frecventă de apă caldă nu s-ar obține economii substanțiale la factura de current, știut fiind faptul că aparatele electrocasnice care încălzesc au un consum foarte mare.

La data vizitei reprezentantelor APADOR-CH la penitenciarul Târgşor se aplica vechiul criteriu al celor 6 mc de aer pentru fiecare persoană privată de libertate. Conform datelor furnizate de administraţie, penitenciarul are o capacitate legală de cazare, raportată de 6 mc de persoană, pentru 709 deținuți, și un număr de 829 de paturi instalate (din care 10 la infirmerie). Spațiul total de cazare al penitenciarului Târgșor este de 1890 mp, ceea ce, împărțit la cele 706 deținute, înseamnă 2,67 mp de persoană mult sub cei 4 mp de persoană cât prevede norma CPT . Există numeroase camere în penitenciar în care deținutele dorm câte două într-un pat sau trei în două paturi lipite. Penitenciarul Târgșor este supraaglomerat.

La Penitenciarul Târgșor 158 de persoane lucrează direct cu deținutele: 135 la operativ (femei şi bărbaţi), 8 la medical și 13 la reeducare. Cabinetul medical dispune de un singur medic permanent și de 7 asistenți medicali. Pe lângă personalul medical angajat permanent la Târgșor mai acordă consultații și tratament un ginecolog și un stomatolog.

3. Activitatea sectorului asistenţă psihosocială şi educaţie, modalităţi de petrecere a timpului

Serviciul socio-educativ avea la data vizitei 13 angajați, din care: 3 psihologi (unul urma să se transfere la cerere), un asistent social și doi monitori sportivi (ca urmare a faptului că sala de sport fusese desființată pentru amenajarea de spații de cazare noi, monitorii sportivi nu prea mai au activitate), 4 educatori, un preot, un agent tehnic și un șef seriviciu.

Deficitul de personal identificat de conducerea penitenciarului ar fi de doi asistenți sociali, doi educatori și un psiholog. Serviciul organizează: cercuri de lectură (există o bibliotecă destul de bine întreținută de către o deținută, care lucrează și la revista internă a penitenciarului), cursuri de cultură generală, activităţi de educaţie sanitară, cursuri de școlarizare „A doua șansă” și asistență psihologică la cerere. Era în plan să se organizeze programe de calificare în croitorie, frizerie, brutărie. De altfel camera în care este amenajat coaforul penitenciarului este modern utilată și deocamdată acolo lucrează o singură deținută cu pregătire în domeniu.

Alte posibilităţi de petrecere a timpului sunt: frecventarea clubului, artizanat (goblen, ţesături), urmărirea de programe TV atunci când prizele sunt alimentate cu curent electric. Deţinutele din regimurile deschis şi semideschis au acces nelimitat la curţile de plimbare, iar cele din regim închis şi arestatele preventiv de două ori pe zi câte două ore în trei curți separate.

Deţinutele de la penitenciarul Târgşor au posibilitatea să urmeze cursuri şcolare de nivel 1-4 și 5-8. Aproximativ o sută de deținute sunt incluse în programul de alfabetizare „A doua șansă”.

De asemenea penitenciarul are colaborări cu șapte organizații neguvernamentale care derulează activități cultural educative cu deținutele sau fac donații pentru îmbunătățirea mediului de detenție (de exemplu materiale pentru zugrăvit sau curățenie, după cum a explicat directorul penitenciarului).

4. Asistenţa medicală

Personalul medical este insuficient. Un singur medic generalist și 7 asistenți medicali (din care unul este technician dentar) asigură permanența. Un medic ginecolog acordă consultaţii o zi pe săptămână şi un stomatolog vine de două ori pe lună. În ziua vizitei reprezentantelor APADOR-CH medicul ginecolog consultase 15 deținute.

În evidenţa cabinetului medical se aflau la data vizitei 102 cazuri de hepatita C, 15 cazuri de hepatita B, 60 de bolnavi psihic sub tratament, 339 de bolnavi cronici, 47 de cazuri de sifilis.

Personalul medical susține că nu au avut sincope în aprovizionarea cu materiale sanitare, dar în discuțiile cu deținutele din camere acestea s-au plâns că sunt scoase rar (lunar) la cabinetul medical și primesc cu greu medicamentele necesare.

Asistenta medicală prezentă la cabinet a afirmat că urgenţele medicale sunt transportate pentru tratament la Spitalul judeţean Prahova care colaborează bine cu administraţia penitenciarului. Cazurile care necesită tratament specializat şi care nu sunt urgenţe precum şi toxicodependenţele sunt transferate la penitenciarul-spital Rahova.

În salonul de infirmerie se aflau o deținută cu diabet insulino-dependent și una diagnosticată cu HIV. Deținuta diagnosticată cu HIV se afla la Târgșor doar pentru câteva zile urmând a fi prezentată instanței. Locul unde ea execută pedeapsa este penitenciarul-spital Jilava, unde a fost mutată imediat după ce a fost diagnosticată. Deținuta s-a declarat nemulțumită de faptul că trebuie să își execute pedeapsa în spital deoarece acolo nu poate munci și nu se derulează decât foarte puține activități. În plus, nu i se respectă regimul de detenție semideschis. APADOR-CH atrage atenția că transferarea automată a deținuților infectați cu HIV la penitenciarul-spital Jilava reprezintă o practică discriminatorie și cere ANP să o stopeze.

În ce privește programele de prevenire a infecțiilor cu HIV/hepatite, penitenciarul este în măsură să acorde tratament cu metadonă pentru fostele consumatoare de droguri însă acest program nu este accesat de deținute. În 2012 a existat un singur caz, finalizat cu retragerea benevolă a deținutei din program.

5. Comunitatea terapeutică

La penitenciarul Tîrgșor funcționează o comunitate terapeutică destinată fostelor consumatoare de droguri (astfel de comunități mai funcționează la Rahova și la Jilava. O comunitate terapeutică este un program de tratament cu structură rezidențială care se bazează pe impactul vieții comunitare și pe sprijn din partea celorlalți. Comunitățile terapeutice au o structură ierarhică de tip familial).

Comunitatea terapeutică de la Târgșor găzduiește 12 femei toate foste consumatoare de heroină injectabilă. Ele împart un spațiu generos compus dintr-un dormitor spațios și curat, dotat cu grup sanitar, o sală folosită drept atelier și un birou pentru convorbirile cu psihologul sau alți specialiști. Cu excepția preparării hranei (comunitatea nu are bucătărie) femeile din comunitate se autogospodăresc. Pentru a fi admise aici femeile trebuie să fie încadrate la regim semideschis și să mai aibă de executat maxim trei ani din pedeapsă.

Reprezentantele APADOR-CH au discutat cu femeile incluse în acest program și au constatat că toate erau foarte mulțumite că se află în comunitate. Se considerau vindecate de dependență și optimiste că, odată liberate, vor sta departe de tentația consumului de droguri.

Asociația apreciază faptul că la nivelul ANP se derulează proiecte dedicate reabilitării consumatorilor de droguri și recomandă extinderea acestora.

6. Munca deţinutelor

Comparativ cu vizita precedentă, numărul deținutelor care muncesc este în scădere, fapt motivat de situația generală de pe piața muncii, după cum susține conducerea. La data vizitei lucrau 88 de deținuți (din care 8 bărbați) pentru: două puncte de lucru în regie proprie (ferma agro-zootehnică), un punct de lucru (confecții) pentru un beneficiar extern, la care lucrează 23 de deținute, iar restul desfășurau activități în interesul locului de deținere.

Un număr de trei-patru deținute ies zilnic în afara penitenciarului, neînsoțite, cu cireada de vaci a penitenciarului, la păscut. Deținutele care merg cu vacile nu primesc la ieșirea din penitenciar nici bani (nu au ce să facă cu ei pe câmp) nici telefoanele mobile. Conducerea penitenciarului afirmă că ele nu au cerut așa ceva.

Penitenciarul intenționează să participe la o licitație organizată pentru vânzarea spațiilor în care a funcționat cândva o fabrică de confecții (clădirea este amplasată în curtea penitenciarului și a aparținut fostei regii autonome Multiproduct). Este în plan ca o parte din aceste spații să fie din nou amenajate pentru a funcționa ca fabrică de confecții în care să muncească aproximativ 50 de deținute.

6. Hrana, sala de mese, magazinele din incintă

Meniul pentru prânzul din ziua vizitei consta în ciorbă de fasole, varză călită cu carne de porc (cca 20 de kg de carcasă de porc), peste care se presărase mărar proaspăt din grădina de legume a penitenciarului. Deţinutele de la regim primeau pilaf cu carne și supă de cartofi. Pentru cină se pregătea orez cu lapte (de la vacile crescute în goospodăria proprie).

Deținutele au relatat că pe perioada verii au primit adesea salate de legume proaspete la masă, iar conducerea a dat asigurări că s-au pus și murături pentru iarnă din aceeași sursă. Reprezentantele APADOR-CH apreciază acest detaliu ca benefic pentru starea de sănătate a deținutelor.

Blocul alimentar este o construcţie destul de bine întreţinută (pereţii zugrăviţi, spălătoare din inox, apă caldă în permanenţă) care nu beneficiază de un sistem de ventilaţie eficient, de aceea geamurile stau deschise în permanență (ferestrele sunt amplasate pe două laturi opuse ale clădirii astfel ca se produce current). Grupul sanitar al blocului alimentar și pe care îl utilizează cele 14 deținute care prepară hrana ar necesita mai multă curățenie.

Penitenciarul are o sală de mese cu aproximativ o sută de locuri. Deţinutele (cu excepția celor de la maximă siguranță) iau prânzul în sala de mese în schimburi, separat pe secţii, în funcţie de regimul de executare a pedepsei. APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului să analizeze posibilitatea scoaterii deţinutelor la sala de mese şi pentru cină precum și scoaterea celor de la maximă siguranță la sala de mese.

În magazia cu alimente erau pungi cu orez și paste făinoase, precum și câteva bidoane cu lapte proaspăt de la vacile penitenciarului.

În afara hranei furnizate de penitenciar şi de pachetele primite de la aparţinători (numai cu ocazia vizitelor), deţinutele au posibilitatea de a achiziţiona hrană de la cele două magazine din incintă în măsura în care dispun de bani. Reprezentantele APADOR-CH au vizitat unul dintre magazinele din incintă. Acesta era aprovizionat la data vizitei cu toate produsele care se pot achiziţiona în mod obişnuit de la o băcănie de cartier (mezeluri, brânzeturi, conserve, legume şi fructe, sucuri, cafea, ţigări) şi afişa preţuri ceva mai mari decât într-un hypermarket. Deținutele erau nemulțumite în special de prețurile prea mari ale produselor de la Cristim, cu semipreparate, de prețurile produselor de cofetărie și de prețul cafelei. O amandină costa 4,5 lei, un pachet de cafea Jacobs – 16 lei, unul de Amaroy 25 de lei, un kg de mere – 5,80 lei, un kg de roșii – 4,80 lei, un Axion – 4 lei, un tampon Always – 0,70 de lei bucata, 11 lei o porție de grătar ambalat de la Cristim, 7,5 lei o porție de aripioare.

7. Contacte cu exteriorul

Telefoanele şi cutiile poştale sunt amplasate pe holurile secţiilor de deţinere şi în curţi. Sunt accesibile oricând şi nu se ţine evidenţa adresanţilor (există totuşi un registru de evidenţă a corespondenţei primite). Există Infokioșc-uri funcționale în secții.

Penitenciarul are spații amenajate pentru vizitele aparținătorilor, o cameră specială pentru vizitele copiilor mici precum și cameră matrimonială.

Mai multe deţinute s-au plâns de faptul că nu mai au loc vizite în comunitate sau întâlniri în incinta penitenciarului cu alți membri ai familiei, care sunt de asemenea închiși la alte penitenciare, așa cum se întâmpla înainte de venirea actualei conduceri (veche de peste un an).

7. Judecătorul delegat

Judecătorul delegat nu era prezent în penitenciar la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH. Câteva deținute s-au plâns că i-au sesizat diverse aspecte care le nemulțumesc din viața din penitenciar și susțin că nu au primit răspunsuri.

8. Vizita în camerele de deţinere, discuţii cu deţinutele

Secţia E 4 – regim închis

În Camera 41, 17 femei în 16 paturi ocupă camera cu suprafaţa de 5 pe 6 m. Cele două deținute care împart același pat sunt soacră și noră și susțin că așa au cerut ele să fie repartizate. Baia camerei este utilată cu două chiuvete, 1 WC şi un duş. Apă caldă este de două ori pe săptămână, câteva ore, dar femeile susțin că au timp suficient ca să se spele toate. Deţinutele au spus că merg zilnic la școală, că mâncarea e „bunicică”, și că sunt satisfăcute de obiectele de igienă primite lunar de la penitenciar.

Secția maximă siguranță avea două camere destinate deținutelor protejate la cerere și restul camerelor pentru deținutele cu grad sporit de risc. Toate beneficiază de trei curți de plimbare, pe care le împart după un orar de plimbare. Într-una din camerele cu deținute protejate erau 3 femei în 4 paturi. Una dintre deținute s-a plâns de prețurile mari de la magazine, dar a apreciat că deși se află în arest preventiv a fost scoasă des la activități și cursuri.

Secția deschis

Secția este compusă din două camere, o bucătărie și o baie. Are și o curte de plimbare utilizată doar de mame și copii.

Camera este o încăpere spațioasă, bine îngrijită, cu covoare pe jos, paturi și pătuțuri pentru copii, jucării și mese de schimbat bebelușii. Camera era locuită de două deținute, una cu un băiețel de aproape un an care urma să fie încredințat familiei deținutei (mamele pot să își îngrijească în penitenciar doar copiii în vîrstă de până la un an și doar dacă nu sunt decăzute din drpturile părintești, și alta abia venită cu o fetiță nou născută de două săptămâni. Ambele femei născuseră la București, la Spitalul universitar și au afirmat că au fost foarte bine îngrijite. Copiii sunt înscriși la un medic de familie. În ziua vizitei fetița și mama ei fuseseră consultate de medic și primise rețetă de lapte praf pentru că cel matern era insuficient.

Camera avea și o chicinetă pentru uzul mamelor, dotată cu cuptor cu microunde și frigider. Mamele au permanent acces și la bucătăria separată, mai spațioasă și la baia dotată cu mașină de spălat, trei căzi și mobilier special pentru copii.

Atât camerele, două, cât și băile și bucătăriile pentru regimul „mama și copilul” erau dotate cu buton de panică. Conducerea a afirmat că toate camerele din penitenciar au astfel de butoane, dar deținutele din celelalte camera au afirmat că aceste butoane nu funcționează.

Camera 4/corp E1, regim deschis – 17 deținute în 16 paturi.

Trei deținute împart două paturi lipite. Deţinutele s-au plâns de calitatea hranei, de cantitatea insuficientă de materiale igienice primite (doar 5 tampoane pe lună, un sul de hârtie igienică, două săpunuri), de prețurile mari de la magazine și de faptul că nu pot munci. APADOR-CH revine asupra solicitării adresate conducerii penitenciarului de a identifica noi oportunităţi pentru ca mai multe deţinute să aibă posibilitatea de a munci. De asemenea, deţinutele s-au plâns de întreruperea alimentării prizelor cu curent electric între orele 9.00 şi 13.00 şi că ieşirile la medic sunt doar lunare.

E3/camera 32, arest preventiv – 16 deținute în 14 paturi, într-o camera de 39 mp.

Deținutele susțin că au fost și 19 în 14 paturi, timp de câteva luni în 2012. Printre ele se afla și o gravidă în 7 luni care reclama faptul că ginecologul nu dorise să-i facă o ecografie și că a solicitat o serie de obiecte personale (cum ar fi o pilotă) de la magazie, dar nu i s-a aprobat, din cauza ordinului ANP care interzice primirea de către deținute a pilotelor și altor obiecte personale în care se pot ascunde obiecte interzise. O altă deținută s-a plâns că nu–și primește bagajele și că atunci când le-a cerut supraveghetorul a jignit-o.

În aceeași cameră deținutele au reclamat că pentru fiecare lucru pe care-l solicită trebuie să scrie o cerere tip, dar conducerea nu le asigură suficiente formulare de acest fel. Unele au afirmat că deși au cereri aprobate pentru diverse, aceste lucruri tot nerezolvate au rămas.

O deținută de etnie maghiară a afirmat că a solicitat cărți juridice în limba maternă și rebus și nu i-a fost aprobată cererea.

Deținutele s-au mai plâns că nu pot primi acte din dosarele proprii pentru că nu au bani pentru copiile xerox, că primesc cu greutate medicamente și că sunt scoase la cabinetul medical doar o dată pe lună. Tot ele au reclamat că noaptea le intră în cameră șobolani de afară, indicând în acest sens curtea de la geamul camerei – unde erau aruncate câteva resturi de mâncare. Conducerea susține că aceste gunoaie aruncate pe geam de deținute ar fi cauza apariției șobolanilor și că se fac periodic deratizări. Aceleași deținute au reclamat faptul că nu au mapă cu regulamente scrise în cameră, iar la infochioșc nu au acces. Conducerea penitenciarului a infirmat toate reclamațiile, spunând că deținutele adesea sunt recalcitrante și sparg ele însele geamurile, că supraaglomerarea s-ar datora faptului că în mai multe camere se zugrăvea și când vor fi gata urmează să fie mutate mai puține în cameră, fiecare deținută urmând să aibă patul ei.

În camera respectivă geamul de la ușa de la baie era spart – din decembrie 2012 susțin deținutele – și înlocuit cu o folie neagră de plastic lipită.

Izolatorul

La momentul vizitei în izolator se afla de nouă zile o femeie, într-o cameră relativ curată, dar fără geam, în care era foarte frig. Deținuta prezenta semnele unei boli psihice și pierduse șirul zilelor de când era acolo, dar știa că urma să fie scoasă din izolare a doua zi. Conducerea a afirmat că deținuta avusese zece zile de pedeapsă cu izolare, pentru niște altercații cu colegele de celulă. Pe hol fuseseră aduse chiar la momentul vizitei APADOR-CH două geamuri pentru a fi montate la izolator.

Concluzii şi recomandări:

· APADOR-CH solicită măsuri pentru reducerea supraglomerării și pentru a asigura posibilitatea deținutelor să-și păstreze relațiile cu familia și comunitatea. Asociația consideră că este necesară înfiinţarea a cel puţin două penitenciare pentru femei care să acopere zonele Transilvaniei şi respectiv Moldovei. Asociația recomandă conducerii penitenciarului Târgșor să permită și să încurajeze ieșirile deținutelor în comunitate;

· ANP trebuie să rezolve de urgenţă problema asistenţei medicale la Târgşor în aşa fel încât deţinutele să beneficieze de aceste servicii săptămânal, aşa cum se procedează în celelalte penitenciare;

· APADOR-CH cere ministrului justiţiei să anuleze ordinul prin care s-a interzis primirea de colete poştale de la aparţinătorii deţinuţilor/deţinutelor.

Alte constatări/recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu
Dollores Benezic

Răspunsul ANP Targsor 2013