Raport asupra vizitei la penitenciarul Codlea

01.10.2002
Print Friendly, PDF & Email

In ziua de 1 octombrie 2002, doi reprezentanti ai
APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Codlea, judetul Brasov.

Aspecte generale

La data vizitei in penitenciar erau 1291 de detinuti,
dintre care 960 erau condamnati definitiv, 129 arestati preventiv, 185 condamnati
in prima instanta iar 17 “contraventionali”; numarul tinerilor era de 127
(118 baieti si 9 fete), al minorilor 27 (25 de baieti si 2 fete) iar al femeilor
43. Supraaglomerarea a devenit o problema inca si mai serioasa dupa vizita,
din anul 2001, a reprezentantilor asociatiei (penitenciarul are o capacitate
normata de 640 de locuri; prin instalarea unor paturi suplimentare se poate
ajunge la un maximum de 960 de locuri. In 2001, erau 1103 detinuti); una din
explicatii este ca la Codlea au fost transferati detinuti din penitenciarul
Miercurea Ciuc, unde doua din sectiile de detinere se afla in reamenajare.
La munca erau folositi 520 de detinuti, cei mai multi la recoltat cartofi
si in lucrari de constructii la societati comerciale de pe raza judetului.

Colaborarea unitatii cu organizatiile neguvernamentale
consta mai ales in programele de educatie moral-civica si religioasa organizate
de Serviciul Umanitar pentru Penitenciare (cu minorii, femeile si tinerii)
si de reprezentantii bisericilor evanghelica si baptista (“Vestea buna”, din
Brasov). Programele se desfasoara in zilele de miercuri, vineri, sambata si
dumnica. Pe langa educatia moral- crestina pe care o fac credinciosilor lor,
reprezentantii cultului evenghelic le aduc acestora si mici cadouri, pe care
le impart ei insisi. Biserica “Vestea buna” sprijina penitenciarul in tiparirea
unei reviste proprii. Compartimentul socio – educativ are incadrati 3 ofiteri:
un profesor, un psiholog si un sociolog.

La cursurile de scolarizare pentru clasele I –
VIII participa 80 de detinuti iar alti 36 sunt la cursuri de alfabetizare.
17 detinuti au fost calificati in meseria de bucatari (peste circa doua saptamani
urmeaza sa fie organizata o noua serie de calificare in aceasta meserie).
O problema tinand de cursurile de calificare este insuficienta banilor pentru
plata instructorilor. Unitatea intentioneaza sa organizeze si cursuri de calificare
ca frizeri si cizmari, insa Agentia judeteanta de ocupare o fortei de munca
nu facuse inca precizarile necesare cu privire la “baza legala” in acest sens.

In urma cu doua saptamani, penitenciarul a incheiat
un “protocol” cu o “comisie de vizitatori” organizata sub egida Primariei
din Brasov, comisie din care ar urma sa faca parte un reprezentant al Primariei
si alte cateva persoane, apartinand comunitatii locale. Pana la data vizitei
reprezentantilor asociatiei, comisia nu venise inca in unitate iar reprezentantii
penitenciarului nu stiau nimic despre vreo perspectiva in acest sens.

La nivelul Tribunalului Brasov a fost organizat
serviciul de probatiune, a carui activitate consta in momentul de fata in
indentificarea cazurilor in care instantele de judecata ar putea opta, prin
sentintele lor, pentru masuri alternative la incarcerare (reprezentantii serviciului
analizeaza situatia unor astfel de detinuti si inainteaza instantelor opinia
lor).

Vizita in penitenciar

Cabinetul medical

La inceputul lunii august anul acesta in penitenciar
au aparut, la detinuti, 7 cazuri de scabie, intr-o forma agravata, “cu suprainfectie”
(in 2 din cazuri a fost necesara internarea celor bolnavi in spitalul penitenciar
Jilava). Initial tratamentul a fost facut cu sulf iar ulterior a fost necesar
sa se foloseasca unguentul cu scabex. Cu toate acestea imbolnavirile au
continuat si pana la sfarsitul lunii septembrie s-au inregistrat, in total,
32 de cazuri. Pentru reprezentantii APADOR-CH a fost greu de inteles mai
ales de ce serviciul medical si administratia unitatii nu au reusit sa evite
epidemia dupa depistarea, la inceputul lunii august, a celor 7 cazuri de
imbolnavire. Dealtfel, destul de greu de inteles este si cum de a fost posibil
ca sa fie inregistrate dintr-o data 7 cazuri de scabie cu suprainfectie.
Reprezentantii serviciului medical au afirmat ca dificultatea a constat
in faptul ca dupa primele imbolnaviri in randul detinutilor s-ar fi produs
o psihoza care ar fi facut imposibil de depistat alte cazuri reale de vreme
ce “mergand din camera in camera, toti detinutii ni se plangeau ca ii mananca
pielea”. Un asemenea argument poate sa convinga numai intr-o mica masura
atunci cand este invocat de medici, care au o calificare profesionala arhisuficienta
ca sa poata deosebi un bolnav inchipuit de unul bolnav de raie (inclusiv
in perioada de incubatie a parazitului generator al bolii). In opinia APADOR-CH,
imbolnavirea celor 32 de detinuti se explica inainte de orice prin masurile
deficitare de natura igienico-sanitara si profilactica, situatie pentru
care responsabilitatea revine mai ales compartimentului medical. Asociatiei
nu ii este cunoscut, in ultimii ani, un alt caz de epidemie de raie
in sistemul penitenciar din Romania. Situatia aparuta la penitenciarul Codlea
pare sa se explice si prin mentalitatea – mai mult decat “lejera”, in opinia
asociatiei – ca o asemenea situatie nu ar insemna de fapt “nimic deosebit”,
cum a apreciat unul din medicii (colonel) cu care reprezentantii APADOR-CH
au stat de vorba.

La data vizitei, serviciul medical era in curs
de deparazitare a spatiilor de detinere, a cazarmamentului, hainelor si
lenjeriei detinutilor. O problema cu care medicii se confruntau era ca unii
detinuti refuza sa dea la fiert diferite articole de lenjerie, primite de
acasa, de teama ca acestea s-ar putea degrada. Reprezentantii asociatiei
au considerat ca pentru lichidarea urmarilor epidemiei si prevenirea reizbucnirii
ei este necesar ca responsabilii unitatii sa dea medicilor intregul concurs
pentru ca masurile igienico-sanitare sa fie luate riguros, asa cum se impune
intr-o situatie exceptionala de felul celei aparute in unitate.

Numarul zilnic de consultatii medicale este in
jur de 70 – 80, uneori ajungandu-se chiar si la 100, situatie – recunoscuta
chiar de cadrele medicale – care nu poate decat sa afecteze in mod serios
calitatea actului medical. Si in penitenciarul Codlea continua practica
folosirea medicilor pentru asistenta medicala a cadrelor. Fata de vizita
precedenta, situatia s-a mai ameliorat intrucatva, in sensul ca aproape
jumatate din cadre au optat pentru medici de familie. Se pare ca si cealalta
jumatate va urma aceeasi tendinta insa este destul de probabil ca medici
de familie vor deveni si actualii medici ai unitatii, ceea ce inseamna ca
problema suprasolicitarii acestora va persista. APADOR-CH are convingerea
ca daca medicii ar fi acordat un timp rezonabil pentru consultarea detinutilor
si ar fi controlat permanent starea de igiena in spatiile de detentie, epidemia
de raie ar fi putut fi evitata.

In cursul anului 2002, in unitate s-au inregistrat
16 cazuri de autoagresiune in randul detinutilor. Din discutia cu responsabilii
unitatii a reiesit ca autoagresiunile sunt considerate abateri si sunt,
chiar daca nu intotdeauna, pedepsite disciplinar. Asociatia repeta ca o
asemenea practica ar trebui abandonata intrucat, recurgand la asemenea gesturi,
detinutii nu o fac cu intentia de a incalca regulile ordinii si disciplinei
penitenciare ci, in majoritatea cazurilor, pentru a protesta, pentru a-si
exprima nemultumirea fata de o imprejurare sau alta (o solutie judecatoreasca
defavorabila, un eveniment neplacut in familie, un tratament necorespunzator
in detentie etc.).

In anul 2001, in unitate a fost organizata testarea
HIV a 100 de detinuti. Testul a fost facut numai acelor detinuti care si-au
dat acordul in scris si a fost asigurata confidentialitatea rezultatelor;
toate cele 100 de investigatii au avut rezultate negative. Sifilisul constituie
o problema serioasa, lunar fiind depistat, in medie, un caz de lues in randul
detinutilor.

In camera 3 a infirmeriei, pentru bolnavi cronici,
erau internati 4 detinuti (in 4 paturi). La masa de dimineata detinutii
primisera margarina, un ou, marmelada si ceai iar la pranz ciorba de orez
cu carne de pui si tocana de cartofi cu carne de porc. Bolnavii care pot
si vor sa iasa la plimbare o fac zilnic, de luni pana vineri, timp de 30
– 60 de minute. In camera nu exista nici televizor, si nici difuzor, in
schimb detinutii primeau zilnic ziare. In principiu detinutii au dreptul
la doua telefoane lunar, insa sunt luni in care nu pot sa faca lucrul acesta
decat o singura data. Explicatia cadrelor a fost ca cele trei posturi telefonice
existente sunt insuficiente pentru numarul mare de detinuti. Baia saptamanala
se face sambata. Spre deosebire de celelalte camere vizitate, din cauze
care nu au fost clare reprezentantilor asociatiei, in camera 3 de la infirmerie
nu este niciodata apa calda; camera are o chiuveta si o cabina cu WC turcesc,
insa spre deosebire de celelate camere vizitate nu exista dus. Unul dintre
detinuti a semnalat faptul ca nu are posibilitatea sa ia parte la slujbele
oficiate de preotul ortodox.

Sectiile de detinere

In camera 31 erau cazati 10 minori (in 8 paturi).
Minorii sunt scosi zilnic la plimbare, inaintea orelor de clasa, de luni
pana vineri, pentru circa o ora. Spre deosebire de categoria detinutilor
adulti, reprezentantii asociatiei au ramas cu impresia ca serviciul socio
– educativ acorda minorilor o mai mare atentie. Unitatea organizeaza periodic
intalniri si discutii cu parintii minorilor; cu o parte dintre minori au
fost puse in scena mici piese de teatru, care au fost prezentate cu ocazia
intalnirilor cu parintii. De 1 si 8 martie, copiii de la o scoala din Codlea
au prezentat minorilor, in penitenciar, spectacole. Reprezentantii APADOR-CH
au sugerat reprezentantilor unitatii sa organizeze activitati cultural –
educative cu minorii si in afara penitenciarului, evocand in acest sens
experienta extrem de benefica intalnita in centrele si penitenciarul pentru
minori. O problema care necesita o solutie cat mai rapida este ca in camera
nu exista, de circa trei luni de zile, televizor iar difuzorul nu functiona
din cauza unei defectiuni la reteaua de radioamplificare. Uneori minorii
merg la club unde vad filme artistice, urmate de discutii cu educatorii
(ultimul film vazut a fost “Titanic”). Minorii sunt obligati sa poarte uniforma
de penitenciar, inclusiv arestatii preventiv, pe timpul vizitelor si a deplasarilor
la instante. Plimbarea zilnica dureaza circa o ora, cu exceptia zilelor
de sambata si duminica. In camera exista o chiuveta, o cabina cu WC turcesc
si o alta cu dus; in fiecare seara este apa calda. La masa de pranz minorii
mancasera ciorba de paste si varza cu carne. Reprezentantii asociatiei s-au
interesat si au aflat ca minorii primesc drepturile la vizita si pachet
astfel cum acestea au fost suplimentate prin ordinele Ministerului Justitiei/DGP
din luna iulie anul acesta. Unul dintre minori (Vasile Zor, 15 ani) se temea
ca i se va face raport de incident, deoarece chiar in acea dimineata, in
timpul orelor de scoala, se jucase de doua ori cu o bricheta.

Camera 26, pentru tineri, caza 34 de detinuti
in 18 paturi. Detinutii s-au plans de lipsa de activitate. Ei stau tot timpul
in camera fara sa aiba vreo ocupatie, cu exceptia plimbarii zilnice (circa
o ora, insa numai de luni pana joi) si a doua iesiri saptamanal la fotbal.
In camera exista un televizor si un difuzor, care nu functiona din cauza
defectiunii de la retea. Programul de televizor era de la ora 17 pana la
24, iar sambata si duminica pana la ora 1. Detinutii erau multumiti ca li
se permite sa vada emisiunile pana la ore mai tarzii, dar si-ar fi dorit
ca programul sa inceapa mai devreme, in jurul orei 12. Grupul sanitar avea
o chiuveta, in camera, o cabina cu dus (exista apa calda in fiecare seara)
si o cabina cu WC turcesc, defect. Saptamanal, vinerea, detinutii fac baie
la baia unitatii. Lunar ei primesc cate un sapun de rufe, unul de fata si
o punga de detergent pentru toata camera. Detinutul Constantin Gheorghe
a relatat ca in luna octombrie 2000 a fost tinut in lanturi timp de 5 zile,
la sectia de “periculosi” si pedepsit cu 5 zile de izolare numai pentru
ca ceruse sa fie mutat intr-o alta camera (la fel au fost pedepsiti, pentru
acelasi lucru, si alti doi colegi de-ai sai). 8 tineri erau cuprinsi in
programele de scolarizare.

 

In camera 14, 24 de detinuti erau cazati in 15
paturi. Detinutii s-au declarat multumiti de calitatea mancarii insa s-au
plans ca in camera sunt paduchi si ca dezinsectia se face superficial. Din
discutiile cu unii detinuti, reprezentantii APADOR-CH au ramas cu impresia
ca subofiterul Stoica si reprezentantul camerei, Gheorghe Avram, se poarta
abuziv cu detinutii. De asemenea, in multe cazuri problemele pe care le
au detinutii raman necunoscute responsabililor unitatii intrucat supraveghetorii
nu le raporteaza mai departe. Detinutii beneficiaza de noile drepturi, asa
cum acestea au fost stabilite prin ordinele MJ/DGP din luna iulie 2002.
In camera nu exista televizor iar difuzorul nu functiona din cauza defectiunii
de la retea. La cursurile de scolarizare (clasele I – VIII) participa 9
din detinutii din aceasta camera. Grupul sanitar avea o chiuveta (in camera),
o cabina cu un WC turcesc si o cabina cu dus (in fiecare seara exista apa
calda). Plimbarea zilnica, de luni pana joi, dureaza circa o ora. In camera
se afla detinutul Marius Toader, pe care reprezentantii asociatiei l-au
intalnit la sosirea in unitate, la cabinetul medical, unde ii era cusuta
o taietura pe care si-a provocat-o la antebratul drept. Din discutia cu
detinutul a reiesit ca s-a autoagresat pentru ca reprezentantul camerei
ii interzisese sa dea altui detinut untul pe care il avea in schimbul catorva
tigari (detinutul este fumator si nu are niciodata tigari pentru nu este
cautat). Detinutul Ferencz Mailat, condamnat la 24 de ani pentru omor, din
care a executat 11, (nu este deloc clar de ce se afla intr-o camera pentru
tineri, el depasind cu mult varsta de 21 de ani) s-a plans ca sufera de
inima si are ulcer si a rugat sa fie tratat mai atent de personalul medical
si sa-i fie data o mancare pe care s-o poata manca. El a mai rugat sa nu
fie transferat din penitenciarul Codlea, intrucat copiilor sai le este mai
usor sa-l caute aici (sotia sa a decedat iar copiii, in numar de 7, din
care 3 minori, locuiesc in satul Luteasa, comuna Lemnea din judetul Covasna).

Cele doua camere (26 si 14) sunt pentru tineri
(18-21 de ani). Detinutii nu sunt scosi la munca si nu au, practic, nici
o activitate, sub pretextul scolarizarii. Or, din cei 58 de detinuti numai
17 merg la scoala, restul de 41ramanand in camere 23 de ore din 24. In opinia
asociatiei, este absolut necesara organizarea unor activitati si pentru
detinutii tineri care nu merg la scoala.

Unul din cele trei telefoane publice, instalat
pe holul sectiei, era incuiat intr-o cutie metalica iar timp de circa doua
ore nici un detinut nu a vorbit la el. Cadrele au motivat ca nefolosirea
telefonului se datoreaza unor evidente care erau in curs de intocmire si
unor proceduri prealabile pe care le-ar presupune aprobarea folosirii de
catre detinuti a telefoanelor publice. Situatia aceasta face ca in primele
doua zile ale fiecarei luni detinutii sa nu poata da telefoane (si nici
sa primeasca vizite).
Reprezentantii asociatiei au insistat ca, in conditiile
in care exista numai 3 telefoane publice, este necesara reducerea la minimum
a procedurilor birocratice care limiteaza posibilitatea detinutilor de a
telefona. Problema organizarii interne a cadrelor din penitenciarul
Codlea (un singur supraveghetor se ocupa si de vizite si de accesul la telefon
si de evidenta cererilor si aprobarilor) nu trebuie sa afecteze exercitiul
unor drepturi ale detinutilor.

In camera 15, izolatorul de pedeapsa, se afla,
pentru 5 zile, detinutul Claudiu Para. Interesandu-se de procedurile disciplinare
in acest caz, reprezentantii asociatiei au aflat ca detinutul a fost chemat
in fata comisiei de disciplina dar exclusiv pentru a-i fi anuntata pedeapsa
stabilita de comisie – 10 zile de izolare. Detinutul nici nu a fost intrebat
nimic despre fapta care i se imputa si nici “nu a apucat sa spuna nimic”
in apararea sa; ulterior el a contestat pedeapsa la directorul unitatii,
care i-a redus-o la jumatate. APADOR-CH a insistat si insista ca prezenta,
obligatorie, a detinutilor in fata comisiei de disciplina sa nu fie formala,
ci o ocazie in care comisia sa faca toate diligentele pentru aflarea adevarului
si pentru a lua o decizie cat mai justa iar detinutul sa se poata apara
in mod efectiv cu privire la faptele care ii sunt imputate. La plimbare
detinutul este scos zilnic, pentru 30 pana la 60 de minute, fara catuse,
timp in care poate sa fumeze (la izolare numai in acest interval se poate
fuma). In camera erau 4 paturi din beton, era foarte rece iar detinutului
ii fusesera ridicate, conform regulamentului, intre orele 5 si 22, cazarmamentul
si lenjeria de pat. Detinutilor de la izolare le este interzis sa aiba in
camere televizor, aparat de radio sau difuzor; le este permis doar sa primesca
ziare. Grupul sanitar consta dintr-o chiuveta si un WC turcesc despartit
de restul camerei, numai pe o latura, cu un zid de numai circa 1,20 m, ceea
ce face ca mirosul neplacut sa se raspandeasca in toata camera.

In camera 58, pentru regim restrictiv, erau 2
detinuti cazati in 2 paturi. In camera era o chiuveta din beton si un WC
turcesc, construit precum cel de la izolare, insa separat de restul incaperii
printr-o perdea, ceea ce, evident, nu impiedica nici aici mirosul sa patrunda
in camera. Detinutul Eduard Bloj se afla aici pentru o pedeapsa de 12 luni
din care executase 9 luni. Din relatarea detinutului a rezultat ca fusese
introdus la restrictiv pentru ca “adunase” circa 10 rapoarte de incident.
Reprezentantii APADOR-CH au ramas cu impresia ca faptele pentru care Bloj
a fost pedepsit atat de sever au fost, cel putin unele, destul de minore:
a incercat, in cateva randuri, – este adevarat, incalcand regulamentul –
sa-si vada prietena iar o data, a scos niste sunete care sugerau porecla
unuia dintre supraveghetori (!). Cel de al doilea detinut, Silviu Rogojinaru,
primise 8 luni de restrictiv, din care executase 2, pentru o evadare. La
solicitarea detinutului, reprezentantii asociatiei au comunicat redactiei
cotidianului “National”, la data de 3 octombrie, disponibilitatea acestuia
de a dona un rinichi in beneficiul unei tinere despre al carei caz ziarul
scrisese cu circa 6 zile in urma. Detinutii aveau carti si ziare. Ei pot
primi pachete si vizite numai cu aprobarea directorului penitenciarului.

La sectia de femei, reprezentantii asociatiei
au vizitat camera 61, in care 14 persoane erau cazate in 10 paturi. In general,
detinutele s-au declarat multumite de conditiile din penitenciar: mancarea,
considerau ele, este mai buna decat in alte penitenciare (mai putin varza
servita in ziua vizitei), cadrele se poarta corespunzator, pot sa dea 2
telefoane pe luna, le sunt acordate drepturile la vizita si pachete dupa
noile reglementari, pot sa faca dus cu apa calda in fiecare zi. La plimbare
merg zilnic, pana la 2 ore, de luni pana vineri, iar la cabinetul medical
vinerea (cu exceptia cazurilor de urgenta, tratate oricand apar). Detinutele
au rugat ca programul de televizor sa inceapa mai devreme de ora 17, sa
poata merge la vizite in hainele de acasa si sa li se dea voie sa coase,
sa croseteze si impleteasca si in camere (din ratiuni de “siguranta”, nejustificate,
in opinia asociatiei, detinutelor de la Codlea nu le este permis sa aiba
in camere crosete, ace, andrele etc). Grupul sanitar avea o chiuveta, o
cabina pentru WC si una cu dus.

Sectorul vizite

Sectorul destinat vizitelor are spatii si amenajari
corespunzatoare. Pot fi primite, simultan, 7 vizite la cabina, pentru periculosi,
10 la “obisnuit” si 4 la masa. Durata unei vizite este de cel putin 30 de
minute si maxim 2 ore. Spatiile pentru primirea pachetelor sunt astfel amenajate
incat detinutii pot sa vada continutul pachetelor pe care subofiterii le
preiau de la cei care li le-au adus.

Discutia cu detinutul Andrei Cristea

Andrei Cristea, avand dubla cetatenie, romana si
franceza, a fost adus in penitenciar din arestul politiei din Sfantu Gheorghe
la data de 6 septembrie 2002, fiind acuzat ca a fumat tigari cu marijuana. La
scurt timp, colegii de camera i-au furat mai multe obiecte de lenjerie si cosmetice.
El a raportat directorului unitatii, care a fost de acord sa fie mutat in alta
camera, numarul 7, unde sunt cazati mai multi detinuti straini. Cristea este
multumit de conditiile din actuala camera si se intelege bine cu colegii sai.
La venirea in penitenciar, ca si la data vizitei, el suferea de pitiriazis verzicolor,
o afectiune pe care a tratat-o corespunzator cu medicamente aduse de familie.
La data vizitei epuizase medicamentele respective si urma sa solicite serviciului
medical tratamentul necesar.

3. Concluzii

APADOR-CH considera ca, in contextul actual, penitenciarul
asigura conditii de detentie suportabile, dar inca departe de standardele europene.

Asociatia apreciaza decizia luata de Ministerul Justitiei
si DGP de a suplimenta drepturile detinutilor la vizite, pachete si tigari,
precum si cu privire la organizarea regimului semideschis de detentie si normarea
si retribuirea muncii detinutilor. O rezerva importanta este aceea in legatura
cu recompensarea detinutilor care dau informatii despre colegii lor cadrelor
si personalului SIPA.
Masura este un indemn nedisimulat la delatiune, ceea
ce este nu doar in dezacord cu etica unor relatii interumane civilizate, ci
si un risc serios ca intre detinuti sa creasca neincrederea, teama si ura personala,
fapt care poate duce chiar la acte de razbunare cu consecinte dintre cele mai
grave.

Epidemia de scabie din vara–toamna acestui an constituie
un eveniment regretabil atat pentru penitenciar cat si pentru DGP. APADOR-CH
considera ca producerea lui este si o consecinta a suprasolicitarii medicilor,
in detrimentul actului medical de care ar trebui sa beneficieze detinutii.
Daca cei 32 de detinuti care s-au imbolnavit de raie ar fi avut posibilitatea
– pe care o au, evident, cadrele militare – de a trai in conditii igienico–sanitare
si de a merge oricand la orice medic ar fi vrut, este putin probabil ca ar mai
fi contractat boala. Asociatia reitereaza DGP solicitarea de a dispune ca medicii
din penitenciare sa se ocupe exclusiv de detinuti. APADOR-CH solicita
conducerii unitatii sa dea serviciului medical intregul concurs in lichidarea
completa a consecintelor epidemiei, inclusiv sub aspectul obligarii tuturor
detinutilor de a se conforma integral regulilor igienico-sanitare stabilite
de medici.

Asociatia solicita conducerii DGP:

sa analizeze posibilitatea de a ameliora, prin
noi dispozitii normative, conditiile de detentie ale detinutilor pedepsiti
cu izolarea, unele dintre acestea fiind excesiv de severe (paturile de piatra
si ridicarea paturilor si cearceafurilor intre orele 5.00 si 22.00, WC-ul
practic neseparat de camera, inexistenta macar a unui difuzor). Asociatia
nu contesta necesitatea sanctionarii unor abateri grave de la regulament
dar considera ca pedeapsa nu trebuie sa puna in pericol sanatatea detinutilor;
sa revina asupra masurii ce incurajeaza delatiunea
printre detinuti
;
sa analizeze posibilitatea ca detinutilor care
au posibilitatea sa li se permita sa mearga la vizite in haine de acasa, in
primul rand minorilor, tinerilor si parintilor vizitati de copii;
sa dispuna unitatilor din subordine ca arestatilor
preventivi sa li se asigure dreptul de a purta, in toate situatiile, hainele
proprii;
sa analizeze posibilitatea unui sprijin financiar
necesar penitenciarului Codlea pentru achizitionarea unui instrumentar stomatologic
nou.

 

APADOR-CH solicita conducerii penitenciarului:

sa identifice solutii pentru ocuparea timpului
detinutilor care nu sunt cuprinsi in nici un fel de activitate (munci, scoala
etc.); sa permita detinutelor femei sa pastreze in camere obiectele necesare
crosetatului, impletitului, brodatului etc.;
sa repare urgent reteaua de radioamplificare;
sa asigure conditiile necesare ca toate camerele
de la infirmerie sa beneficieze de apa calda;
sa asigure folosirea cu maximum de eficienta a
telefoanelor publice de catre detinuti;
sa se renunte complet la pedepsirea refuzului
de a iesi la munca in conditiile in care unitatea nu poate sa asigure “front
de lucru” decat unui numar redus dintre detinutii apti de munca;
sa asigure minorilor cel putin doua ore, iar adultilor
cel putin o ora, de plimbare zilnica, inclusiv sambetele si duminicile.

 

Manuela Stefanescu
Valerian Stan