Raport asupra vizitei în penitenciarul Târgu Jiu

04.07.2002
Print Friendly, PDF & Email

La la data de 4 iulie 2002,
doi reprezentanþi ai APADOR-CH au vizitat penitenciarul din Târgu Jiu.

 

1. Aspecte generale

Începând din luna martie
a acestui an, la conducerea unitãþii a fost desemnat, interimar, în locul fostului
director (magistrat), locþiitorul pentru logisticã.

La data vizitei, în unitate
se aflau 1251 de deþinuþi, cazaþi în 892 de paturi (capacitatea normatã este
de 500 de paturi). Din total, 169 de deþinuþi erau arestaþi preventiv (127 fiind
condamnaþi în primã instanþã), 1072 condamnaþi definitiv iar 10 contravenienþi.
În unitate erau 21 de minori ºi 53 de femei. Numãrul total al cadrelor de la
“operativ” este de 175, ceea ce înseamnã un cadru la 7 – 8 deþinuþi.

La muncã erau scoºi 383
de deþinuþi (253 la munci cu platã, pe bazã de contract, 58 la deservire în
interiorul unitãþii ºi 72 la GAZ). La munci în “folosul comunitãþii”
erau scoºi 40 de deþinuþi (câte 20 la biserica garnizoanei, respectiv la Muzeul
satului). Prin GAZ este asigurat practic întregul necesar de produse
alimentare de bazã, unitatea reuºind chiar sã dea ºi altor penitenciare din
surplusul de produse.

Din anul 1998, penitenciarul
a preluat ºi amenajat ca secþie cu regim semideschis (120 de locuri) un fost
depozit de muniþie din localitatea Pojogeni, cam la 20 de km de Târgu Jiu. Din
cauzã cã la nivelul DGP ºi al Ministerului Justiþiei nu sunt încã finalizate
noile reglementãri privind regimul semideschis, unitatea nu poate sã dea în
funcþiune noua secþie. Pentru reducerea supraaglomerãrii foarte serioase din
penitenciar, secþia Pojogeni ar putea fi datã în funcþiune în orice moment,
ultimele amenajãri necesare (punct de control, sector de vizite, corpul administrativ
ºi al doilea puþ de apã, de rezervã, în valoare de circa 3 – 4 miliarde de lei),
putând fi executate ulterior.

In comparaþie cu vizita
precedentã, martie 2000, reprezentanþii asociaþiei au constatat o ameliorare
a mentalitãþii responsabililor penitenciarului cu privire la exigenþele disciplinare
impuse deþinuþilor. Potrivit comandantului penitenciarului, a fost abandonatã
practica sancþionãrii celor mai mici altercaþii dintre deþinuþi ºi personal.
Conducerea unitãþii a cerut mai ales personalului de supraveghere mai multã
înþelegere în relaþiile cu deþinuþii. “Dupã orele de program”, a explicat comandantul
logica noii mentalitãþi, “cadrele pleacã acasã, în timp ce deþinuþii rãman în
permanenþã închiºi, ani la rând, uneori în condiþii destul de grele”. Pe timpul
vizitei trecute, reprezentanþii APADOR-CH au fost neplãcut impresionaþi de rigiditatea
cu care erau tratate ºi cele mai nesemnificative atitudini “ireverenþioase”
ale deþinuþilor la adresa ofiþerilor ºi subofiþerilor. Pentru actuala conducere,
cazul deþinutului Marian Damian, consemnat în raportul precedent, pare cã a
rãmas un episod regretabil. (Trecând, în curtea penitenciarului, pe langã un
cãrucior cu legume, deþinutul a luat o varzã. Un subofiþer a intervenit ºi i-a
cerut sã punã varzã la loc. Pentru cã Damian a refuzat, subofiþerul a venit
la el ºi a încercat sã-i ia varza din braþe, moment în care deþinutul 1-a împins.
Pentru cele întamplate, Damian a fost pedepsit cu 10 zile de izolare, 3 luni
de regim restrictiv iar instanþa
de judecatã, sesizatã de conducerea penitenciarului, l-a condamnat la 5 ani
ºi jumãtate pentru ultraj… ºi tâlhãrie).

Folosirea lanþurilor a fost
interzisã de comandantul unitãþii, chiar dacã încã mai este în vigoare un ordin
mai vechi al DGP, din 2000, care autorizeazã acest lucru. APADOR-CH solicitã
conducerii DGP, ºi cu ocazia aceasta, anularea respectivului ordin, care contravine
normelor ONU ºi ale Consiliului Europei asumate ºi de statul român. Potrivit
comandantului, folosirea cãtuºelor a fost
interzisã pe timpul plimbãrii zilnice a deþinuþilor consideraþi periculoºi (la
cãtuºe se mai recurge numai în cazuri speciale, atunci cand unii dintre deþinuþii
periculoºi sunt scoºi la raport, la infirmerie etc).

În categoria “periculoºi”
sunt trecuþi numai deþinuþii care prin comportamentul pe care îl au în penitenciarul
Târgu Jiu reclamã o asemenea categorisire. În cazurile în care deþinuþii vin
de la poliþie sau din alte penitenciare incluºi în aceastã categorie, unitatea
verificã dacã în dosarul personal
al fiecãruia existã o documentare suficientã pentru o asemenea categorisire.
Pozitiv este faptul cã o parte dintre deþinuþii aºa ziºi periculoºi sunt cazaþi
în camere obiºnuite, la un loc cu deþinuþii neincluºi în categoria aceasta.
Periodic, situaþia tuturor deþinuþilor periculoºi este reanalizatã de conducerea
unitãþii.

Deþinuþii faþã de care comandantul
a declanºat procedurile disciplinare sunt audiaþi fãrã excepþie de comisia de
disciplinã, indiferent de pedeapsa preconizatã a le fi aplicatã. Este de subliniat
cã sunt cazuri în care comandantul preferã sã nu dispunã declanºarea procedurilor
disciplinare ºi sã solicite cadrelor mai multã înþelegere faþã de deþinuþi în
relaþiile pe care le au cu aceºtia. Impresia pe durata vizitei în camerele de
detenþie a fost cã o asemenea
atitudine favorizeazã raporturi mai relaxate între deþinuþi ºi personal, fãrã
a impieta asupra odinii ºi disciplinei. Comisia pentru liberare condiþionatã
analizeazã cu atenþie situaþiile deþinuþilor care ºi-au executat partea minimã
obligatorie din pedeapsã dar au întocmite unul sau mai multe “rapoarte de incident”
(în regulã generalã, de un singur “raport de incident” nu se þine cont iar în
rest se opteazã pentru amânãri cât mai mici). La Târgu Jiu nu existã practica
– pe care reprezentanþii asociaþiei au criticat-o constant la alte penitenciare
ca deþinuþii faþã de care se preconizeazã luarea mãsurii disciplinare a “izolãrii”
sã fie “izolaþi de colectiv” prin introducerea, anticipatã, la izolatorul de
pedeapsã. “Izolarea de colectiv” este înþeleasã aºa cum este normal, ca separare
de colectivul în care a avut loc conflictul iar perioada respectivã nu este
adãugatã la pedeapsã. Mãsura diciplinarã a “izolãrii” se ia numai dupã ce decizia
comisiei de disciplinã a rãmas definitivã ºi dupã ce medicul a stabilit cã deþinutul
respectiv este apt sã execute o astfel de pedeapsã.

Arestaþilor preventiv le
este permis sã poarte haine de acasã. Reprezentanþii asociaþiei au relevat practica
bunã întãlnitã în cateva alte penitenciare, prin care celor mai mulþi dintre
deþinuþi (iar uneori chiar tuturor) le este permis sã poarte haine civile, mai
cu seamã minorilor ºi celor care ies în public ºi la vizite (iar în acest din
urmã caz, neapãrat atunci cand sunt vizitaþi de copii). Comandantul a dat asigurãri
cã la nivelul conducerii unitãþii va fi analizatã cu solicitudine posibilitatea
ca ºi la Târgu Jiu sã fie introdusã practica din alte penitenciare.

ªi la Târgu Jiu, documentele
întocmite pe timpul procedurilor disciplinare sunt þinute separat de cele constituind
dosarul personal al deþinuþilor ºi nu însoþesc deþinutul la transferul în alt
penitenciar. APADOR-CH considerã acest lucru nefiresc. Împrejurãrile în care
un deþinut a comis o abatere sau alta, dacã a fost sau nu audiat de comisia
de disciplinã, dacã a avut posibilitatea sã se apere sau sã conteste sancþiunea
care i-a fost aplicatã sunt chestiuni relevante în situaþiile în care autoritãþile
penitenciare sau judiciare, avocaþii deþinuþilor sau organizaþiile neguvernamentale
sunt interesate de situaþia disciplinarã sau judiciarã a unuia sau altuia dintre
deþinuþi. APADOR-CH cere DGP modificarea ordinului nr 2963 din 15.12.1999 în
sensul anexãrii obligatorii la dosarul de penitenciar al fiecãrui deþinut

a tuturor actelor întocmite
cu ocazia pedepsirii sale pentru încãlcarea ROI, indiferent de natura sancþiunii.
Întreg dosarul trebuie sã-l însoþeascã pe deþinut la transferarea în alte penitenciare.
Asociaþia este de acord ca, în cazul unor abateri foarte grave (acþiuni concrete
întreprinse de unul
sau mai mulþi deþinuþi în vederea evadãrii sau luãrii de ostatici sau atacãrii
unor cadre sau deþinuþi), informatorii sã fie protejaþi prin înegrirea numelor
ºi/sau a unor pãrþi din declaraþiile scrise care ar permite identificarea lor.
Dar toate actele trebuie sã figureze în dosar ºi sã poatã fi consultate în primul
rând de deþinut ºi de orice altã persoanã/organizaþie autorizatã de acesta.

Potrivit precizãrilor fãcute
de responsabilii unitãþii, alegerea reprezentanþilor de camere este lãsatã la
latitudinea deþinuþilor, conducerea unitãþii limitându-se sã stabileascã un
numãr de condiþii de principiu pe care un deþinut trebuie sã le îndeplineascã
pentru a fi eligibil într-o asemenea poziþie. S-a precizat cã reprezentanþilor
de camere nu le revin nici obligaþii
ºi nici drepturi în plus (nici chiar, în mod automat, acela generalizat în alte
penitenciare, la un telefon în plus pe lunã). In unitate mai sunt cazuri în
care deþinuþii reclamã comportamentul abuziv al unora dintre colegii din camerã.
Comandantul a precizat cã personalul trateazã aceste cazuri cu atenþia care
se cuvine.

Reprezentanþii asociaþiei
s-au interesat de cazul lui Nelu Bã1ãºoiu, un tânãr de 18 ani, decedat în spitalul
penitenciar Jilava, la 5 iunie 2002, dupã ce, anterior, fusese deþinut, timp
de cateva sãptãmani, în arestul poliþiei din Târgu Cãrbuneºti ºi în penitenciarul
Târgu Jiu (a se vedea raportul separat întocmit în urma investigãrii acestui
caz).

 

2. Vizita în penitenciar

În curtea penitenciarului,
reprezentanþii asociaþiei 1-au întalnit pe deþinutul Constantin Bãlãnescu –
“inginer pensionar”, cum s-a prezentat el – care s-a plans cã în urmã cu douã
luni a fost bãtut de reprezentatul camerei 28 ºi cã, deºi s-a plans Parchetului
ºi comenzii unitãþii, nu s-a luat nici o mãsurã.

2.1 Un progres faþã de vizita
precedentã a APADOR-CH s-a înregistrat cu privire la posibilitatea deþinuþilor
de a da telefoane, mai ales, prin amplasarea celor trei telefoane publice într-o
camerã separatã. Totuºi, cel puþin un supraveghetor rãmane în încãpere, ceea
ce înseamnã cã, chiar ºi fragmentar, el aude ce discutã deþinuþii. Cum nu existã
nici un pericol de evadare, asociaþia insistã ca toþi supraveghetorii care îi
însoþesc pe deþinuþi la telefon sã rãmânã la o distanþã de la care sã vadã ce
vorbesc aceºtia dar sã nu audã ce vorbesc. Deþinuþii care au cartelã au dreptul
la 4 telefoane pe lunã, plus – dacã este nevoie – o convorbire suplimentarã
cu familia. Se aprobã împrumutul cartelei telefonice între deþinuþi. De menþionat
cã la sectorul vizite existã încã un telefon public destinat exclusiv deþinutelor.

2.2 Blocul alimentar

Clãdirea blocului alimentar
se prezenta, ca ºi la vizita precedentã, într-o stare bunã iar dotãrile sunt
în general corespunzãtoare (ar fi necesar ca DGP sã ajute la procurarea unei
maºini noi de curãþat cartofi).

În ziua vizitei deþinuþilor
li s-a servit, la comun, mâncare de legume cu carne (dimineaþã), ciorbã de fasole
ºi pilaf de orez cu carne (la prânz) ºi biscuiþi, margarinã, marmeladã ºi ceai
(seara); la regim (151 de deþinuþi din care 3 cu diabet), mancare de cartofi
cu carne, brânzã ºi ceai (dimineaþã), ciorbã þãrãneascã ºi ghiveci de legume
cu carne (la prânz) ºi margarinã, marmeladã, biscuiþi ºi lapte (seara). Mancarea
arãta în general bine. În felul doi de la comun
(pentru prânz) era prea puþinã carne ºi multã slãninã; numai porþiile de la
regim aveau carne. Reprezentanþii asociaþiei au apreciat cã în mâncarea pentru
prânz era o cantitate sensibil mai micã de carne decât cea înscrisã în documente
ca folositã pentru masa respectivã (33 de kg de carne de porc). Pentru întreaga
zi, de la depozit au fost scoase 67,2 kg de carne de porc, 22,2 kg de subproduse
ºi 53,5 kg de slãninã. Conform celor spuse de cadre, DGP ar fi hotãrât reducerea
raþiei de carne de la 100 la 70 gr/deþinut/zi. Asociaþia solicitã precizãri
din partea DGP, cu atât mai mult cu cât majoritatea penitenciarelor au propriile
ferme de animale (în general porci) iar administraþiile au precizat în mod repetat
cã pot acoperi necesarul de carne pentru deþinuþi. Sala pentru spã1area vaselor
era utilatã corespunzãtor, era curatã ºi exista apa caldã necesarã.

 

2.3 Secþiile de deþinere

Camera 32, deþinuþi “periculoºi”,
avea 15 paturi ºi 14 deþinuþi. În comparaþie cu vizita precedentã, reprezentanþii
APADOR-CH au constatat o îmbunãtãþire a condiþiilor în care sunt þinuþi deþinuþii
“periculoºi”, îmbunãtãþire care a scãzut în mare mãsurã starea de nemulþumire
a deþinuþilor. În camerã existã un televizor la care deþinuþii pot sã se uite
practic întreaga zi. Plimbarea zilnicã dureazã între o jumãtate de orã ºi o
orã (de luni panã joi, vinerea ºi sambãta fiind “program administrativ”). Marþea
ºi joia deþinuþii au cam douã ore de activitãþi sportive iar în alte douã zile
din sãptãmanã merg la club, pentru activitãþi cultural
– recreative (recent participaserã la mai multe concursuri de culturã generalã
organizate de compartimentul cultural – educativ). Deþinuþii au afirmat cã mâncarea
li se pare, în general, bunã ºi cã nu au nemulþumiri cu privire la condiþiile
de detenþie ºi comportamentul personalului. Penitenciarul le asigurã, lunar,
lame ºi pastã de ras, hârtie igienicã, periuþe ºi pastã de dinþi. Telefoane
pot sã dea de patru ori pe lunã ºi de fiecare datã când apar situaþii deosebite.
Pe timp cãlduros, uºa camerei este þinutã deschisã, ceea ce face ca atmosfera
din camerã sã fie destul de acceptabilã, mai ales cã, prin construcþie, uºa
camerei se deschide direct în curte. Grupul sanitar constã dintr-o cabinã cu
un WC turcesc ºi o chiuvetã cu oglindã, în camerã.

În camera 33, de asemenea
de “periculoºi”, erau 15 deþinuþi cazaþi în 15 paturi. Deþinuþii de aici sunt
scoºi la plimbare împreunã cu cei de la camera 32, unitatea dând curs rugãminþii
pe care ei au exprimat-o cu ocazia vizitei precedente a reprezentanþilor asociaþiei.
Condiþiile din camerã sunt substanþial îmbunãtãþite faþã de anul 2000. ªi aici
uºa camerei este deschisã în permanenþã pe timp cãlduros, uneori chiar ºi pe
timpul nopþii. Baie se face vinerea, iar sambãta ºi duminica sunt activitãti
administrative ºi recreative (lecturi, jocuri de remmy, ºah etc). La televizor
se pot viziona emisiunile posturilor Antena 1, TVR 1, TVR 2 ºi ale staþiei locate
TV. Grupul sanitar are ºi aici o cabinã cu WC turcesc ºi o chiuvetã cu oglindã,
în camerã. Deþinuþii din camerã
au participat ºi ei la concursurile de culturã generalã ºi la un campionat de
fotbal – tenis, cu prilejul Zilei penitenciarelor (29 iunie). Relaþiile cu cadrele
ºi, în general, condiþiile de deþinere au fost apreciate ca mulþumitoare.

Deþinutul Constantin Diamant
s-a plâns cã, din perioada în care era la Jilava, în dosar i-a apãrut un “proces
verbal”, datat 8 mai 2002, în care se menþioneazã cã ar fi avut o tentativã
de evadare. El a negat categoric cã ar fi avut o asemenea intenþie iar reprezentanþii
unitãþii au promis cã vor clarifica cele semnalate de deþinut.

Locþiitorul pentru pazã
al comandantului a precizat reprezentanþilor asociaþiei cã intenþioneazã ca
în scurt timp sã instaleze, în spaþiul închis din faþa celor douã camere de
“periculoºi” aparate de forþã pe care aceºtia sã le poatã folosi ori de câte
ori vor.

Camera 30, izolatorul de
pedeapsã, a fost reamenajatã dupã vizita APADOR-CH din urmã cu doi ani, în sensul
cã din douã camere, extrem de strâmte ºi inconfortabile a fost amenajatã una
singurã. La izolare se aflau 3 deþinuþi (cazaþi în 3 paturi), toþi având de
executat câte 5 zile. Dintre ei, numai Ion Visu, de 55 de ani (condamnat la
un an de închisoare pentru mãrturie mincinoasã), era oarecum nemulþumit de pedeapsa
aplicatã, în sensul cã ar fi fost prea severã faþã de ceea ce se întamplase,
respectiv o neînþelegere cu subofiþerul de la GAZ. Pentru cã nu a fost foarte
clar de ce nu contestase mãsura luatã de comisia de disciplinã, comandantul
a precizat cã îl va primi la raport pe deþinut. Camera are un WC turcesc (o
cabinã fãrã uºã, din construcþie) ºi o chiuvetã. Medicul unitãþii îi vede zilnic
pe deþinuþi iar la plimbare se iese de luni pânã joi cam 30 – 45 de minute.

În camera 31 erau 3 paturi
ºi 3 deþinuþi aflaþi în refuz de hranã (toþi având nemulþumiri legate de soluþiile
instanþelor de judecatã). Camera este la fel de strâmtã ca ºi în urmã cu doi
ani(aºa cum erau ºi izolatoarele înainte de a fi reamenajate). Grupul sanitar
avea un WC turcesc ºi o chiuvetã. Deþinuþii au solicitat ca pe timp cãlduros
uºa de la camerã sã le fie lãsatã deschisã pentru o perioadã mai lungã.

Camera 3, deþinuþi nerecidiviºti,
era una din cele mai aglomerate din unitate (în 47 de paturi erau cazaþi 63
de oameni, alteori aglomeraþia fiind încã ºi mai mare, în cele 47 de paturi
fiind cazaþi chiar ºi 70 sau 80 de deþinuþi). Aerul din carnerã era aproape
irespirabil, atât din cauza cãldurii ºi aglomeraþiei cât ºi a faptului cã, de
circa un an, ferestrele camerelor de pe o laturã a penitenciarului au fost acoperite
cu panouri din tab1ã. Explicaþia a fost cã latura respectivã a clãdirii este
destul de aproape de blocurile de locuinþe de lângã unitate ºi cã, cu concursul
“civililor” deþinuþii puteau sã primescã diferite obiecte ºi produse. Reprezentanþii
asociaþiei nu au contestat legitimitatea mãsurii, însã au fost de pãrere cã
soluþia gãsitã nu este deloc cea mai potrivitã, chiar ºi numai pentru faptul
cã panourile de tablã sufocã pur ºi simplu deþinuþii din camere. O sugestie
ar fi ca panourile sã fie montate la
o distanþã de un metru sau mai mult de ferestre sau sã fie înlocuite cu plasã
metalicã (prin care ar intra aerul, dar ºi nu ºi obiectele pe care se presupune
cã deþinuþii le-ar primi de la “civili”). Grupul sanitar, o încãpere separatã,
avea 3 cabine cu WC-uri turceºti, 2 duºuri ºi 3 chiuvete cu oglindã. Din discuþiile
cu mai mulþi deþinuþi a reieºit cã nu sunt cazuri în care colegi de-ai lor,
inclusiv reprezentanþii de camere, sã abuzeze în vreun fel de alþi deþinuþi
(sã-i loveascã, sã le ia alimentele sau
alte bunuri etc). Cei mai mulþi deþinuþi s-au plâns de calitatea asistenþei
rnedicale, mai ales de ineficienþa tratamentelor pe care le primesc. Deþinuþii
Ion Badea ºi Gheorghe Alin Bacã aveau infecþii foarte serioase ale pielii (primul
pe picioare iar celãlalt pe faþã), deºi au fost la cabinetul medical ºi au urmat
tratamentul prescris. În camerã sunt gândaci ºi pãduchi. Deþinuþii pot sã dea
un telefon pe sãptãmanã (dupã o procedurã mai simplã decât în alte penitenciare)
iar celor care nu au, li se permite sã împrumute cartele de la colegi. Camera
are un televizor, la care deþinuþii pot sã se uite practic toatã ziua, sunt
jocuri de remmy, ºah, cãrþi ºi ziare. De circa douã sãptãmani, plimbarea zilnicã
(practic de luni panã joi) s-a redus la circa 30 de rninute.
“Din motive de carantinã”, au explicat cadrele, deoarece fusese depistat un
deþinut cu hepatitã. APADOR-CH nu înþelege reducerea duratei exerciþiului zilnic,

de vreme ce deþinuþii din
fiecare camerã sunt scoºi la aer separat de ceilalþi ºi deci nu existã riscul
unei asemenea contaminãri.

Camera 12, nerecidiviºti,
era ºi ea supraaglomeratã – 37 de paturi ºi 62 de deþinuþi. Supraaglomerarea
ºi timpul scurt al plimbãrii zilnice, cam 30 de minute, de luni pânã joi, sunt
singurele nemulþumiri ale deþinuþilor cu privire la condiþiile de detenþie.
Ei sunt mulþumiþi de comportamentul cadrelor, de solicitudinea de care se bucurã
inclusiv din partea comandantului penitenciarului, de faptul cã serviciul socio-cultural
organizeazã activitãþi instructive ºi care le rnai ocupã din timpul liber. Cum
aici nu s-a pus problema carantinei, APADOR-CH are convingerea cã reducerea
timpului de plimbare la 30 de minute se bazeazã doar pe ordinul DGP din aprilie
2002 care instituie obligativitatea pentru deþinuþi de a ieºi la aer zilnic
dar scurteazã durata la 30 de minute.

Minorii din camera 20 (18
paturi ºi 20 de persoane) erau în curtea de plimbare. Unii dintre ei participã
la cursuri de alfabetizare iar alþii urmeazã clasele V – VIII. Toþi s-au declarat
foarte interesaþi de cursurile de educaþie sanitarã pe care le organizeazã compartimentul
cultural-educativ împreunã cu serviciul medical. Reprezentanþii asociaþiei au
fãcut observaþia cã minorilor ar trebui sã li se perrnitã sã meargã la vizite
în hainele de acasã, observaþie pe care locþiitorul pentru pazã al comandantului
a promis cã o va aduce în atenþia conducerii unitãþii. Minorii s-au declarat
în general mulþumiþi de calitatea hranei ºi comportamentul personalului.

Secþia de femei are 4 camere
(53 de deþinute). Camera 8 era supraaglorneratã – 10 paturi ºi 20 de deþinute.
Deþinutele ies la plimbare în fiecare zi de luni pânã vineri inclusiv, cate
45 – 60 de minute (sâmbãta este program administrativ). Deºi se face aproape
lunar dezinsecþie, în camerã sunt, totuºi, gândaci.
În ziua vizitei, 5 deþinute fuseserã la club la cursul de croitorie. Cu deþinutele
din camerã se mai organizeazã cursuri de broderie ºi de educaþie legislativã
(“educolex”). În scurt timp ele urmeazã sã fie folosite la lucrãri la GAZ. ªi
la ferestrele camerei 8 erau montate panouri metalice, care împiedicã pãtrunderea
aerului în camerã (pe timp cãlduros, uºa stã deschisã, însã supraaglomerarea
ºi panourile din tablã de la ferestre fac atmosfera aproape insuportabilã. Deþinutele
primesc lunar pastã de
dinþi, sãpun, hartie igienicã, vatã ºi detergenþi. La vizite, sunt obligate
sã meargã în hainele de penitenciar. Comandantul unitãþii a dat asigurãri cã
în scurt timp femeilor li se va permite sã meargã la vizite în hainele de acasã.
Grupul sanitar este format dintr-un WC, un duº (separate de camerã) ºi o chiuvetã
cu oglindã în încãpere. Elena Natalia Holba a rugat insistent sã fie ajutatã
sã se transfere la penitenciarul Timiºoara, întrucat mama sa, Natalia Topolinschi,
în varstã de 84 de ani ºi care locuieste în comuna Pojejena din Caraº Severin,
are cancer ºi este oarbã, fiindu-i imposibil sã vinã s-o viziteze la Târgu Jiu.
Ea fusese condamnatã definitiv în urmã cu o lunã iar în urmã cu trei sãptãmani
fãcuse cerere la DGP, însã nu primise nici un rãspuns (din discuþia din camerã
nu a reieºit clar dacã deþinuta mai avea sau nu ºi alte “afaceri judiciare”
la instanþe de pe raza judeþului Gorj).

În camera destinatã cazãrii
deþinutelor care lucreazã la popota cadrelor erau 10 paturi ºi numai 4 deþinute,
explicându-se cã personalul care lucreazã la blocul alimentar ºi la popotã are
un regim special din punct de vedere al examenelor medicale. Pentru cã ºi în
secþia pentru femei supraaglomerarea este o problemã foarte seriosã (exemplul
cel mai clar este al camerei 8), reprezentanþii APADOR-CH au sugerat ca în aceastã
camerã sã fie mutate ºi femei care sã fie supuse regimului igienico – sanitar
pe care îl au cele care lucreazã la popota cadrelor. Responsabilii unitãþii
au gãsit propunerea bunã ºi au dat asigurãri cã va fi pusã imediat în practicã.

2.4 Compartimentul socio
– educativ

Unitatea a organizat în
oraº mai multe expoziþii de picturã (trei, în ultimele ºapte luni) cu lucrãri
ale deþinuþilor Daniel Palã ºi A1in Colþescu ºi o lansare de carte (de poveºti)
a deþinutului Daniel Penea. Prezenþa ºi lucrãrile deþinuþilor au fost bine primite
de public. De remarcat ºi faptul cã paza a fost asiguratã de cadre în civil
ºi cã nu a avut loc nici un incident. Daniel Palã a venit la Târgu Jiu de la
Bacãu, unde era considerat un deþinut “periculos” ºi, cu toate acestea, conducerea
unitãþii nu a ezitat sã-i acorde încrederea necesarã pentru a fi prezent la
o manifestare atât de apreciatã de public ºi onorantã pentru penitenciar.

La compartimentul socio
educativ lucreazã 9 persoane, dintre care un psiholog, preot ortodox ºi un tehnician.

In cadrul programului “Activ
club”, sunt organizate cursuri pentru calificarea a 20 de deþinuþi în meseriile
de croitorie (bãrbaþi ºi femei), mecanic auto ºi zootehnist. Dupã terminarea
cursurilor, cei 20 de deþinuþi vor conduce ei înºiºi cursuri de calificare cu
alte grupe de deþinuþi (selectarea celor 20 de viitori instructori s-a fãcut
avandu-se in vedere mai ales pregãtirea ºi deprinderile pe care le au, ºi nu
faptele pe care le-au comis sau comportamentul în penitenciar).

Compartimentul dã o atenþie
specialã activitãþilor cu minorii. Cu ei sunt organizate programele de educaþie
legislativã (“educolex”), de educaþie civicã (“educaþia bunului cetãþean”) etc.
De Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel (Ziua Penitenciarelor), de Ziua Femeii ºi
aniversãrii naºterii lui Mihai Eminescu au fost puse în scenã spectacole cu
minorii, inclusiv scenete (terapie prin teatru). Tot cu minorii a fost organizat
un dialog de cãtre reprezentanþi ai Mitropoliei Olteniei, dialog care a fost
transmis în direct prin staþia TV localã (staþia funcþioneazã cam 10 – 12 ore
pe zi, difuzând mai ales filme, iar deþinuþii o pot urmãri ca pe oricare alt
program TV, la alegere). Psihologul a pus la punct teste pentru minori (originalitate,
creativitate) ºi organizeazã terapie individualã ºi colectivã pentru aceºti
deþinuþi dar ºi pentru tineri (18 – 21 de ani). Cu contribuþia psihologului,
un deþinut (Popete) a fost scos din categoria “periculoºi” iar alþi doi deþinuþi
din aceeaºi categorie sunt în fazã de evaluare psihologicã. Compartimentul desfãºoarã
programul “Dificil”, destinat deþinuþilor cu probleme comportamentale ºi întreþinerii
ºi dezvoltãrii legãturilor deþinuþilor cu familiile ºi comunitatea. În cazul
deþinuþilor care nu sunt cãutaþi (vizitaþi), compartimentul are în atenþie susþinerea
acestora, inclusiv prin cãutarea de ajutoare materiale.

Unitatea a colaborat cu
Centrul zonal de educaþie pentru adulþi (instituþie teritorialã a Ministerului
Culturii ºi Cultelor), organizându-se, cam o datã pe lunã, dezbateri ºi consiliere
pentru deþinute. Existã de asemenea un parteneriat cu Universitãþile Constantin
Brancuºi ºi cea a Jiului de Jos, constând mai ales în implicarea a circa 120
de studenþi în programele “educolex” ºi în practica pe care aceºtia o fac în
unitate.

Pe langã Tribunalul Târgu
Jiu a fost înfiinþat Serviciul de probaþiune, în cadrul cãruia funcþioneazã
deocamdatã numai douã persoane. Cei doi consilieri vin destul de frecvent în
unitate ºi sunt interesaþi mai ales sã se informeze în legãturã cu cazurile
cele mai deosebite de deþinuþi care, dupã liberare, nu au nici o perspectivã
de reinserþie socialã. Este notabil cã în ultimul an, prin Serviciul de probaþiune
s-a reuºit angajarea a 8 deþinuþi care nu aveau nici o perspectivã dupã punerea
în libertate. Penitenciarul urmeazã sã încheie cu Asociaþia creºtin ortodoxã
“Pro vita” o înþelegere prin care, cu concursul Direcþiei judeþene de muncã,
sã organizeze ºi alte cursuri de calificare a deþinuþilor (inclusiv cosmeticã
pentru femei) ºi sã se ocupe sã gãseascã locuri de muncã ºi altor deþinuþi puºi
în libertate. Deºi s-au fãcut progrese remarcabile în domeniul activitãþii socio
– educative, APADOR-CH considerã cã personalul ar trebui sã fie mai “prezent”
în viaþa deþinuþilor, sã meargã în camere (toate activitãþile se desfãºoarã
la club) ºi sã discute cu cât mai mulþi deþinuþi.

2.5 Sectorul pentru vizite

Recent, în incinta acestui
sector au fost fãcute cateva îmbunãtãþiri – reamenajãri pentru o mai bunã funcþionare,
s-a vopsit, au fost puse gresie ºi faianþã etc. În spaþiul destinat în acest
scop, pot fi primite simultan 8 vizite (1 la cabinã, 5 obiºnuite si 2 la masã).
În situaþiile în care sunt mai mulþi vizitatori, se instaleazã mese în curte
iar cand timpul este urat,
se merge la clubul cadrelor. Prin construcþie, încãperea destinatã acestui scop
permite deþinuþilor sã vadã conþinutul pachetelor pe care le primesc.

ªi la Târgu Jiu, conducerea
unitãþii a consultat deþinuþii în privinþa opþiunii înfiinþãrii unui magazin
propriu prin care sã-ºi poatã procura alimente, dulciuri, bãuturi rãcoritoare,
þigãri ºi altele. Rezultatul a fost pozitiv, penitenciarul amenajând deja spaþiul
necesar ºi în scurt timp urmeazã sã se organizeze o licitaþie publicã pentru
adjudecarea lui. Reprezentanþii penitenciarului, însã, ca ºi cei ai asociaþiei,
ºi-au exprimat opinia cã soluþia optimã este înfiinþarea de magazine ºi menþinerea,
în acelaºi timp, pentru deþinuþii care doresc, ºi a actualului sistem de primire
de pachete de acasã.

2.6 Cabinetul medical

Unitatea are 2 medici generaliºti,
1 stomatolog ºi 9 asistenþi, din care un tehnician dentar ºi unul de farmacie.
Reprezentanþii APADOR-CH s-au întâlnit din nou cu situaþia din urmã cu doi ani,
în care cei doi medici generaliºti – al cãror rost prim ºi ultim ar trebui sã
fie sã se ocupe de deþinuþi – acordã 1, 3 sau uneori chiar 5 ore pe zi cadrelor
din unitate (circa 240, plus membrii familiilor lor), personalului Tribunalului
ºi Parchetului local (în jur de 250 de persoane), ei fiind, totodatã, ºi medici
de familie. Chiar dacã medicul care era prezent ºi cu care reprezentanþii asociaþiei
au discutat a precizat cã dimineaþa cadrele sunt vãzute numai la urgenþe, este
clar cã gradul de încãrcare al medicilor nu are cum sã nu afecteze în mod semnificativ
calitatea actului medical (doi medici trebuind sã se ocupe practic de aproape
1.300 de deþinuþi plus de alte 500 de persoane; media zilnicã a deþinuþilor
pe care îi vede un medic este de 70 – 100 de persoane). Potrivit medicului prezent,
doctorul stomatolog se ocupã de cadre numai vinerea dupã amiazã. Penitenciarul
are o colaborare bunã cu Spitalul judeþean Gorj.

Reprezentanþii APADOR-CH
s-au interesat de felul în care serviciul medical al penitenciarului a tratat
cazul lui Nelu Bã1ãºoiu, tanãrul care a fost internat în spitalul penitenciar
Jilava la data de 4 iunie, ora 16.10, venind de la penitencarul Târgu Jiu, ºi
care a decedat a doua zi dimineaþã, la orele 10.20. Concluzia reprezentanþilor
asociaþiei a fost cã existã un numãr de date care indicã o anume culpã ºi în
sarcina acestui serviciu (a se vedea raportul asociaþiei întocmit în urma investigãrii
acestui caz).

Reprezentanþii asociaþiei
au întrebat în fiecare penitenciar ce se întâmplã la transferarea unor deþinuþi
din aresturile poliþiei în penitenciare, dacã aceºtia prezintã urme de violenþã
sau declarã cã au fost bãtuþi. Rãspunsul, aproape general, a fost cã nu existã
astfel de situaþii, dar, dacã ar exista, semnele (sau declaraþiile) ar fi consemnate
în fiºa medicalã sau, dupã caz, deþinutul nu ar fi acceptat în penitenciar.
Medicul ºef de la Târgu Jiu a arãtat reprezentanþilor asociaþiei o singurã fiºã
medicalã care cuprindea menþiunea “declarã cã a fost bãtut în arestul poliþiei”,
datatã 11 iunie 2002, deci dupã scandalul decesului deþinutului Nelu Bãlãºoiu.
APADOR-CH solicitã DGP sã analizeze posibilitatea sancþionãrii cadrelor medicale
din penitenciare care nu înregistreazã în fiºe cele declarate de deþinuþii transferaþi
(sau semnele de rele tratamente) din aresturile poliþiei. Tendinþa de acoperire
a abuzurilor unor poliþiºti este efectul unei “solidaritãþi de breaslã”, o reminiscenþã
a perioadei în care DGP se afla în subordinea MI.

 

2.7 Baia unitãþii

Baia are 25 de duºuri ºi
se prezintã în condiþii bune (fãrã igrasie, cu faianþã ºi gresie etc). Din cele
34 de camere de detenþie, duºuri au numai cateva, cea mai mare parte a deþinuþilor
fãcând baie, deci, la baia comunã a unitãþii.

 

3. Concluzii

APADOR-CH constatã cã în
comparaþie cu cele constatate la vizita precedentã, s-au înregistrat unele îmbunãtãþiri
ale situaþiei din penitenciar (condiþiile de detenþie de la “periculoºi” ºi
izloare, mentalitatea conducerii unitãþii cu privire la tratarea abaterilor
minore comise de deþinuþi etc). Comandantul unitãþii ºi ceilalþi responsabili
ai penitenciarului cunosc situaþia din penitenciar, problemele, de multe ori
personale, ale deþinuþilor, fapt ce a adus o ameliorare sensibilã a stãrii de
spirit a deþinuþilor.

Datã fiind aglomerarea gravã
de la Târgu Jiu, APADOR-CH solicitã DGP sã urgenteze elaborarea noilor norme
pentru secþiile semideschise, penitenciarul neputând da în funcþiune pânã atunci
secþia de la Pojogeni. Conducerea unitãþii are în intenþie, tot pentru reducerea
supraaglomerãrii, sã supraînalþe douã clãdiri din unitate, unde ar urma sã mute
sectorul administrativ iar spaþiile ocupate în prezent de acesta sã fie amenajate
pentru deþinere (circa 150 – 200 de locuri). APADOR-CH solicitã DGP sã analizeze
cu toatã solicitudine posibilitatea de a susþine penitenciarul pentru o investiþie
de circa 6 – 7 miliarde de lei (supraînãlþarea amintitã si definitivarea lucrãrilor
restante la secþia de la Pojogeni). Asociaþia solicitã de asemenea conducerii
DGP sã analizeze posibilitatea încadrãrii unui al treilea medic generalist întrucât
este evident cã cei doi existenþi în prezent nu pot sã acopere satisfãcãtor
solicitãrile actuale. Totodatã este necesar ca responsabilii penitenciarului
sã impunã ca mediciiunitãþii sã se ocupe, în timpul programului, numai de deþinuþi
ºi de cazurile de urgenþe apãrute în randurile persoanlului.

APADOR-CH solicitã DGP sã
analizeze responsabilitãþile care ar putea sã revinã unitãþii în tratarea superficialã,
sau culpabilã în orice alt mod, a cazului deþinutului decedat Nelu Bãlãºoiu.

Este necesar ca unitatea
sã gãseascã cat mai curand posibil o altã soluþie decât panourile din tablã
montate la geamurile camerelor cu vedere la blocurile de locuinþe de langã unitate.

Este de asemenea necesar
ca responsabilii unitãþii sã analizeze toate posibilitãþile de prelungire, mãcar
panã la o orã, a programului de plimbare zilnicã, chiar dacã unitatea are o
singurã curte de plimbare iar efectivele de deþinuþi sunt destul de mari.

Asociaþia solicitã DGP sã
analizeze cu solicitudine cererea de transfer a deþinutei Elena Natalia Holba.

Manuela ªtefãnescu
Valerian Stan