Editoriale Adevărul

Comentariile specialiștilor APADOR-CH pe platforma Adevărul:

Maria Nicoleta Andreescu - sociolog

Maria-Nicoleta Andreescu este sociolog cu experiență în domeniul delincvenței juvenile. S-a alăturat APADOR-CH în 2007, centrându-și activitatea pe domeniile: transparență instituțională, evaluarea respectării drepturilor omului în penitenciare, abuzuri ale poliției. Începând cu 2013 este directorul executiv al asociației.

Prin ceaţa transparenţei la Ministerul Justiţiei sau cum se modifică pe şest noile coduri în materie penală - E vacanţă. Parlamentară, judecătorească, şcolară. Doar la Ministerul Justiţiei se lucrează intens. Şi nu banalităţi. Modificări la tinerele coduri în materie penală şi la legislaţia de mediu.

Responsabilitatea de pe urmă a chiulangiului - Campioni la încălcarea legii liberului acces la informaţii de interes public sunt chiulangiii care nu au răspuns la solicitări: consiliile judeţene Alba, Argeş şi Iaşi, CGMB şi consiliile locale Reşiţa, Constanţa, Târgu Mureş, Timişoara, Vaslui şi Sectorul 5

Big Brother şi fraţii săi malformaţi constituţional - De câţiva ani serviciile secrete tot încearcă să ne convingă că este în interesul nostru să fim ascultaţi, supravegheaţi şi monitorizaţi.

Cum verifică BEC semnăturile depuse în sprijinul candidaturilor - Unul din doi cetăţeni români a semnat pentru sprijinirea unei candidaturi la preşedinţie. Verifică cineva veridicitatea acestor semnături?

Bariere de dărâmat - Nu avem partide bazate pe ideologii. Doar se denumesc după ideologii. Şi unul dintre motive e legislaţia pe care veteranii politicii de după 90 o vor restrictivă. Ca să stea numai ei acolo.

Guvernul ne-a informat: o altă OUG fără urgenţă - De zece ani, România trece printr-o situaţie de urgenţă la fiecare trei zile. Ieri a mai fost una dintre acele zile. Noroc cu guvernul care veghează

Fantasticile aventuri ale desemnării membrilor CNI. Ieri, etapa din plenul Senatului - Desemnarea membrilor în Consiliul Naţional de Integritate, între proba de dosare şi aia de viteză. Sau cum te ţine Senatul treaz ca să nu scapi şansa de a fi votat în CNI.

Parlamentul nu răspunde la telefon - Posibila audiere în Parlament a candidaţilor pentru Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării se face în acelaşi stil netrasparent cu care ne-au obişnuit autorităţile – nu se anunţă oficial, nu se răspunde la emailuri, nici măcar la telefon, eventual se trimit sms-uri candidaţilor cu o seară înainte.

Dlui Petre Tobă, Inspector General al Poliţiei Române - Inspectoratul General al Poliţiei Române ţine nişte proceduri la secret. Unii poliţişti fac însă bani de pe urma lor.

Tic-Tac. Sau despre dreptul la viaţă - Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cum aplică statul român acest articol în cazul victimelor de la clubul Colectiv

Tic-Tac. Sau despre dreptul la viaţă - Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cum aplică statul român acest articol în cazul victimelor de la clubul Colectiv.

Dan Mihai - avocat

Dan Mihai este jurist şi membru al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki din anul 2001. Domeniile de expertiză: legislaţie penală, transparenţă decizională, acces la informaţiile de interes public, libertate de exprimare.

- Legile exhibiționismului - Săptămâna asta, comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor au aprobat proiectul de lege privind identificarea şi înregistrarea cumpărătorilor de cartele telefonice

Escrocheria prin metoda „accidentul” şi protecţia datelor personale - Potrivit unor date oficiale, în prima jumătate a anului 2013, la nivel naţional au fost înregistrate peste 700 de victime (!) ale escrocheriei prin metoda „accidentul”

Introducerea votului obligatoriu este curat neconstituţională - Pentru ca votul să devină obligatoriu nu este suficientă o lege, ci este necesară o prevedere expresă în Constituţie. Cum s-ar putea face asta:

Made in Sinteşti - Evoluţie spectaculoasă pe piaţa IT (Information Technology) din România. Potrivit relatărilor din presă, în numai câţiva ani, cercetătorii din Sinteşti au virat brusc de la vânzarea de fier vechi la producţia de software şi, prin calitatea extraordinară a produselor oferite, au obligat cea mai mare companie de IT din România să le plătească sume exorbitante.

Brâncuşi şi independenţa justiţiei - Cum reacţionăm dacă un om rău, să zicem că e prim-ministrul, face o faptă bună ? Păi, întâi, ne revenim din şoc. După aia, în mod normal, analizăm fapta respectivă, ca să înţelegem dacă e cu adevărat bună, dacă ajută, măcar în parte, comunitatea sau e doar o altă iluzie propagandistică.

Autobuzul electoral - Vin alegerile! De data asta, prezidenţiale. Desigur, însoţite de senzaţiile şi percepţiile care dau oricăror alegeri acel aer sărbătoresc, de neconfundat: mirosul de cerneală proaspătă al bancnotelor de 50/100 lei, clinchetul zglobiu al găleţilor şi ligheanelor, susurul duios al uleiului îmbuteliat la pet, foşnetul suav al pungilor cu mălai, zahăr şi făină, mirosul înviorător al pungilor cu peşte şi pui, aroma tonică a gazelor de eşapament ale autobuzelor electorale.

- Ești sigur că n-ai votat? - O metodă prin care o persoană absentă de la vot poate verifica dacă a votat altcineva în locul său. De interes pentru alegătorii domiciliaţi în România, dar şi pentru cei plecaţi în străinătate.

- Candidatului - Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voieşte a se reorganiza, decât a da frâiele   guvernului în mâinile parveniţilor, meniţi din naştere a fi slugi şi educaţi cum să poată scoate lapte din piatră cu orice preţ!…

Împiedicatul şi votul - Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Tentativa e tot infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an jumate.

Recursul ANI în cazul Iohannis nu a fost admis pe fond, ci doar a fost declarat „judecabil” - Ce înseamnă soluţia de pe 25 noiembrie 2014, de „admitere în principiu”, pronunţată de ÎCCJ – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal în cazul Klaus Iohannis.

Învăţăturile lui Şelimbăr - Când o comisie o face lată şi se ajunge la anchetă penală, fiecare membru al ei răspunde individual pentru încălcările de lege la care a participat.

Castrarea chimică şi persoana fizică - Două proiecte de lege care vizează pedepsirea violatorilor şi pedofililor se dezbat acum în Parlament. Niciunul nu prevede clar ce presupune castrarea chimică şi nici nu respectă drepturile omului. Ar putea exista o variantă compatibilă cu drepturile omului?

Poveste din Vaslui - Cetăţeanul A din Vaslui îl tot înjura de mamă pe cetăţeanul B din Vaslui. Pentru a fi mai convingător în transmiterea opiniilor sale despre respectiva mamă, cetăţeanul A a realizat şi nişte superbe afişe color în care mama lui B era prezentată în diferite poziţii, specifice unei prestatoare de sex comercial. Ce credeţi că au făcut autorităţile?

- De ce nu vrea Curtea Constituțională cartele prepay și wi-fi doar cu buletinul În 2009, Mexicul a introdus obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite. Statistica arată că în următorii 3 ani au crescut cu 40% telefoanele de ameninţare sau şantaj, iar răpirile au crescut cu 8%. Pentru reducerea fenomenului infracţional, Mexicul a renunţat în 2012 la obligativitatea înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite

Cum rămâne cu voinţa boborului? - Cum ar mai putea bietul stat să organizeze cozile monumentale de la vot, ca să-i ajute să socialize ore şi ore şi ore şi ore şi ore şi ore şi ore… pe nerecunoscătorii din diaspora, dacă poporul nu mai plăteşte bir? Din ce să mai finanţeze bietul stat faraonica dezorganizare de la vot? Păi, experţii în aşa ceva se găsesc pe orice drum şi fac voluntariat?

Asimov, Dire Straits şi SRI - Isaac Asimov şi Dire Straits au fost implicaţi recent într-un caz aflat în atenţia SRI. Dă clic pe undeva pe-aici şi citeşte întreaga relatare.

- În apărarea senatorului Vosganian - A început să se tot vehiculeze teza că prin refuzul camerei de a cere urmărirea penală, senatorul a fost situat deasupra legii. Această teză este cât se poate de falsă. În schimb este pe de-antregul pompieristică.

- O soluţie pentru depolitizarea CNA - În loc de a fi propuşi de entităţi majoritar politice şi votaţi de o entitate politică (parlament), poate ar fi mai bine ca membrii CNA să fie propuşi de societatea civilă şi să fie desemnaţi în CNA în mod aleatoriu (prin tragere la sorţi), dintre propunerile nominale făcute de societatea civilă.

Pe statu’ de drept îl doare - Livia Stanciu, şefa ÎCCJ, iese din nou în public. A treia oară, într-un timp scurt, şi realizează un rapid 40-0. Game ball.

De la legitimare la bandajare - Dacă poliţistul nu se prezintă, mai e obligatoriu să te legitimezi în faţa lui? Şi dacă n-o faci, are dreptul să te ameninţe cu pistolul? Ce se poate face, în cazurile de mai sus, pe actualele legi ale poliţiei.

-  Din nou despre legitimare şi bandajare. Apar şi jandarmii - Jandarmii te pot legitima sau doar poliţia? Ce poţi face dacă eşti condus la secţie şi amendat pentru refuz de legitimare? Poţi fi amendat pentru simplul fapt că nu ai buletinul la tine? Ştiai că împiedicarea legitimării altuia te poate costa cam de 30 de ori mai mult decât refuzul de a te legitima tu însuţi? Ce faci dacă poliţistul care-ţi cere actele e în civil? Există vreo reducere la plata amenzii?

Avocatul Poporului e mai presus de ordonanţa petiţiilor? - Pentru că, de zece ani, România pare că trece printr-o situaţie de urgenţă la fiecare trei zile, i-am cerut Avocatului Poporului să atace ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Răspunsurile au fost tot atâtea pretexte, de la „nu facem politică” până la „sesizăm Curtea Constituţională când vrem noi, nu când vreţi voi”. Apogeul inventivităţii a fost, însă, atins la ultimul răspuns, atunci când a trebuit să justifice nerespectarea termenelor legale de soluţionare a unei petiţii: a susţinut că AVP nu-şi respectă decât propria lege de funcţionare, nu şi… ordonanţele guvernului, care sunt acte normative inferioare.

„Băieţii deştepţi“ pot răsufla uşuraţi, arestul la domiciliu a redevenit constituţional - Legea prevede că, şi dacă stai acasă, şi dacă stai la “beciul domnesc”, consecinţele sunt cam aceleaşi, adică dacă se va aplica o pedeapsă cu închisoarea, zilele de arest, fie petrecute acasă, fie la beci, se vor scădea din lunile/anii de închisoare. Se pare că “băieţilor deştepţi” le convine.

Te poţi legitima şi cu paşaportul sau numai cu cartea/buletinul de identitate? - Există şi dispute de intensitate mai redusă decât cele privind “Grexitul”sau “Pontexitul”. Una dintre ele se referă la posibilitatea de a te legitima cu paşaportul, în ţară.

Moscheea şi referendumul - Este participarea la un referendum local privind viitoarea moschee din Bucureşti similară cu figuraţia din telenovela Suleiman Magnificul?

Arestarea pentru traficul de stupefiante nu mai e constituţională. Ce ne facem cu traficanţii de diazepam şi xanax? - A ajuns Curtea Constituţională să ţină cu traficanţii de stupefiante? Ce tot are Curtea Constituţională cu Codul de procedură penală? Ce are Codul penal cu Curtea Constituţională ? Citiţi fără întârziere textul ce urmează, deşi nu sedează.

Obligaţia moderării comentariilor de pe site încalcă libertatea de exprimare? - O speţă soluţionată recent de Marea Cameră de la CEDO pune problema unei „vigilenţe” sporite a deţinătorilor de site-uri cu privire la comentariile găzduite.

Se majorează pedepsele pentru ultraj. Pe când şi cele pentru purtare abuzivă? - Dacă tot se umblă la majorarea pedepselor legate de activitatea poliţiştilor, de ce să crească doar pedepsele pentru infracţiunile comise împotriva lor şi nu şi pedepsele pentru infracţiunile comise de poliţişti împotriva cetăţenilor? O protecţie mărită a unei categorii de persoane ar trebui dublată de o mai severă sancţionare a abuzurilor comise de aceeaşi categorie.

-  Cât mai înseamnă, astăzi, 8 ani de închisoare? - Atunci când la TV se anunţă condamnări la închisoare, privitorul ar trebui să consulte tabelul din cuprinsul acestui articol, pentru a-şi face o imagine mai exactă despre ce înseamnă durata reală a pedepselor aplicate.

Corectitudinea politică, libertatea de exprimare şi fenomenul migraţiei - În general, între libertatea de exprimare şi „corectitudinea politică” există o incompatibilitate naturală, similară oarecum incompatibilităţii dintre o ţinută casual şi costumul de ginerică. Cine vrea să umble toată ziua în costum de ginerică, e liber să o facă.

Destinaţii de vacanţă. Azi, Curtea de Conturi - Cum ar suna o prevedere în cuprinsul legii Curţii de Conturi în sensul că nu poate fi preşedinte al Curţii de Conturi, vicepreşedinte (asta doare!) al Curţii de Conturi sau consilier de conturi persoana care a făcut parte, în ultimii 3 ani, dintr-un partid politic, formaţiune sau alianţă politică? Nu sună bine?

Iubirea, ca obligaţie - Probabil că un Lenin reîncarnat pe plaiurile din grădina Carpaţilor ar defini capitalismul de acum, de la noi, drept puterea ipocriziei+telenovele.

CEDO îşi motivează deciziile de inadmisibilitate. De ce nu le şi comunică? - Deoarece nu primesc o copie a deciziei de inadmisibilitate, reclamanţii care pierd la CEDO prin declararea ca inadmisibilă a cererii se confruntă cu o problemă destul de serioasă: nu pot cunoaşte care au fost motivele concrete ale respingerii cererii lor, adică nu pot cunoaşte care au fost greşelile pe care le-au făcut în acea speţă şi care au dus la pierderea cauzei.

- În apărarea unei tinere ziariste - Înainte de 1989, dacă în poza lui Nea Nicu’ din ziar se vedea vreun rid, ziaristul răspunzător zbura de la locul de muncă. Hai să nu ne protejăm în acelaşi stil şi prin aceleaşi metode simbolurile noi. Sunt sigur că nici ele nu vor asta.

-  De ce morţii şi răniţii în dezastrul de la clubul Colectiv sunt victime ale unei infracţiuni de omor intenţionat - O persoană chiar şi cu maximum 1% creier avea cum să prevadă şi, evident, a acceptat producerea unei tragedii, când a autorizat şi oferit o cazemată căptuşită cu burete neignifugat, dotată cu o singură uşă lată de un metru, pentru a găzdui 500 de persoane, la un concert.

-  Chiar avem cele mai bune spitale şi dotări medicale din lume? - Cu o zi înainte de dezastrul din clubul Colectiv, situaţia din sistemul medical românesc nu părea deloc roză. Era aşa cum o ştim de ani de zile. Lipsă de personal, lipsă de medicamente, lipsă de consumabile, lipsă de aparatură modernă, lipsă de bani.

-  Ce aş cere şi ce aş face eu la o revoluţie morală - Dacă tot a ieşit atât de multă lume pe străzi, nu a făcut-o pentru o simplă plimbare. Probabil, capul lui Moţoc se va rostogoli în faţa mulţimii, ca în drama cu Vodă Lăpuşneanu. Dar, după capul lui Moţoc, gata? Poate că e momentul să se ajungă la restartarea sistemului, după reguli noi şi cu oameni noi. Aşa că aş încerca să bifez toate cele 7 puncte de pe lista de mai jos, după cronologia de acolo.

Ceea ce contează - Contează să părem pregătiţi. Deşi nu suntem. Avem dotări model, pe care le inaugurăm festiv, după care le închidem. Aşa am făcut, mai demult, şi cu un bazin de înot de 1 milion de euro din ţară (Câmpina), aşa am făcut, mai recent, şi cu o secţie specială pentru „marii arşi“ dintr-un spital de urgenţă (Floreasca). N-avem personal. Dar avem kile de tupeu.

Dreptul la un avocat în România - Acest drept poate fi derizoriu pentru toţi cei care nu-şi permit să plătească onorariile unui avocat. La Bruxelles se mai dezbate azi o directivă privind asistenţa judiciară în procesele penale. Ce ne spune realitatea din teren.

CNCD-ul şi calmarea isteriilor naţionaliste/revizioniste -Dacă punem discursurile lui Hitler pe muzică, vom avea o operă rock intangibilă? Ce facem, până la urmă, cu genul ăsta de libertate de exprimare? Se pare că soluţia consultării CNCD-ului în unele cauze “sensibile” ar putea ajuta parchetul la tăierea unor noduri gordiene.

Dreptul omului-parlamentar la şmecherie - Azi, 10 decembrie 2015, este Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Am putea include aici şi unele categorii de mutanţi: omul-păianjen, omul-liliac, omul-furnică, omul-parlamentar.

De alegerile astea, nu ne mai batem cu ungurii, ci cu norvegienii - Nimic nu uneşte mai mult boborul cârtitor decât un duşman uşor de arătat cu degetul şi care ori ne fură pământul (ungurii) ori ne fură copiii (norvegienii).

Cât de nedemocratic este votul dintr-un singur tur? - La alegerile locale de anul acesta, primarii nu vor mai fi aleşi din două tururi de scrutin, ci doar dintr-un singur tur. Îi face asta mai puţin reprezentativi pe noii aleşi, comparativ cu actualii?

Comedia cercetării ştiinţifice din închisoare - Bagă la închisoare nişte VIP-uri româneşti şi slăbiciunile sistemului judiciar şi penitenciar vor ieşi la iveală. Cam asta este concluzia şi în chestiunea „lucrărilor ştiinţifice” elaborate în penitenciar.

Spionul rus din noi - Dacă nu eşti de acord cu ideea migraţiei în masă, care amestecă, fără să şi decanteze, refugiaţii cu migranţii economici şi de altă natură, eşti spion rus. Te-ai apucat să critici o decizie sfântă a Europei unite, e clar că faci jocul ruşilor, care-şi freacă de plăcere mâinile, păroase şi cu ghiul pe degetul mic, când un supus european îşi critică regina. Dar, dacă ai puţin noroc, sistemul te bagă doar la xenofobie şi şovinism.

(Im)posibilitatea revizuirii condamnărilor din dosarele cu interceptări realizate de SRI -De la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale din 3 martie 2016, niciunul dintre politicienii, VIP-urile sau simplii cetăţeni care au fost condamnaţi în dosare penale în care există şi interceptări nu mai pot cere revizuirea hotărârii de condamnare pe motiv de „interceptări efectuate de SRI”, dacă nu au ridicat excepţia de neconstituţionalitate privind aceste interceptări în dosarele în care au fost judecaţi.

Un preşedinte slab. Nici nu se compară cu Ceauşescu - Noroc că în presa germană există o adevărată oglindă (spiegel) a societăţii, care ne deschide ochii la „diletantismul” actualului preşedinte. Probabil că de aia marea parte a presei germane nu a relatat zile întregi despre agresarea sexuală, la Koln, a sute de femei, în noaptea de Anul Nou. Era prea ocupată cu monitorizarea „diletantismului” lui Iohannis.

De la pâine pe cartelă, la securitate pe cartelă - De regulă, când se întâmplă un atentat terorist, opinia publică se uită fix la serviciile de informaţii şi întreabă: “Ce-aţi păzit, băi aceştia?” Serviciile, ca orice elev prins cu tema nefăcută, nu vor recunoaşte că au greşit, ci doar se vor plânge că n-au avut suficientă cerneală pentru a scrie compunerea pe curat, că nu au avut suficiente mijloace.

Despre revocarea / demiterea primarilor - Era o secvenţă, într-un film nepremiat la Cannes, în care un avocat participă la nunta unei tinere perechi. Când a felicitat cuplul, avocatul i-a dat fiecăruia dintre soţi (ca să mă exprim corect politic) cartea sa de vizită, cu următoarea precizare, făcută pe un ton prevenitor: „La nevoie, în caz de divorţ”.

-  Cazul Clotilde Armand – de ce trebuie modificată legea electorală 1 - Esenţial pentru o societate democratică este ca oamenii să aibă încredere în corectitudinea procedurilor în care sunt implicaţi şi care le afectează viaţa. Or ce se întâmplă acum în sectorul 1, dimpotrivă, e de natură să sporească neîncrederea şi plictisul cetăţenilor faţă de alegeri.

O „problemuţă” legată de decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu - Prin „încălcarea legii”, la ce fel de lege se referă decizia CCR? La actele normative cu putere de lege sau şi la actele normative inferioare legii (hotărâri de guvern, ordine de ministru etc.)? Prilej de interpretări şi ipoteze, şi poate chiar de o nouă sesizare a Curţii

O casă regală poate fi oenge? - Potrivit unui proiect de lege redactat de guvern, Casa Regală a României va deveni persoană juridică, dar nu una oarecare, ci „de utilitate publică”. Sintagma „persoană juridică de utilitate publică” se întâlneşte, însă, în legislaţia oengistă si cu acest statut se mândresc oengeurile fruntaşe, de exemplu Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

Transparenţă tehnocrată - La anunţarea recentei remanieri, care a vizat 4 miniştri, premierul a permis presei doar 3 întrebări. Cu una mai puţin decât numărul miniştrilor remaniaţi. Are justificare această limitare grosolană a dreptului ziaristului de a pune întrebări? Variante de răspuns: nu, nu, nu.

Abuzul în serviciu se simte şi mai prost după motivarea deciziei CCR - Pe site-ul Curţii Constituţionale a fost publicată motivarea deciziei privind atât de discutata şi disputata chestiune a „abuzului în serviciu”. Se pare că „analizele” făcute abuzului în serviciu la Curtea Constituţională au ieşit ceva mai rău decât ne aşteptam.

14 iulie 2016, căderea Nisei - Franţa trăieşte un coşmar, în frunte cu preşedintele Hollande şi cu al lui frizer de 10.000 de euro pe lună. De 14 iulie 2016, la Nisa, deviza „libertate, egalitate, fraternitate“ s-a transformat în „moarte, panică, durere“. Un camion de 16 tone a intrat în mulţime. Bilanţul momentului, 84 de morţi şi peste 100 de răniţi

Turcia nu poate reintroduce pedeapsa cu moartea - Recenta tentativă de lovitură de stat din Turcia a stimulat mai mulţi lideri politici şi înalţi oficiali din acea ţară să afirme intenţia de reintroducere a pedepsei cu moartea. Intenţie cel puţin surprinzătoare şi inadecvată, pentru motivele ce vor fi prezentate în continuare.

Starea de urgenţă din Turcia nu poate “suspenda” CEDO - „Suspendarea drepturilor omului” în Turcia şi Franţa, care sunt drepturile afectate şi care mai rămân în vigoare, cum afectează starea de urgenţă turismul estival pe plajele turceşti

O decizie a CCR pe placul televiziunilor de ştiri - De multă vreme, preocuparea de bază a Curţii Constituţionale în materie de „constituţionalizare” a Codului de procedură penală se axează pe intensificarea apropierii dintre anchetat şi procuror/judecător, prin obligarea acestora să se întâlnească mai des decât viitorii soţi.

Nicoleta Popescu - avocat

Este membră APADOR-CH din 2003 si a Baroului Bucureşti din 2004. Cazurile de care s-a ocupat se înscriu în specializările drept civil, dreptul muncii, drept administrativ. Primul caz pe care l-a reprezentat la CEDO a fost în 2004, iar de atunci a câştigat 18 cazuri, iar 20 sunt în prezent pe rolul Curţii Europene în diferite stadii procesuale. Mai multe despre Nicoleta Popescu găsiți site-ul personal.

Dezamăgirile reclamantului român la CEDO - Azi reclamantul român este foarte dezamăgit de CEDO. Pentru că de la entuziasmul din 1994 până la toate inadmisibilităţile declarate în 2014 pe cauzele privind proprietatea, reclamantul român a înţeles că toate aceste modificări de regulament ale Curţii au fost făcute în detrimentul lui şi în favoarea statului.

Ultima specializare a românului este justiţia - În ultima perioadă  suntem toţi „juraţi” în procesele penale pe care le vedem comentate  la televizor.  Pe lângă fotbal şi politică, ne pricepem şi la justiţie.

Cristinel Buzatu - jurist

Cristinel Buzatu este absolvent de studii juridice și a unui master în domeniul Drepturile Omului din cadrul Universității Central Europene din Budapesta, Ungaria. Lucrează în societatea civilă de peste 5 ani, și a activat în ONG-uri din România, Ungaria și Statele Unite ale Americii. S-a alăturat APADOR-CH în iulie 2013. Domeniile lui de expertiză sunt: sisteme internaționale de protecție a drepturilor omului și politici penale comparate.

- Se respectă drepturile omului în corporațiile internaționale? - Un spaniol i-a cerut companiei Google să înlăture un link ce conţinea informaţii personale inexacte cu privire la persoana sa

Miranda românească - Dreptul de a tăcea în faţa poliţistului şi dreptul la un avocat ar trebui comunicate în scris persoanelor arestate sau interogate – ne obligă o directivă europeană.

Manuela Ștefănescu – membru APADOR-CH din 1991

Cum apără poliţistul olandez ordinea publică - „Nu am recurs niciodată la revolver, nici măcar ca ameninţare. De ce să risc să rănesc un nevinovat sau să stârnesc panică?”, spune Jos, poliţist olandez.

Un pic de Kafka la Romtelecom - Facturi Dolce-amărui – cum te pune Romtelecom să plăteşti filme pe care nu le-ai văzut, şi nici nu-i poţi demonstra asta

- Nu profitați de Charlie - În România a fost nevoie de mulţi ani şi multe eforturi din partea societăţii civile pentru a reduce – cât de cât – atotputernicia  serviciilor/direcţiilor secrete. Dacă s-ar da din nou mână liberă serviciilor fără niciun control – sau unul doar de formă – din partea  puterilor  judecătorească şi respectiv legislativă, ar însemna o revenire la situaţia din anii 90.

Diferenţe între aresturi şi penitenciare, plus o nedumerire - Există diferenţe şi între regimurile de detenţie din aresturi şi respectiv penitenciare. Penitenciarele, chiar şi supraaglomerate, asigură condiţii igienico-sanitare cât de cât acceptabile. Persoanele din aresturi sunt nu numai private de libertate, ci şi umilite ceea ce le face şi mai vulnerabile.

Georgiana Gheorghe – specialist drepturile omului

A absolvit ştiinţe politice (Universitatea din Bucureşti) şi un master  în domeniul drepturilor omului în cadrul  Universităţii Central Europene din Budapesta, Ungaria. Lucrează în societatea civilă de peste cinci ani şi a activat în ONG-uri din România, Ungaria şi Letonia. A revenit la APADOR-CH în octombrie 2014 după colaborarea cu asociaţia  din  2007-2008 pe proiecte care au vizat accesul la informaţiile de interes public, transparenţă instituţională si libertate religioasă.  Domeniile ei de expertiză sunt: drepturile persoanelor cu dizabilităţi mentale şi sisteme internaţionale de protecţie a drepturilor omului.

Preşedinte de o zi - Încă de la primele minute ale constituirii biroului electoral unul dintre reprezentanţii partidelor politice a declarat apăsat că „nu are rost să ne agitam, lupta nu se duce aici”. Ceva în genul, nu trebuie să furăm aici, se fură în altă parte.

De ce se foloseşte excesiv arestul preventiv în România? - Un studiu realizat de APADOR-CH în perioada 2014-2015 arată că justiţia română foloseşte mai des decât ar fi cazul măsura arestării preventive, deşi legislaţia prevede şi alternative mai puţin costisitoare. 70% dintre avocaţii intervievaţi în cadrul studiului au întâlnit cazuri de arestări preventive dispuse fără fundament legal.

APADOR-CH

Domnule preşedinte, societatea civilă vă aşteaptă în stradă, la consultări - Societatea civilă a mai fost chemată la Cotroceni pentru consultări pe marginea unor legi. Preşedintele nu a ţinut cont de părerile organizaţiilor chemate la consultări şi a promulgat legile aşa cum le-a votat Parlamentul. De data asta noi nu mai dăm curs invitaţiei, dar poate să vină el în piaţă. Zilnic după ora 18.00 la Universitate.
Pe barba mea, poliţia face ce vrea - Pentru că îi expirase permisul auto, un bucureştean s-a prezentat în octombrie 2015 la Serviciu public de permise de conducere ca să şi-l înnoiască. Funcţionarii de la ghişeu au refuzat să-i primească actele deoarece poza din buletinul de identitate nu corespundea cu realitatea. Mai exact omul îşi lăsase între timp barbă.

Jandarmeria pierde definitiv procesul cu bicicliştii, la Bucureşti - Instanţa a anulat amenda aplicată lui Marian Ivan, pe motiv că protestul fusese declarat la Primărie, iar în România nu există nicio lege care să oblige protestatarii să-şi anunţe intenţiile şi la Jandarmerie.

De câte semnături e nevoie ca să convingem Avocatul Poporului să facă ceva? - Teoretic e suficientă o singură semnătură pe o plângere, dar practica ne arată că în ultimii 20 de ani nici românii n-au prea ştiut cum să-şi pună avocatul la treabă, dar nici el nu s-a spetit cu munca în folosul poporului. Ce putem face ca să schimbăm lucrurile?

- De ce este neconstituţional cel puţin un articol din ordonanţa prin care guvernul schimbă Codurile Deşi guvernul încearcă să minimalizeze modificările aduse prin ordonanţă codurilor penale şi de procedură penală, APADOR-CH consideră că este neconstituţională cel puţin modificarea articolului 153 CP, care îi oferă procurorului acces liber la datele bancare ale cetăţenilor, afectând astfel dreptul la viaţă privată garantat de Constituţie

Despre ce NU se discută nici în campania asta electorală - 60.000 de oameni din Bucureşti nu sunt în asistenţa nimănui pentru că nu au acte. Ei sunt pericole publice sociale şi medicale, verigi importante în transmiterea bolilor ca hepatita B, C sau HIV şi TBC. Neavând acte, nu au asigurări sociale şi deci nu primesc serviciile de care au nevoie ei şi copiii lor. Cum facem să-i ajutăm? O întrebare pentru candidaţi.

Cazul Clotilde Armand – de ce trebuie modificată legea electorală - Esenţial pentru o societate democratică este ca oamenii să aibă încredere în corectitudinea procedurilor în care sunt implicaţi şi care le afectează viaţa. Or ce se întâmplă acum în sectorul 1, dimpotrivă, e de natură să sporească neîncrederea şi plictisul cetăţenilor faţă de alegeri.

SRI primeşte fonduri europene într-un proiect de supraveghere generalizată a cetăţenilor, deghizat în eGuvernare - Proiectul reuneşte baze de date de la majoritatea instituţiilor publice româneşti şi permite căutarea avansată în ele a oricăror informaţii despre toţi cetăţenii. De exemplu prin capitolul de „analiză comportamentală“, orice cetăţean ar putea avea o fişă „de bună purtare“, inclusiv viitorii parlamentari, judecători, procurori sau antreprenori, fişe ce pot fi folosite în scopuri nelimitate.

- Gratis! Poliţia Română, obligată de instanţă să publice procedurile de lucru în cazul legitimării, amprentării şi conducerii la secţie a cetăţenilor - În octombrie 2015, APADOR-CH a dat în judecată IGPR şi MAI pe motiv că nu vor să facă publice informaţiile privind procedurile de legitimare, amprentare, fotografiere, percheziţie corporală şi de bagaje şi conducere administrativă la secţie. Aceste informaţii publice erau distribuite numai contra cost, printr-un  manual prefaţat de fostul ministru Petre Tobă. După aproape un an de proces, justiţia ne-a dat dreptate

O scrisoare (pierdută?) către doamna primar Gabriela Firea - APADOR-CH i-a trimis recent primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, o scrisoare în care îi propune trei persoane din societatea civilă care ar putea face parte din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică.

De Ziua internaţională a dreptului de a şti ne judecăm cu ministrul sănătăţii ca să ne dea informaţii publice - Întrebările la care funcţionarii Ministerului Sănătăţii se încăpăţânează să nu răspundă de aproape un an de zile vizează acţiunile de după incendiul Colectiv. Ministerul a fost obligat de Tribunalul Bucureşti să ne furnizeze informaţiile, dar refuză să respecte hotărârea instanţei

Circa o mie de persoane respiră aerul condiţionat din cele 51 de aresturi ale poliţiei în România - Condiţiile de trai din aresturi şi modul în care este aplicată legislaţia în domeniu – concluziile unui an de vizite făcute în spaţiile de detenţie, atât de reprezentanţii APADOR-CH cât şi de Avocatul Poporului. Plus punctul de vedere al poliţiei.

-