Relația românilor cu poliția înflorește în corespondența cu Consiliul Europei

O corespondență recentă între comisarul european Nils Muižnieks și premierul Dacian Cioloș, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa acestora, arată că cel puțin la nivel declarativ România stă în continuare bine la forme, însă mai are de lucrat la fond.

Scrisoarea comisarului Nils Muiznieks, de la Consiliul Europei, trimisă în iunie 2016, este o urmare a vizitei pe care comisarul a făcut-o în România în 2014 și o modalitate de a afla dacă autoritățile române au făcut demersuri în diverse direcții constatate la data vizitei ca fiind problematice:

  • retorica publică anti-romi;
  • evacuările forțate ale populației roma;
  • segragarea acestora în școli;
  • violențele poliției la adresa romilor
  • executarea hotărârii CEDO privind moartea lui Valentin Câmpeanu în căminul de la Poiana Mare.

În scrisoarea sa, comisarul Nils Muižnieks apreciază unele măsuri luate de autorități – printre care și cele care au dus la închiderea de către CEDO a cazurilor Barbu Anghelescu contra României și Moldovan contra României – dar atrage atenția că mai e de lucru în aceeași direcție, dat fiind că între timp pe rolul CEDO au apărut cazuri noi. Întrucât știe că violențele poliției asupra cetățenilor, cu precădere a romilor, sunt încă o problemă nerezolvată, comisarul insistă pe subiectul înființării unui mecanism independent
care să se ocupe cu plângerile împotriva poliției.

La două luni de la primirea acestei scrisori, premierul Dacian Cioloș îi răspunde comisarului european, printr-o scrisoare în care enumeră măsurile concrete luate de autorități în domeniile punctate de comisar. Printre acestea, premierul subliniază și o strategie ce ar fi publicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție numită “Strategie pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”. Potrivit acestei strategii, parchetul de pe lângă ICCJ își reogranizează activitatatea în sensul desemnării unor procurori care să se ocupe de astfel de cazuri de violențe ale politiștilor motivate de ura rasială.

racos

Femeie din Racoș bătută de poliție

Titulatura sună bine în scrisoarea oficială, însă este de negăsit pe site-ul oficial al Parchetului. Cum nu știm dacă această strategie chiar există și funcționează, putem aminti doar cazurile documentate de APADOR-CH în realitate, în ultima vreme:

  • că numai 14 din 3034 de plângeri penale făcute de cetățeni, referitoare la abuzuri ale forțelor de ordine, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în perioada 2012-2014. În aceeași perioadă IGPR a primit 3301 plângeri privind comportamentul abuziv/brutal al polițiștilor, și doar 47 dintre acestea, adică aproximativ una din 70 s-au soldat cu sancțiuni disciplinare (conform unui studiu făcut de APADOR-CH).
  • că la Racoș, județul Brașov, în 2015 o comunitate de peste 1000 de cetățeni de etnie romă era terorizată de bătăile polițiștilor, iar autoritățile clasau de ani de zile plângerile victimelor. APADOR-CH a documentat această situație și a sesizat chiar Parchetul de pe lângă ICCJ despre dosarele deschise și închise la Brașov, iar singurul răspuns primit a fost că Parchetul a transmis solicitarea noastră tot la Brașov.

Tags:

Leave a Reply