Instituții publice care apără drepturile omului în secret: cum am câștigat procesul cu IRDO pentru că a refuzat să ne răspundă la întrebări

În februarie 2016, APADOR-CH a dat în judecată Institutul Român pentru Drepturile Omului pentru nerespectarea Legii 544/2001. Instituție publică înființată în 1991, dar rămasă de atunci într-un convenabil anonimat, IRDO este obligat azi de instanță să-și facă publice rapoartele de activitate, bugetul și să divulge numele persoanelor din conducere

irdo

Pe site-ul IRDO informațiile sunt gratis, dar cam lipsesc

APADOR-CH a derulat în 2014-2016 un proiect menit să popularizeze instituțiile publice plătite de la buget ca să apere drepturile omului în România. Pe lângă Avocatul Poporului, o altă instituție cu acest obiect de activitate este Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), înființat de Parlament în 1991 și lăsat de atunci să funcționeze discret, timp de 25 de ani, desigur în slujba drepturilor românilor.

IRDO a funcționat atât de discret încât atunci când i-am pus întrebări firești cum ar fi: ce face IRDO?, pe cine ajută?, pe câți bani funcționează și de cine e condus?, ne-a răspuns arogant și persiflant, cu formule demne de Radio Erevan: IRDO a cheltuit fix atâția bani cât a primit, a ajutat atâția oameni cât a trebuit, și-a publicat rapoartele de activitate într-o revistă obscură cu distribuție necunoscută și nu e treaba noastră cine îl conduce, că au și persoanele alea dreptul la protecția datelor personale, chiar dacă sunt plătite de la buget.

Nimic mai fals, a stabilit Tribunalul București. Prin sentința dată acum câteva zile la procesul deschis de APADOR-CH în februarie 2016, Tribunalul a obligat IRDO să răspundă la toate întrebările primite de la APADOR-CH, admițând, pe bună dreptate, că și IRDO, ca orice instituție publică, este obligată să dea socoteală pentru banii pe care îi primește de la buget și să informeze cu adevărat publicul despre activitățile sale. Sentința tribunalului nu este definitivă, ea poate fi atacată cu recurs. Așteptăm așadar următoarea mișcare a IRDO.

***************************************************************************************************

Până atunci, însă, nu uitați că oricine poate cere informații de interes public, conform Legii 544/2001, iar dacă nu le obține poate să dea în judecată instituția care refuză să le ofere, așa cum am făcut și noi. Găsiți aici pașii de urmat în acest proces.
***************************************************************************************************

Citiți mai jos un extras din plângerea făcută la Tribunalul București, la adresa IRDO, prin care arătăm întrebările pe care i le-am adresat IRDO și răspunsurile primite de la instituție. Nu putem să nu ne întrebăm, dacă IRDO a răspuns atât de obraznic la întrebări firești despre propria activitate, oare cum i-ar răspunde unui cetățean care i-ar bate la ușă ca să-l ajute să-și apere drepturile?

Ce am întrebat noi

Prin scrisoarea nr. 1 din 11 ianuarie 2016, am adresat Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO) o cerere de informaţii, întemeiată pe Legea nr. 544/2001, prin care am solicitat comunicarea următoarelor informaţii de interes public:

1. Care au fost cheltuielile totale efectuate de IRDO în perioada 1992-2015, defalcate pe fiecare an și pe categorii de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital);
2. Numărul de angajați IRDO precum și numărul de persoane cu care au fost încheiate sau se afla în curs de derulare (executare) contracte de colaborare profesională (drepturi de autor, convenție civilă) în anul 2015;
3. Organigrama IRDO, cu indicarea persoanelor din conducerea acestei instituții, precizând calificarea, vechimea în muncă și experiența profesională a persoanelor aflate la conducerea acestei instituții;
4. Să ne trimiteți cel mai recent raport de activitate și sa ne indicați unde anume sunt postate rapoartele de activitate IRDO;
5. Tipul de servicii pe care le furnizează IRDO și numărul de persoane care au beneficiat de aceste servicii (defalcat pe tipul de servicii), indicate pe an, din anul 2010 la zi;
6. Vă rugăm să indicați câte informări a organismelor publice, a organizațiilor neguvernamentale şi a cetățenilor cu privire la documentele, practicile şi uzanţele internaţionale în domeniul drepturilor omului a realizat IRDO, indicate pe an, din anul 2010 la zi, conform art. 3 (b) din legea de înființare;
7. Vă rugăm să indicați câte programe de formare pe tema drepturilor omului și pentru ce categorii de beneficiari, a organizat IRDO, conform art. 3 (c) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an;
8. Vă rugăm să indicați câte documentări a realizat IRDO la cererea comisiilor Parlamentului și pe ce teme, conform art. 3 (e) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an.
9. Vă rugăm să indicați câte sondaje de opinie publică și pe ce temă a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an.
10. Vă rugăm să indicați câte consultări cu organizațiile neguvernamentale din România și pe ce temă a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de înființare , din anul 2010 la zi indicate pe an.

Ce ne-a răspuns IRDO

Prin adresa nr. 68/8.02.2016, IRDO a transmis un răspuns incomplet, ambiguu și evaziv, cu o tentă arogant-persiflantă, prin care, practic, s-a ocolit comunicarea informațiilor solicitate. Astfel:

1) La întrebarea nr. 1, IRDO a comunicat că, în perioada 1992-2015, cheltuielile totale pe care le-a efectuat s-au încadrat în limitele bugetelor anuale stabilite prin lege.

Însă, întrebarea nr. 1 nu s-a referit la încadrarea sau nu în bugete a cheltuielilor, ci la cuantumul exact al acestor cheltuieli, defalcat pe anumite categorii.
În acest context, precizăm că IRDO este o entitate publică, supusă prevederilor Legii nr. 544. IRDO a fost înfiinţat prin Legea nr. 9/1991, are personalitate juridică şi, potrivit acestei legi, este finanţat integral din bani publici.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 544/2001, IRDO are obligaţia să comunice din oficiu (inclusiv prin publicarea în pagina de internet proprie) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil. De asemenea, potrivit art. 10 al. 1 din HG nr. 123/2002, informaţiile de interes public care se comunică din oficiu, vor fi prezentate într-o formă accesibilă şi concisă care să faciliteze contactul persoanei interesate cu autoritatea sau instituţia publică.

Astfel de informaţii nu sunt publicate pe pagina de internet a IRDO, iar la cererea de informaţii răspunsul a fost, cel puţin, evaziv şi arogant, fără indicarea locului în care IRDO a publicat aceste informaţii, pe care este obligat de lege să le publice şi să le comunice.

2) La întrebarea nr. 2, IRDO a răspuns că nu sunt în curs contracte de colaborare profesională remunerate. Dar, întrebarea ce i-a fost adresată nu se referea doar la contractele remunerate, ci la orice fel de contract de colaborare profesională.

3) La întrebarea nr. 3, IRDO a refuzat să comunice numele şi prenumele persoanelor din conducere, pe motiv să sunt date personale; a invocat, în acest sens, şi o recentă decizie a instanţei supreme.

Refuzul IRDO este nelegal, întrucât, chiar Legea nr. 544/2001 prevede expres, în art. 5 al. 1 lit. c, că există obligaţia comunicării din oficiu a numelui şi prenumelui persoanelor din conducere şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. Iar Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor personale, prevede, în art.5 al. 2 lit. c, că datele personale pot fi prelucrate (ceea ce include dezvăluirea, diseminarea etc) dacă există o obligaţie legală în acest sens a operatorului respectiv. Or, în cazul Legii nr. 544/2001, pentru entităţile publice există, fiind prevăzută expres, obligaţia legală de a face publice numele şi prenumele persoanelor din conducere.

În acest context, precizăm că, potrivit art. 5 din Legea nr. 9/1991, IRDO este condus de un consiliu general, cuprinzând reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, membri ai Comisiei pentru drepturile omului şi cetăţeanului a Senatului şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Adunării Deputaţilor, precum şi oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, desemnaţi de birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi validaţi de acestea. Iar, pentru a asigura conducerea activităţii curente a institutului, consiliul general desemnează dintre membrii săi un comitet director, format din 7 persoane: parlamentari, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi directorul executiv.

Pe site-ul IRDO, pe care trebui publicate informaţiile ce se comunică din oficiu, nu există astfel de date. Iar din răspunsul IRDO la cererea de informaţii rezultă că astfel de date, privind numele persoanelor din conducere, oricum nu vor fi accesibile publicului.

4) La întrebarea nr. 4, IRDO nu a comunicat cel mai recent raport de activitate, ci a răspuns evaziv, că rapoartele de activitate sunt publicate pe site-ul institutului şi într-o revistă de specialitate.

De menționat că la data formulării acestei cereri, 22 februari 2016 pe site-ul IRDO, http://irdo.ro/sectiuni.php?subsectiuni_id=159, erau publicate doar parțial rapoartele de activitate, din perioada 2002-2007, astfel cum rezultă și din screenshot-ul secțiunii “Rapoarte” de pe site-ul IRDO, realizat la data de 22 februarie 2016.

5) La întrebarea nr. 5, IRDO a răspuns, evaziv, că tipurile de servicii pe care le furnizează sunt cele prevăzute în Legea nr. 9/1991 şi în rapoartele de activitate. Nu a răspuns nimic, nici evaziv, cu privire la numărul de persoane care au beneficiat de aceste servicii.

6) La întrebarea nr. 6, IRDO a răspuns, evaziv şi persiflant, că “Informaţiile în cauză au fost făcute prin publicaţiile Institutului, mass-media, site-uri, conferinţe, simpozioane, seminarii, prelegeri.” Dar, întrebarea la care trebuia răspuns se referă la ceva mult mai precis, respectiv la numărul informărilor adresate unor categorii de destinatari, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. b din legea de înființare.

7) La întrebarea nr. 7, IRDO a răspuns, evaziv şi persiflant, că “Dintre numeroasele programe desfăşurate, conform legii, cele mai importante se regăsesc evidenţiate în publicaţiile Institutului.” Dar, întrebarea la care trebuia răspuns se referă la ceva mult mai precis, respectiv la numărul programelor de formare pe tema drepturilor omului și la categoriile de beneficiari pentru fiecare dintre aceste programe, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. c din legea de înființare.

8) La întrebarea nr. 8, IRDO a răspuns, evaziv şi persiflant, că “De fiecare dată când i s-au solicitat, Institutul a realizat documentare la cererea Camerelor Parlamentului şi a unor organisme internaţionale s.a.” Dar, întrebarea la care trebuia răspuns se referă la ceva mult mai precis, respectiv la numărul documentărilor realizate de IRDO și pe ce teme, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. e din legea de înființare.

9) La întrebarea nr. 9, IRDO a răspuns, evaziv şi persiflant, că “Au fost realizate o serie de sondaje, pe diferite teme de actualitate din domeniul tuturor generaţiilor de drepturi ale omului.” Dar, întrebarea la care trebuia răspuns se referă la ceva mult mai precis, respectiv la numărul sondajelor de opinie publică realizate și la tema acestora, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform art. 3 lit. h din legea de înființare.

10) La întrebarea nr. 10, IRDO a răspuns, evaziv şi persiflant, după cum urmează: “Consultanţele s-au desfăşurat pe temele cele mai actuale din domeniul drepturilor omului, în cadrul conferinţelor organizate de Institut sau cu participarea IRDO sau a unor manifestări ştiinţifice.” Dar, întrebarea la care trebuia răspuns se referă la ceva mult mai precis, respectiv la numărul consultărilor IRDO cu organizațiile neguvernamentale din România și temele fiecărei consultări, potrivit atribuţiilor pe care IRDO le are conform legii de înființare. Legea se referă la “consultări” ale IRDO cu organizațiile neguvernamentale, iar nu la “consultanţă” sau “consultanţe”, termeni care au alt înţeles decât cel de “consultări”.

Tags:

2 Responses to “Instituții publice care apără drepturile omului în secret: cum am câștigat procesul cu IRDO pentru că a refuzat să ne răspundă la întrebări”

  1. doru 15/07/2016 8:28 AM #

    Felicitări!

Trackbacks/Pingbacks

  1. Premiile APADOR-CH 2016: Cine a cheltuit bani publici ca să ne încalce drepturile civile anul acesta | APADOR-CH - 11/12/2016

    […] 5.     Institutul Român pentru Drepturile Omului –  Diploma „tăcerea mieilor” – IRDO, pentru activitatea susținută și secretă, de 25 de ani, pe bani publici, pentru apărarea drepturilor om…. […]

Leave a Reply