De ce o banală identificare se lasă cu privare de libertate?

Augustus Costache, Narcis Iordache, Bogdan Moldoveanu, Mihai Petrescu. Sunt patru bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, fără antececente penale, care au avut ghinionul să se afle întâmplător în locul potrivit, la momentul nepotrivit. Printre zecile de oameni săltați de jandarmi din centrul Bucureștiului și conduși la secție în ultimele zile.

Augustus era la coadă la pateuri, lângă Cocor, Mihai plecase de la proteste tocmai pentru că anticipa că vor degenera, și se îndrepta spre metrou, Narcis era în documentare, printre protestatari, ca ziarist, Bogdan își aștepta sora – studentă la Arhitectură – ca s-o conducă acasă în siguranță. Se temeau să nu degenereze din nou manifestațiile. Toți aveau actele la ei, au fost legitimați acolo unde au fost găsiți și, în mod normal, ar fi trebuit să plece liniștiți la treburile lor, după identificare. Așa spune legea.

Totuși jandarmii i-au încărcat în dube și i-au dus la secția de poliție. Unii dintre ei au fost amprentați, fotografiați și amendați pentru ceva ce nu au făcut: „scandarea de lozinci împotriva regimului!”, „protest fără autorizație”, „tulburarea liniștii publice”, „zgomote și larmă”. Și chiar dacă le-ar fi făcut, nu erau motive suficiente pentru a fi tratați așa.

Sunt doar patru exemple, deloc izolate, care demonstrează necesitatea modificării legislației care reglementează procedura conducerii administrative la secție.

Conducerea la secție nu e arestare

O procedură puțin cunoscută de omul care nu are de-a face cu forțele de ordine este adesea confundată cu reținerea sau arestarea. Deși nu este niciuna nici alta, conducerea la secție îmbracă forma unei privări de libertate, dar nu e însoțită și de celelalte instrumente de garantare a drepturilor persoanelor, tocmai pentru că în legisația românească nu e percepută ca o privare de libertate, ci mai degrabă ca o vizită benevolă la secție. Cu toate că e vorba de privare de libertate, legiuitorul nu a binevoit să pună în norme și drepturile explicite pe care omul le are atunci când merge la secție doar ca să fie identificat.

APADOR-CH a identificat trei elemente esenţiale în actuala legislaţie care lasă posibilitatea unor abuzuri:

  1. o varietate mult prea largă de situaţii în care poliţistul/jandarmul are libertatea de a conduce o persoană la secţie
  2. durata mult prea mare (24 de ore) pentru care poate fi aplicată măsura conducerii la secție
  3. lipsa unor garanţii procedurale cu privire la drepturile persoanei conduse la secție

Vedeți  aicicare articolele de lege trebuie modificate 

1.Nu e nevoie de conducere dacă se poate face identificarea pe loc

Conform acestor prevederi, manifestanții recalcitranți din Piața Universității puteau fi, într-adevăr, duși la secție, pentru că numai prin scoaterea lor din locul respectiv ar fi garantat calmarea spiritelor.

Nu era nevoie, totuși, de o astfel de măsură și în cazul cetățenilor pașnici, reținuți pe trotuare, care puteau fi lesne identificați – majoritatea aveau actele de identitate la ei – și lăsați să plece acasă.

În plus, dacă ar fi să respectăm cu strictețe litera legii ar fi trebuit imobilizate și îndepărtate numai acele persoane pe care jandarmii le-au văzut săvârșind fapta contrară legii. Despre majoritatea dintre protestatarii reținuți nu se poate spune acest lucru. Nu există probe.

2.Cei conduși la secție nu pot fi amprentați și fotografiați

În legislație nu este prevăzută obligativitatea amprentării sau a fotografierii persoanelor conduse la secție, dar nici nu e interzisă explicit. Prin urmare, polițiștii și jandarmii adesea uzează de aceste proceduri specifice reținerii/arestării, mizând chiar pe necunoașterea legii de către cetățeni.

Foarte puțin dintre cei conduși la secție pentru identificare în aceste zile au refuzat amprentarea și fotografierea, la sfatul unor avocați, dar chiar și pe ei unii polițiști au încercat să-i intimideze nerecunosându-le aceste drepturi – vezi cazul Narcis Iordache.

3. Nu pot fi reținuți mai mult de 24 de ore în secția de poliție

Deși în cazurile celor săltați din Piața Universității nu au existat rețineri în secție mai lungi de 4-5 ore, legislația prevede că o conducere la secție administrativă se poate întinde pe 24 de ore. În acest timp legea nu stipulează vreo măsură de garantare a drepturilor persoanei conduse, deși adesea cei conduși la secție seara sunt reținuți acolo pe perioada nopții. Cetățeanul ar trebui informat ce drepturi are, lăsat să-și contacteze familia sau un avocat și să i se furnizeze asistență medicală, dacă este cazul.

APADOR-CH a acordat consiliere juridică unor persoane care au avut probleme în familie sau la serviciu tocmai pentru că nu i-a crezut nimeni că au fost reținuți la poliție, atâta timp, „pentru identificare”, și nu li s-a dat nicio dovadă scrisă la plecare.

4. Procesul verbal de contravenție – singura dovadă că ați fost la poliție

Pentru că legislația nu prevede obligativitatea polițistului de a furniza un document care să ateste prezența cetățeanului în secție pentru un număr de ore, procesul verbal întocmit pentru pretinsa contravenție este în majoritatea cazurilor singura dovadă pe care omul o are că a fost acolo.

E important să citiți ce scrie polițistul/jandarmul în procesul verbal și atunci când vi se cere să-l semnați aveți posibilitatea să completați că nu sunteți de acord cu faptele menționate în el.

Dacă l-ați semnat sub amenințarea forței sau presiune psihică exercitată de polițist contactați un avocat care vă va ajuta să contestați procesul verbal. În acest caz este bine să aveți un martor.

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply