CEDO condamnă România din nou pentru condițiile proaste din închisori

jilava

Fortul 13 din Penitenciarul Jilava

Cetățeanul sirian Ahmad Ali, născut în 1962, a fost condamnat în România, în 2002, pentru trafic de droguri, la o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani. Încarcerat la Rahova, el a fost transferat în 2008 la Jilava, unde a rămas până la eliberare în 2010. El s-a plâns la CEDO pentru supraaglomerarea din celulele în care a stat la Jilava, de frigul de pe timpul iernii, igiena precară din camere, mâncarea proastă și apa infestată cu viermi. Curtea Europeană a considerat că aceste fapte încalcă articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului și a dispus despăgubirea lui cu suma de 3000 de euro, exact suma cerută de Ali ca prejudiciu moral.

Sirianul a mai contestat și procedura de transfer între cele două penitenciare, care a durat o zi jumătate, timp în care deținutul, alături de alți colegi a fost ținut în recepția închisorii, fără apă, mâncare sau obiecte personale. Totuși CEDO a admis doar plângerile privitoare la condițiile de detenție din Jilava.

Aceasta este una dintre numeroasele condamnări ale României pentru condițiile de detenție, în ultimul deceniu cuantumul despăgubirilor pe care țara noastră a trebuit să le achite deținuților sau foștilor deținuți fiind de aproximativ 600.000 de euro.

Raport APADOR-CH, citat în decizia Curții

În apărarea sa, Guvernul României a furnizat Curții date referitoare la spațiul existent în celulele în care a fost ținut sirianul Ali (respectiv una de 42 mp pe care o împărțea cu alți 20 de condamnați), dar a respins acuzațiile cum că existau șobolani în camere sau că mâncarea și apa nu erau bune, pe motiv că administrația penitenciarului face constant dezinsecții și modernizări ale spațiilor de deținere.

În sprijinul afirmațiilor petentului, Curtea a citat un raport al APADOR-CH din 2008, din cuprinsul căruia a reținut că: „… subsolul uneia dintre clădirile închisorii a fost complet inundat cu apă reziduală. Prin urmare, șobolanii și gândacii (și ploșnițe, conform unor deținuți) au infestat celulele din acea parte a clădirii. Mai mult, cele mai multe celule au fost, de asemenea, infestate cu păduchi, în principal din cauza saltelelor uzate. Nici o operație de deparazitare nu ar putea fi eficientă atât timp cât nu au fost înlocuite saltele. Conducerea penitenciarului a afirmat că a contactat mai multe companii pentru combaterea dăunătorilor, dar toate au renunțat după ce au văzut situația din închisoare. O altă problemă notorie a fost calitatea apei, extrem de proastă (tulbure și plină de impurități) – improprie pentru consum și riscantă chiar și pentru spălat. În ceea ce privește spațiul de detenție, suprafața totală a spațiului de detenție era de 3034.81 mp, în timp ce populația a fost de 1460 de persoane, adică 2,08 mp de spațiu de detenție disponibil pentru un deținut, jumătate din norma minimă recomandată de CPT. Blocul alimentar era complet neigienic și calitatea alimentelor era slabă …”.

CEDO a decis să-i dea dreptate reclamantului și datorită precedentelor cazuri de plângeri ale altor foști deținuți în România, ajunse la Curte în anii trecuți. Curtea a citat cazurile Iacov Stanciu,  Lăutaru și Radu Pop în care a constatat că supraaglomerarea și proastele condiții de detenție din penitenciarele românești sunt probleme sistemice și încalcă drepturile omului.

APADOR-CH atrage atenția autorităților, de ani de zile, asupra gravelor probleme generate de supraaglomerare și de igiena precară din penitenciare, iar recenta condamnare a României, de ieri, de către CEDO demonstrează că aceste probleme sunt reale și trebuie rezolvate. APADOR-CH reiterează faptul că obiectivul nostru, ca asociație, nu este condamnarea României la CEDO, ci să ne asigurăm că în penitenciarele românești condițiile de detenție respectă drepturile omului. Pedeapsa la care este condamnat un cetățean trebuie să se oprească la privarea de libertate, el nu trebuie supus în închisoare și unor tratamente inumane și degradante.

Citiți întreaga hotărâre CEDO aici.

Tags:

Trackbacks/Pingbacks

  1. De ce nu s-a plans Adrian Nastase la CEDO de conditiile din inchisoare. A avut regim preferential? - Ziarul Profit - 12/12/2014

    […] Astfel, cetățeanul sirian Ahmad Ali, transferat în 2008 la Jilava, unde a rămas până la eliberare în 2010 s-a plâns la CEDO pentru supraaglomerarea din celulele în care a stat la Jilava, de frigul de pe timpul iernii, igiena precară din camere, mâncarea proastă și apa infestată cu viermi. Curtea Europeană a considerat că aceste fapte încalcă articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului și a dispus despăgubirea lui cu suma de 3000 de euro, exact suma cerută de Ali ca prejudiciu moral. […]

  2. CrisPres De ce nu s-a plans Adrian Nastase la CEDO de conditiile din inchisoare. A avut regim preferential? - CrisPres - 12/12/2014

    […] Astfel, cetățeanul sirian Ahmad Ali, transferat în 2008 la Jilava, unde a rămas până la eliberare în 2010 s-a plâns la CEDO pentru supraaglomerarea din celulele în care a stat la Jilava, de frigul de pe timpul iernii, igiena precară din camere, mâncarea proastă și apa infestată cu viermi. Curtea Europeană a considerat că aceste fapte încalcă articolul 3 din Convenția Drepturilor Omului și a dispus despăgubirea lui cu suma de 3000 de euro, exact suma cerută de Ali ca prejudiciu moral. […]

  3. O societate incluzivă prin reforma închisorilor | APADOR-CH - 14/10/2016

    […] degradante), România are una dintre cele mai mari rate de recidivă în Europa (70%) și a fost condamnată în mod repetat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele privind condițiile de […]

Leave a Reply