Ce este CNI și cum propunem noi să fie

cniProiectul de monitorizare și analiză a activității Consiliului Național de Integritate (CNI), pe care APADOR-CH l-a derulat în ultimele trei luni, s-a încheiat cu un set de recomandări pentru îmbunătățirea activității CNI. Considerăm că rolul CNI în prezent este unul mai degrabă decorativ și că ar fi nevoie de o amendare a legislației astfel încât activitatea celor două entități care veghează la integritatea politicienilor să fie deopotrivă mai transparentă și mai eficientă. În contextul politic actual, în care mulți aleși locali se declară nemulțumiți de activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și fac presiuni asupra parlamentarilor să modifice legile ce vizează conflictele de interese, considerăm că este binevenită și o discuție publică despre modul în care funcționează CNI și relația acestuia cu ANI. Vă propunem, așadar, să citiți setul de analize pe care APADOR-CH le-a făcut în cadrul proiectului, părerile pro și contra CNI ale unora dintre cei implicați în aceste două entități și vă așteptăm cu comentarii pe marginea propunerilor de modificare a legii, pe care le puteți citi mai jos:

RECOMANDĂRI  PRIVIND  CONSILIUL NAȚIONAL DE INTEGRITATE (C.N.I.) 

Modificări legislative

Există două mari direcții ce ar putea fi urmate prin modificările legislative:

A) Menținerea CNI și adoptarea unor modificări legislative care să contureze mai clar rolul, independența și eficiența CNI

sau

B) Desființarea CNI, urmând ca ANI să funcționeze ca o autoritate adminstrativă autonomă fără „tutore”, la fel ca și celelalte autorități adminstrative autonome. Această direcție are mai mult un caracter teoretic, având în vedere, în principal, astfel cum a rezultat și din interviuri, raportul MCV, dar își are susținătorii ei și, din acest motiv, nu a fost omisă din cuprinsul prezentelor recomăndari. Nu poate fi exclusă ab initio posibilitatea ca ANI să fie reglementată ca o autoritate adminstrativă autonomă suficient de puternică pentru a putea funcționa în bune condiții și singură, fără „pavăza” CNI. Principalul argument poate fi acela că alte autorități adminstrative autonome nu sunt însoțite și de o „pavăză” de genul CNI și nici nu a fost exprimată vreo solicitare ca aceste autorități să fie însoțite de o entitate de genul CNI. Desigur, în cazul în care este urmată direcția de desființare a CNI, rămân fără obiect recomandările prezentate în cele ce urmează.

Așadar, :

Modificări legislative cu menținerea CNI

-a) Reglementarea organizarii si functionarii CNI printr-o lege noua, separata de “legea ANI” (Legea 144/2007). Avantajul relglementarii CNI printr-o lege separata este, in primul rand, de natura practica: s-ar putea opera corectiile necesare privind activitatea CNI fara a mai fi nevoie de a se pune in discutie modificarea “legii ANI”(Legea 144/2007). In prezent, exista o mare retinere, atat in cadrul ANI, cat si al unor membri CNI si al unor experti intervievati, cu privire la orice initiativa care ar conduce la rediscutarea in Parlament, sub orice aspect, a Legii 144/2007. Aceasta deoarece, odata intrat in Parlament un proiect de modificare, chiar in bine, a Legii 144/2007, ar exista riscul ca Parlamentul sa adopte in final modificari “rele” ale Legii 144/2007 prin care sa fie redusa sau ingreunata activitatea ANI. Un astfel de risc nu este de neglijat, existand precedente care pot justifica aceasta temere.

-b) Modificarea actualei Legi 144/2007 privind ANI (lege care cuprinde si reglementarea privind CNI).

Indiferent de modalitatea [-a) sau b)-] in care vor avea loc modificarile legislative pe directia mentinerii CNI si adoptarii unor dispozitii care sa contureze mai clar rolul, independenta si eficienta CNI, acestea ar putea sa se refere la :

a-      Introducerea unui nou caz de incetare a mandatului de membru CNI, si anume: revocarea reprezentantului de catre entitatea care l-a desemnat. In sens juridic, orice raport care presupune reprezentarea unei persoane (fizie sau juridice) este insotit si de dreptul celui reprezentat de a revoca mandatul reprezentantului. Cel care reprezinta nu actioneaza in nume propriu, ci in numele si pe seama celui reprezentat.

b-     Introducerea unei prevederi prin care se suspenda de drept orice control efectuat de ANI cu privire la un membru CNI pe durata exercitarii acestui mandat. Prevederea se completeaza cu una in sensul ca dupa incetarea mandatului, persoana respectiva va putea fi verificata si cu privire la perioada in care controlul a fast suspendat. Se elimina astfel posibililtatea, cel putin teoretica, ca ANI sa efectueza presiuni, prin inititerea cotroalelor, asupra membrilor CNI

Varianta: se mentine posibilitatea verificarii de catre ANI a membrilor CNI, in cursul mandatului acestora, dar verificarea unui membru se va efectua numai dupa incuviintarea acesteia de catre CNI (de exemplu, cu votul majoritatii simple a celor prezenti la sedinta). In cazul in care CNI nu incuviinteaza verificarea, ea se va putea efectua numai dupa incetarea mandatului respectivului membru si va putea privi si perioada mandatului. Si prin aceasta varainta de recomandare se acorda o garantie in plus membrilor CNI impotriva unor posibile presiuni reprezentate de verificarile la care pot fi supsui chiar de catre entitatea pe care ei (CNI) o controleaza, cel putin, prin comisia de evaluare (care e constituita din membri CNI).

c-      Revenirea la cunatumul indemnizatiei de sedinta de 10% din venitul salarial brut al directorului ANI (870 lei), asa cum era inainte de anul 2010, in loc de 1% din respectivul venit (87 lei), asa cum este in prezent. Actuala indemnizatie nu e deloc motivanta si transforma, practic, activitatea din cadrul CNI in voluntariat. Exista un cerc vicios care ar trebui intrerupt: unele opinii sunt in sensul ca inactivitatea/ineficienta/invizibilitatea CNI nu justifica o indemnizatia mai mare decit cea actuala, iar alte opinii sunt in sensul ca pentru o indemnizatie cu un cuantum asa scazut, nici nu se poate astepta la mai multa implicare a membrilor CNI. O solutie rezonabila ar fi revenirea la situatia de dinaintea “feberi taierilor de venituri” din anul 2010, febra care nu s-a manifestat doar la nivelul CNI.

Varianta: in cursul discutiilor a rezultat si varianta ca, indiferent de cuantumul indemnizatiei, aceasta sa fie suportata din veniturile entitatii care-si desemeaza reprezentantul.

d-     Transformarea CNI intr-un organism cu activitate permanenta si cu personalitate juridica. Un organism cu activitate permanenta, care nu se intalneste doar ocazional (lunar) va functiona mai coerent si mai eficient. Un organism cu personalitate juridica poate dispune de propriile resurse/alocari financiare, deci si de o independenta mai mare. Totusi, aceasta transformare a CNI necesita o dezbatere ceva mai complexa privind rolul acestuia, intrucat activitatea permanenta presupune si exercitarea unor atributii mai largi si specifice unei activitati cu caracter permanent (zilnic).

e-      Reducerea componentei CNI de la 16 membri la 5-7 membri, care sa indeplineasca si urmatoarele conditii:

–         sa nu fie desemnati de politicieni (parlamentari/gruprui parlamentare)

–         sa aiba o pregatire de specialtate: juridica, economico/financiara, manageriala

Prin aceste modificari structurale s-ar ajunge la o formula mai supla, mai ferita de ingerintele politice si mai profesionista. Componenta redusa ar putea functiona si in cazul in care CNI ramane organism cu activitate nepermanenta si fara persoanlitate juridica.

f-       Introducerea unei noi atributii a CNI, constand in dreptul CNI de a dispune un  audit pe partea operationala a activitatii ANI. In prezent, CNI nu are un instrument real pentru a monitoriza activitatea ANI.  Auditul extern e doar pe management si, practic, e doar un control finanaciar privind cheltuirea banului public, fara a acoperi partea operationala. In acest context, ar fi necesara o definire mai clara a principiului independentei operationale a ANI, astfel cum este formulat in art.  15 al. 3 din Legea 144/2007: “Potrivit principiului independenţei operaţionale, preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană.

Sintgama “dispoziţii referitoare la evaluările…” folosita in textul legal citat mai sus are un caracter foarte general si permite o interpretare extensiva, care face, parctic, inutil orice fel de control din partea CNI. De asemenea, legea nu precizeaza entitatea care poate aprecia care sunt limitele acestui principiu, unde incepe si unde inceteaza, in practica, principiul independentei operationale. CNI nu pare deloc a fi o entitatea care poate stabili limitele de aplicare ale acestui principiu, in conditiile in care si legea este neclara sub acest aspect. Este posibil ca afirmatiile din interviuri privind rolul “decorativ” al CNI sa aiba sorgintea in aceasta neclaritate privind continutul si limitele principiului indendentei operationale, neclaritate care se extinde si cu privire la entiatea care verifica, practic, respectarea acestor limite.

Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a CNI

a-      Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca minuta sedintei CNI se publica in ziua in care are loc sedinta, iar procesul-verbal se publica in maximum 3 zile de la data sedintei

 

b-     Introducerea in Regulament a unei prevederi in sensul ca procesul-verbal de sedinta se poate semna si prin folsoirea semnaturii electronice. Aceasta prevedere trebuie insotita si de demersurile practice necesare pentru ca semnatura electronica sa fie operationala pentru membrii CNI

 

c-      Introducerea in Regulament a unor prevederi prin care sa se asigure respectarea termenelor legale (de 10 zile- regula sau de maximum 30 zile – exceptia) in care trebuie raspuns la cerererile de informatii formulate in temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. In prezent, intrucat sedintele au o periodicitate lunara, iar procesul-verbal de la o sedinta este semnat abia in sedinta urmatoare, raspunsul la o cerere trimisa in temeiul Legii 544/2001 poate intirzia cu mult peste 10 zile/30 zile, pe urmatorul traseu : cererea de informatii trimisa CNI va trebui sa astepte prima sedinta a CNI in care va fi luata in dezbatere, iar procesul-verbal in care se ia masura cu privire la cererea de informatii este semnat abia la sedinta urmatoare, deci dupa inca o luna. O solutie pentru rezolvarea in termenul legal a cererilor intemeiate pe Legea 544/2001 ar fi introducerea semnaturii electronice pentru membrii CNI.

Aplicarea eficientă a reglementărilor în vigoare privind CNI

 

a-      CNI are printre atributiile prevazute in actuala lege si aceea de a formula recomandari referitoare la strategia si activitatea ANI. In cazul in care aceste recomandari nu sunt respectate de ANI, CNI poate propune Senatului revocarea conducerii ANI. In acest sens, recomandarile CNI, a caror trasatura dominanta este larghetea, generalitatea, ar putea avea un caracter mai concret, mai aplicat, ceea ce ar permite si urmarirea mai atenta/serioasa a modului in care aceste recomandari sunt sau nu respectate in activitatea ANI. Iar, in caz de nerespectare, ar fi necesara mai multa hotarare pentru impunerea respectarii recomandarilor, inclusiv prin propunerea de revocare adresata Seantului.

 

 

b-     CNI poate solicita Senatului un alt raport anual de audit extern independent al activitatii ANI (art. 26 al. 3 din Legea 144/2007), raport distinct de raportul anual de audit finantat de ANI (art. 32 din Legea 144/2007). Pina in prezent, nu au existat astfel de demersuri din partea CNI.

 

 

c-      Senatul a dat dovada de pasivitate totala: nu a dispus niciodata un raport de audit, desi avea dreptul, potrivit art. 26 al. 3 din Legea 144/2007. De asemenea, desi a primit rapoartele cu privire la activitatea ANI si CNI, dupa ce acestea au fost inaintate comisiilor de specialitate (in principal Comisiei juridice), ele nu au fost niciodată analizate. Senatul ar trebui sa-si ia in serios si sa-si exercite atributiile de verificare prevazute de Legea 144/2007.

 

Așteptăm completările voastre pentru eficientizarea activității CNI.

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply