Avocatul Poporului, cum funcționează în Norvegia comparativ cu România

În Norvegia are un singur sediu, la Oslo, 65 de angajați, un buget de 6,8 milioane de euro și rezolvă 25% dintre plângeri prin telefon. În România are 14 sedii în teritoriu și unul central, peste 100 de angajați, un buget de 2 milioane de euro și în 2013 a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.

 

Aceste date au fost dezbătute săptămâna aceasta la București în cadrul conferinței organizată de APADOR-CH împreună cu ActiveWatch și ANBCC, în prezența domnului Victor Ciorbea și a reprezentanților mai multor instituții de drepturile omului din Norvegia. Conferința a marcat încheierea proiectului denumit „Ne trebuie un avocat al poporului mai eficient”, derulat în ultimul an de cele trei organizații neguvernamentale amintite. Proiectul a țintit informarea cetățenilor despre instituția Avocatului Poporului și încurajarea acestora să-l pună la treabă pentru a le apăra drepturile încălcate de diverse instituții ale statului.

Câteva date, pe scurt, de la conferința organizată la București:

Despre Norvegia

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în Norvegia:

  • un Ombudsman numit de Parlament, foarte similar cu Avocatul Poporului de la noi;
  • un Ombudsman al Egalităţii şi Anti-discriminării, un fel de Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării de la noi;
  • și un Ombudsman al copiilor, înființat 1981, primul de acest gen în lume;
  • un Institut Național pentru Drepturile Omului, o instituție similară cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.
avp-norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia

Avocatul Poporului din Norvegia, sau Ombudsmanul Parlamentar, într-o traducere liberă, este oarecum similar cu Avocatul Poporului din România. Dar, după cum a amintit domnul Gunnar M. Ekeløve-Slydal – reprezentant al Comitetului Helsinki norvegian (omologul APADOR-CH) – Norvegia are o societate civilă foarte dinamică și implicată în domeniul drepturilor omului organizațiile neguvernamentale fiind adesea parteneri reali ai instituțiilor statului în apărarea drepturilor omului.

  • Plângerile la Avocatul Poporului norvegian sunt gratuite și reprezintă un mod simplu și rapid de a cere o măsură reparatorie, în caz că ți-a fost încălcat un drept, fără să te mai adresezi justiției.
  • Ombudsman a fost prevăzut în Constituția Norvegiei încă din 1814, ca o instituție care trebuie să se asigure că administrația publică respectă drepturile omului și nu comite acte de încălcare a acestora la adresa cetățenilor. Ombudsman nu poate să atace, însă, deciziile Parlamentului, ale Guvernului sau ale justiției.
  • În 2015, Ombudsman norvegian a respins 54% dintre plângerile primite de la cetățeni și a considerat că 46% dintre ele sunt întemeiate. A criticat deciziile administrației publice în 146 de cazuri. 25% dintre cazurile de plângeri primite în 2015 – respectiv 359 de situații – le-a rezolvat doar pe baza unui telefon dat de către angajații Ombudsman la instituția publică reclamată că a încălcat drepturile cetățeanului.

Ombudsman în Norvegia are un buget anual de 6,8 de milioane de euro și 65 de angajați. Instituția are un singur sediu, la Oslo, dar  adesea responsabilii fac tururi în toată Norvegia – care ca suprafață este similară cu România.

 

Despre România

Instituțiile responsabile cu apărarea drepturilor omului în România:

  • un Avocat al Poporului numit de Parlament;
  • un Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării;
  • un Institutul Român pentru Drepturile Omului, instituție înființată în 1990 dar despre care societatea nu știe mai nimic, nici cine o conduce, ce bugete are sau ce realizări a avut în 26 de ani de existență.

Plângerile pe care cetățenii le pot face la AVP sunt de asemenea gratuite. AVP a fost prevăzut pentru prima oară în Constituția din 1991 și a primit o lege de funcționare abia în 1997.

harta

Sediile AVP în România

Performanțele Avocatului Poporului:

  • Statisticile de pe site-ul AvP arată că activitatea instituției este scăzută, și ca volum, si ca impact. Între 2009-2013, nivelul de reactivitate a instituției cu privire la soluționarea reclamațiilor înaintate de către cetățeni a fost sub 1%. În 2013, AvP a făcut doar 101 anchete, deși a primit 17.047 reclamații din partea cetățenilor.
  • Sesizat de 241 de ori, Avocatul Poporului a ridicat numai 6 excepții de neconstituționalitate în  fața CCR. În plus, chiar și în acele puține cazuri în care a dispus anchete și a făcut recomandări, AvP a fost lipsit de posibilitatea și voința de a urmări implementarea acestora.
  • Un sondaj realizat de IRES arată că 53% dintre români au puțină și foarte puțină încredere în această instituție. Un studiu realizat de ANBCC în cadrul acestui proiect relevă că aproape 80% dintre cetățeni consideră că AVP este puțin sau deloc vizibil în spațiul public, iar 82% dintre cei întrebați au spus că nu s-au adresat niciodată AVP. Găsiți aici mai multe despre ce cred oamenii despre AVP, cum comunică AVP și alte chestiuni.

Conform declarațiilor domnului Victor Ciorbea, prezent la conferință, AVP are o schemă de personal de peste 140 de persoane, din care numai 100 de posturi ar fi ocupate în toate cele 14 sedii din țară și la sediul central din București, și un buget de 2 milioane de euro anual.

Deși numirile sunt de natură politică, atât în Norvegia cât și în România, în Norvegia politicienii aflați la putere nu îndrăznesc să numească în astfel de funcții reprezentanți ai propriilor partide – a declarat Ingrid Egeland Thorsnes – consilier juridic în cadrul Ombudsman pentru Egalitate și Nediscriminare în Norvegia. Ea a dat ca exemplu că în prezent Ombudsman pentru drepturile copilului este o reprezentantă a unui partid aflat în opoziție, considerată un foarte bun specialist pe drepturile minorilor în Norvegia.

Pentru mai multe detalii despre cum funcționează Avocații altor popoare sau alte informații concrete din acest proiect vă invităm să consultați pagina proiectului, în care veți găsi mai multe informații utile:

 

sigle-parteneri

***

Proiectul “Rețeaua pentru Apărarea Drepturilor Cetățenești – Ne trebuie un Avocat al Poporului eficient!” este derulat de APADOR-CH, ActiveWatch și Asociația Națională a Birourilor  de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) și finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 

Tags:

Trackbacks/Pingbacks

  1. Instituții publice care apără drepturile omului în secret | APADOR-CH - 21/04/2016

    […] Norvegienii au constatat de curând că Institutul lor de drepturile omului (omologul lui IRDO de la noi) nu se conformează complet cu principiile de la Paris, așa că au decis să-l desființeze și să înființeze altul nou. Reprezentantul noului IRDO norvegian a fost recent la București și a vorbit despre asta aici. […]

Leave a Reply