Un fost ziarist conduce Grupul de comunicare strategică în pandemie

Tuesday - 24 March 2020
Print Friendly, PDF & Email

Andi Manciu, fost jurnalist, actual consilier de stat în Guvern, este persoana care coordonează Grupul de comunicare strategică, una dintre cele trei entități care se ocupă în aceste zile de gestionarea epidemiei de Covid 19 în România. Este o informație primită de la serviciul de presă al Ministerului Administrației și Internelor, la solicitarea făcută de APADOR-CH în acest sens săptămâna trecută.

Conform documentului primit de la MAI, Grupul de comunicare strategică a fost înființat prin Hotărârea nr. 2/24.02.2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, și este compus din specialiști în comunicare de la toate ministerele și serviciile publice cu responsabilități în combaterea pandemiei: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Documentul citat nu răspunde la toate întrebările formulate de APADOR-CH. Respectiv nu divulgă componenţa nominală a celor trei entităţi care se ocupă de criza Coronavirusului. De asemenea, nu detaliază nici atribuţiile acestora. De exemplu, în cazul Grupului de comunicare strategică, în continuare nu știm dacă, dincolo de simpla informare a publicului, se mai ocupă și cu închiderea unor site-uri acuzate că răspândesc informații false.

Câte testări s-au făcut până acum în România

Însă conține răspunsuri la întrebările adresate într-o altă solicitare, transmisă ieri, prin care ceream concret numărul testărilor făcute în România, pe zile și județe, de la începutul pandemiei, numărul cazurilor pozitive, pe zile și județe, și numărul decedaților.

Serviciul de presă al MAI a comunicat că

Potrivit informării din data de 23 martie a.c., la nivel național au fost efectuate 11.223 de teste la nivel național, fiind  depistate pozitiv 576 de persoane. La ATI sunt internați 15 pacienți, din care 7 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalți pacienți este bună, staționară. De asemenea, au fost declarate vindecate 73 de persoane.

Până în prezent, în România, au fost înregistrate opt decese ca urmare a infectării cu noul coronavirus (COVID-19).

De ce nu se mai dau cifrele pe județe


De asemenea, ni s-a mai furnizat și o explicație pentru decizia de a comunica numărul îmbolnăvirilor doar centralizat și nu pe județe, cum se făcea până nu demult: faptul că bolnavii depistați sunt deja în spitale, nu acasă, uneori în alte județe decât cele de reședință, și pentru a preveni stigmatizarea lor de către comunități.

Decizia de a raporta cazurile confirmate cu noul coronavirus (COVID-19) doar la nivel național este motivată de faptul că situația pe județe nu indica prezența persoanelor respective în comunități, așa cum induce o astfel de raportare care se realizează în funcție de adresa de domiciliu. Potrivit protocolului medical, persoanele confirmate pozitiv la testul pentru noul coronavirus sunt internate în spitalele special destinate unor astfel de cazuri pozitive, într-un regim strict de izolare.

De asemenea, și în privința unei raportări care ar indica situația internărilor în funcție de unitățile spitalicești, în urma analizei grupului de comunicare strategică s-a constatat riscul de a genera confuzie pentru comunitățile respective și de a induce o percepție distorsionată față de situația de fapt. Astfel, prin prezentarea unei centralizări la nivel național s-a urmărit prevenirea stigmatizării persoanelor și a oricăror situații care, la nivel local, ar genera comportamente sociale nejustificate.

Deși răspunsul primit de la MAI nu atinge toate punctele cerute în solicitările noastre, APADOR-CH a decis să dea dovadă de bună credință și să nu solicite în instanță conformarea instituției la Legea 544/2001. Considerăm că în această perioadă o formă de a susține și ajuta autoritățile este și aceea de a nu le încurca sau hărțui.

Subliniem, însă, din nou, că a face public un document cu componența nominală a structurilor de putere, care dispun în aceste zile măsuri importante pentru România, este un gest de loialitate față de cetățeni. Legea nr. 544/2001 nu poate fi modificată printr-o adresă, fie ea și de secretar de stat, transmisă în stare de urgență. Nu pot fi stabilite alte reguli decât cele prevăzute de lege cu privire la ce înseamnă informaţie de interes public, cine este obligat şi cine nu să comunice informaţiile de interes public şi în ce formă. Iar cetățenii au dreptul să fie informați despre evoluția epidemiei la ei în județ, transparența fiind esențială mai ales atunci când statul ne cere să respectăm orbește restricții drastice.

Răspunsul MAI integral