România 2020: „Când vezi un rom te gândești că ăsta sigur a făcut ceva”

Tuesday - 7 April 2020
Print Friendly, PDF & Email

Discriminarea în sistemul de justiție – de ce nu au încredere romii în justiție și ce părere au polițiștii, procurorii, avocații și judecătorii despre asta

Mai mulți profesioniști din sistemul de justiție și cetățeni de etnie romă au fost intervievați de APADOR-CH în ultimul an, în legătură cu modul în care se simte, de o parte și de alta a unui proces penal, discriminarea la adresa romilor. Există sau nu? Un polițist, un procuror, un judecător, sunt mai predispuși să acuze sau condamne atunci când au în față un suspect/inculpat rom? Sunt înclinați avocații să facă rabat de la calitate atunci când au un client rom? Cum se vede situația prin ochii celui acuzat, e dreaptă sau nu balanța justiției atunci când vine în fața ei un exponent al unei minorități blamate?

Răspunsurile au arătat că discriminarea există, chiar dacă nu e recunoscută în multe cazuri, pentru că vine dintr-o educație deficitară a tuturor. A celor majoritari, învățați de mici să se teamă de romi, și a celor minoritari, deprinși cu un stil de viață diferit, aruncați de regulă la marginea societății.

Cercetarea, finanțată de Comisia Europeană, a fost derulată de APADOR-CH, împreună cu organizații omoloage din Ungaria și Bulgaria, în perioada 2018-2020, și urmează să fie publicată în curând. Până atunci, însă, 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, pare a fi un moment potrivit pentru această discuție.

Cercetarea a pornit de la premisa că o mare parte din cele 10-12 milioane de romi, câți trăiesc în UE, se confruntă cu prejudecăți, discriminare și excludere socială în viața de zi cu zi. Asocierea romilor cu criminalitatea este un stereotip care dăunează și mai mult integrării acestora, generând un cerc vicios: nu se pot integra, nu capătă educație, nu reușesc să aibă un loc de muncă, sunt predispuși la infracționalitate ca să trăiască (sursa).

Deși România are o legislație generală antidiscriminare și instituții care s-o aplice, oamenii sunt supuși stereotipurilor inconștiente și asta se poate manifesta în diverse momente cheie. De exemplu în interacțiunea cu un polițist, majoritatea celor intervievați admit că sunt mai multe șanse ca la o legitimare pe stradă să fie mai mulți romi opriți, verificați și chiar duși la secție. Pentru că… „atunci când vezi un rom te gândești că ăsta sigur a făcut ceva”, după cum a recunoscut un judecător.

Iar de aici, pe parcursul procesului penal, există diverse alte momente în care balanța justiției atârnă diferit în cazul romilor, cauzate de prejudecăți. Lipsa educației, lipsa unui loc de muncă, a unui domiciliu chiar, îi fac pe romi mai predispuși să fie opriți, arestați, să nu-și înțeleagă drepturile și deci să nu poată să uzeze de ele, să nu beneficieze de o apărare adecvată și în final să primească o pedeapsă poate mai mare, motivată frumos, dar bazată de fapt pe un lung șir de prejudecăți.

România a ajuns să fie condamnată și la CEDO din cauza asta, a modului discriminator în care au fost tratate de autorități sau de sistemul de justiție unele comunități de romi. Cea mai recentă cauză (2019), Lingurar contra României, vorbește despre rasism și violență în intervenția poliției într-o comunitate de romi din Vâlcele, despre profilare etnică și despre faptul că statul, implicit justiția națională, nu a reușit să răspundă eficient acestui tip de incindente motivate de prejudecăți.

Mai jos vom lăsa să vorbească de la sine câteva din citatele celor intervievați de APADOR-CH.

Polițist: 80% dintre persoanele predispuse la infracțiuni sunt romi

„Nu sunt de acord că romii sunt mai susceptibili să fie lipsiți de libertate. Sunt mai predispuși la infracțiuni. Dacă un rom se plimbă liniștit pe stradă, nimeni nu-i va spune nimic. Și dacă un român sparge ceva crezi că nu fac nimic? NU. Chiar nu-mi place că cineva poate gândi așa departe.” – polițist intervievat de APADOR-CH.

„Da, e posibil ca unii ofițeri de poliție să decidă să oprească o persoană, deoarece pare să fie rom, indiferent de comportamentul său. Îți pot spune că 80% dintre persoanele predispuse la infracțiuni sunt romi. Dar asta e valabil numai pentru procedura de oprire, interceptare și identificare. Nu contează dacă e ziua sau târziu noaptea, sigur un rom este mai probabil să fie oprit de poliție. Dar până la reținerea lor… nu mai suntem pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej ca să facem asta. Au atât de multe drepturi acum, este și bine să fie așa. Înainte de a-l aresta, trebuie luate în considerare multe dovezi. Dar măsura administrativă a conducerii unei persoane la secția de poliție cu siguranță se poate face în funcție de culoarea sau etnia sa.” – polițist intervievat de APADOR-CH.

Rom: Anchetatorii mă bate și io dacă îi dau și io una mă bagă la ultraj. Da’ lui nu-i face nimic

„Dau cu spray-ul, ne înjură. Dă cu lacrimogene. Și anchetatorii mă bate și io dacă îi dau și io una mă bagă la ultraj. Da’ lui nu-i face nimic.” – rom intervievat de APADOR-CH.

„Suspectez că cei care lucrează în sistemul de justiție au prejudecăți la fel ca orice cetățean român. Prejudecăți înseamnă că privesc romii cu superioritate etnică, că romii sunt din oficiu vinovați. De exemplu dacă veți vorbi cu romi din comunități defavorizate o să vă spună că dacă au furat o găină ei au fost condamnați, în timp ce românii nu au fost condamnați. Există cazuri dramatice, exemplu într-un orășel din Vâlcea femei rome au fost arestate pentru că au luat curent de pe stâlpi, având copii acasă. Da, e furt, dar ele au luat curent de pe stâlpi pentru că primăria, care e proprietara acelor imobile, nu a tras curent în imobile. Există acest clivaj care îi împinge să comită aceste infracțiuni, din cauza clivajului social, și astfel prejudecățile sunt întărite, că romii fură. Așa se ajunge să se creadă că orice țigan e hoț.” – rom intervievat de APADOR-CH.

Avocat: Dacă ai un client rom, șansele de a câștiga sunt mai mici, iar oamenii sunt surprinși că depui un efort pentru a-l apăra

„Indiferent de sentință, ei nu înțeleg prea multe din ceea ce se întâmplă în proces. Am avut clienți în cazuri penale și civile, cărora le-am câștigat procesele și au continuat să mă sune pentru a mă întreba, pentru că nu au înțeles ce au câștigat. Posibilitatea de a comunica cu ei este limitată. Nu înțeleg partea procedurală. Este mai greu cu ei decât cu un client obișnuit.” – avocat intervievat de APADOR-CH.

„Nu am auzit pe nimeni să se îndoiască că un rom nu este vinovat. E greu de spus dacă sunt sau nu vinovați. Dacă ai un client rom, șansele de a câștiga sunt mai mici, iar oamenii sunt surprinși că depui un efort pentru a-l apăra. Judecătorul nici măcar nu se uită la dosar.” – avocat intervievat de APADOR-CH.

„Da, am colegi avocați care spun: <<Țiganii păgubitori, miros prost, m-am săturat de acești romi, oricum sunt prea mulți, îi las să rămână acolo, au prea mulți copii … i-aș steriliza pe toți>>. De două ori pe săptămână cel puțin aud astfel de cuvinte. <<Hitler era nimic în comparație cu ceea ce aș face eu>>. Am auzit asta săptămâna trecută de la un tânăr avocat. – avocat intervievat de APADOR-CH.

„Lipsa educației și a mediului în care trăiesc joacă un rol important. Nu înțeleg că atunci când fac acte antisociale, ei sunt aduși în fața judecătorului. De multe ori nu își dau seama de pericolul social al acțiunilor lor. Reacționează ca și cum a trăi dintr-un act antisocial este normal. Cred că nu au încredere în stat în general, nu doar în sistemul de justiție. Pentru că simt cum sunt tratați, că sunt ignorați. Sunt puși să semneze, nu înțeleg ce li se întâmplă. La parchet au un scaun special, cel mai rău, pentru că sunt murdari.” – avocat intervievat de APADOR-CH.

„Procurorii sunt un fel de Dumnezeu. Când un țigan apare în fața lui Dumnezeu, merge la închisoare”

„Din păcate, închisorile sunt pline de ei. Aceștia reprezintă 30-40% din toți infractorii cu care vin în contact.”  – procuror intervievat de APADOR-CH.

„Cred că instituțiile statului au arătat lipsa de interes pentru integrarea romilor. Îi consider într-adevăr victime, ca și pe alte categorii sociale, cum ar fi prostituatele, pentru că acești oameni au fost obișnuiți să trăiască într-un colț al societății, iar statul nu înțelege cum să schimbe asta. Este o problemă de integrare și integrarea trebuie să pornească de la educație.” – procuror intervievat de APADOR-CH.

„Procurorii sunt un fel de Dumnezeu. Când un țigan apare în fața lui Dumnezeu, merge la închisoare.” – rom intervievat de APADOR-CH.

Judecător: Ei percep dreptatea ca pe ceva represiv, nu protector.

„La polițiști sunt convins că au prejudecăți în expansiune, nu se pot reține, asta e activitatea lor de lucru în stradă și uneori nu poți să-i pretinzi unui polițist să se comporte ca un magistrat. Pentru el timpul e limitat și când prinde un fir dacă merge cu politețe și diplomație nu poate să strângă probele. Uneori să se răstească sau să amenințe îl ajută să obțină probele. Nu încurajez asta, dar e o realitate.” – judecător intervievat de APADOR-CH.

„Nu ar fi problema cu discriminarea dacă nu ar avea aceste alunecări din cauza educației, a comportamentului lor, a modului lor de a fi. Romii sunt predispuși la infracțiuni din cauza mediului în care trăiesc.” – judecător intervievat de APADOR-CH.

„Cred că au avut un tratament discriminatoriu în prima fază a procesului penal, mergând până la agresiune din ce spun unii. Nu cred că primesc prea mult respect din partea poliției. Nu știu ce să spun despre procurori. Nu există probleme în instanțe deoarece aici totul este cu ușile deschise, spre deosebire de poliție și parchete.” – judecător intervievat de APADOR-CH.

„Nu au încredere în noi pentru că nu știu prea multe despre justiție. Nu sunt informați, înțeleg că justiția înseamnă doar poliție, că sunt arestați, bătuți sau orice altceva. Ei percep dreptatea ca pe ceva represiv, nu protector. Dar acest lucru este dificil chiar și pentru non-romi să înțeleagă.” – judecător intervievat de APADOR-CH.

„…fiecare judecător apreciază și prin raportarea la cazuri concrete avute de fiecare în parte. Da, se poate astfel acoperi printr-o motivare frumoasă o prejudecată existentă, deci tot la buna credință a fiecăruia ajungem” – judecător intervievat de APADOR-CH.

Nu se mai folosește cuvântul țigan, dar prejudecata rămâne

În loc de concluzie, părerea optimistă a unui judecător:

„Lucrurile au început să se schimbe prin 2004-2005 și apoi după 2007, când mulți romi au plecat din România și s-au împuținat cazurile. Apoi dezbaterile pe non-discriminare au ajutat. […]Da, prejudecata asta o avem și noi magistrații, e natural. Probabil din cauza culturii noastre majoritare, albe: când vezi un rom te gândești că ăsta sigur a făcut ceva. Important este cât de rezistenți suntem la prejudecată. În urmă cu 15-20 de ani romii luau pedepse mai mari, procesele durau mai puțin, judecătorii se răsteau la ei. Era și o repulsie fizică, erau zile când intrai în tribunal și știai că aveai proces cu țigani pentru că era mirosul specific romilor, când mirosea pe hol ziceai azi sunt procese cu țigani. Azi am avut o cauză cu o bătaie între români și romi, nimeni nu a folosit cuvântul țigan. Deci s-a schimbat până și limba. Un martor spunea că au vorbit în limba lor, o limbă străină.”

*

Ar fi tentant să spunem că acum altele sunt urgențele țării, dar exact acum, în starea de urgență, se acutizează problemele nerezolvate în starea de normalitate. În contextul pandemiei există un mare potențial de discriminare, pe fondul unei stări de tensiune și frică generalizată a societății. Romi întorși acasă, din străinătate, sunt blamați de societate sau izolați de autorități, pe criterii discriminatoarii față de cele aplicate celorlalte categorii de români întorși acasă. Un astfel de caz este cel al comunității de romi din Ponorâta, comuna Coroieni. Primarul din Târgu Lăpuș a solicitat poliției să nu le mai permită accesul romilor în oraș, deși acolo sunt singurele surse de aprovizionare ale oamenilor. Deși situația în acest caz este complexă și nu avem suficiente date pentru a aprecia dacă măsura a fost sau nu ilegală, nu putem să nu constatăm că romii sunt în continuare ținuti la marginea societății într-o situație care ar cere mai multă solidaritate și toleranță.