APADOR-CH Raport Anual 2012

24.02.2012
Print Friendly, PDF & Email

Anul 2012 a fost caracterizat de o crescută instabilitate, care a afectat direct capacitatea APADOR-CH de a urmări atingerea obiectivelor strategice pe care și le-a propus pentru această perioadă. Pe de o parte, schimbările succesive ale Guvernului (patru într-un singur an) au dus la modificări de politici, priorități și echipe guvernamentale, ceea ce a redus semnificativ impactul activităților de advocacy ale APADOR-CH. Nici la nivelul Parlamentului, o importantă țintă de advocacy, situația nu a fost mai bună: în primăvara anului 2012, greva opoziției, cuplată cu majoritatea parlamentară fragilă, au dus la o situație de criză, care a redus semnificativ și eficiența relației cu societatea civilă. La un nivel mai general, compromisul politic, în sensul atingerii unei poziții comune prin negocieri ale grupurilor parlamentare și ale altor actori interesați, a dispărut cu desăvârșire ca instrument în adoptarea legislației, mai ales în ceea ce privește inițiativele de interes public.

Pe de altă parte, evenimentele și inițiativele ale factorilor de decizie (dintre cele mai importante menționăm: protestele de stradă din ianuarie-februarie și reacția autorităților față de acestea, încercarea de modificare a sistemului de vot în an electoral, suspendarea Președintelui României și seria de schimbări legislative și instituționale care au precedat și urmat această mișcare politică) au făcut ca mare parte din resursele APADOR-CH să se îndrepte către monitorizarea acestora și către o abordare mai degeabă reactivă, în detrimentul urmăririi active a atingerii obiectivelor strategice stabilite.

Pentru perioada 2012-2015, APADOR-CH are stabilite cinci obiective strategice – (1) Creşterea gradului de implementare a hotărârilor de drepturilor omului în ordinea de drept internă; (2) Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate; (3) Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări; (4) Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului; (5) Întărirea capacității APADOR-CH de a-şi îndeplini misiunea –. În anul 2012, pentru considerentele expuse mai sus, asociația și-a concentrat eforturile mai ales pentru atingerea obiectivelor (2), (3) și (4), activitățile specifice primului dintre obiective urmând a se desfășura în anii viitori.

Totuși, instabilitatea anului 2012 a avut și efecte pozitive asupra asociației mai ales din perspectiva creșterii interesului pentru problematica drepturilor omului și a statului de drept în rândul publicului larg, ceea ce a atras și creșterea vizibilității APADOR-CH. Acest lucru a fost ajutat semnificativ și de regândirea modalităților de comunicare ale asociației, care s-a îndreptat mai mult către mediul online: APADOR-CH și-a creat propriul blog și a utilizat tot mai intens pagina de Facebook a asociației, ambele devenind principalele mijloace de transmitere a mesajelor proprii. Un alt aspect pozitiv l-a constituit o mai bună coordonare a eforturilor cu alte organizații neguvernametale, crescând numărul ocaziilor în care grupuri mai largi de organizații au susținut demersuri comune, inclusiv dintre cele inițiate de către APADOR-CH. Ambele aspecte au contribuit la întărirea capacității asociației de a-și îndeplini misiunea.

Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de respectare a drepturilor persoanelor private de libertate

Pentru atingerea acestui obiectiv, APADOR-CH și-a propus: advocacy pentru implementarea Protocolului Opțional la Convenția ONU împotriva Torturii (OPCAT), ceea ce presupune, pe de o parte, înființarea unui Mecanism Național de Prevenție, iar pe de altă parte armonizarea legislației referitoare la privarea de libertate în toate formele ei, inclusiv prin ”conducere administrativă”; transparentizarea și eficientizarea bugetelor penitenciarelor; monitorizarea condițiilor de detenție.

OPCAT a fost ratificat în anul 2009, când România a solicitat o extensie de 3 ani a datei limită până la care să implementeze un Mecanism Național de Prevenție a torturii, o instituție menită să monitorizeze respectarea drepturilor omului în toate locurile privative de libertate. Deși termenul se împlinea în vara anului 2012, până la începutul anului 2012 nu s-au realizat progrese importante în punerea în practică a mecanismului, datorită unui blocaj instituțional. De aceea, în februarie-martie 2012, APADOR-CH a avut întâlniri directe de advocacy cu reprezentanții autorităților centrale care trebuiau implicate în realizarea mecanismului în virtutea locurilor privative de libertate pe care le administrează sau a atribuțiilor lor generale (Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Sănătații, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Externe). În plus, având în vedere faptul că decizia autorităților a fost de a crea mecanismul în interiorul instituției Avocatului Poporului, a existat o întâlnire și cu Avocatul Poporului.

Rezultatul întâlnirilor a fost participarea tuturor acestor instituții, la care s-a adaugat și Ministerul Finanțelor Publice, la un workshop organizat de APADOR-CH pe 29 martie 2012, imediat după ce Ministerul Justiției și Avocatul Poporului au făcut public proiectul de lege prin care se instituia mecansimul. În cadrul workshopului au fost discutate prevederile proiectului, astfel încât să se asigure o funcționare a mecanismului eficientă, independentă și centrată pe respectarea drepturilor omului. În plus, APADOR-CH a transmis comentariile sale pe marginea proiectului Ministerului Justiției, în cadrul procesului de consultare publică, comentarii ce s-au axat în principal pe îmbunătățirea procedurii de numire a membrilor Mecanismului, astfel încât să se asigure independența instituțională a acestora. Din păcate, schimbarea Guvernului de la sfârșitul lunii aprilie 2012, precum și evenimentele ulterioare au scos cu totul de pe agenda publică problematica OPCAT, astfel încât proiectul nu a fost trimis în procedură parlamentară, iar în final România a solicitat o nouă prelungire a termenului de înființare a Mecasnimului. Această situație a fost prezentată de APADOR-CH, la finalul anului 2012, și la o întâlnire între reprezentanții ONG-urilor și cei ai delegațiilor statelor membre ONU, ca parte a evaluării României din perspectiva drepturilor omului în cadrul Universal Periodic Review (UPR).

Implementarea OPCAT nu se rezumă la realizarea unui Mecanism Național de Prevenție funcțional, ci presupune și armonizarea legislativă în sensul recunoașterii tuturor formelor de privare de libertate definite astfel de OPCAT și a introducerii de garanții cu privire la respectarea drepturilor omului. Un exemplu elocvent este măsura administrativă a conducerii la sediul secției de poliție (sau unității de jandarmerie), care nu se bucură de nicio garanție din prespectiva respectării drepturilor omului, deși constituie o formă de privare de libertate care poate dura până la 24 de ore. APADOR-CH a formulat amendamente pentru modificarea și completarea Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Legii nr.550 din 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și Legii nr.155/2010, Legea poliției locale, în sensul limitării utilizării acestei măsuri și introducerii de garanții. Acestea au fost discutate  și reformulate în cadrul mai multor întâlniri cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și a diferitelor structuri de ordine publică, precum și a Ministerului Justiției. Deși a existat un accept de principiu în sensul adoptării lor, Ministerul Administrației și Internelor nu a făcut niciun demers public pentru promovarea lor în Parlament, astfel încât APADOR-CH a avut întâlniri direct cu reprezentanți ai Parlamentului pentru preluarea lor sub forma unei propuneri legislative. Aceasta a fost înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 239/12.06.2012 și la 8 octombrie 2012 a fost adoptată tacit, fiind trimisă spre Senat, camera decizională în această situație. Până la finalul legislaturii 2008-2012, Senatul nu a luat în discuție propunerea legislativă.

În privința transparentizării și eficientizării bugetelor penitenciarelor, APADOR-CH a intenționat să realizeze, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, o documentare a proceselor și activităților necesare pentru respectarea drepturilor legale ale persoanelor private de libertate, care să constituie ulterior baza construirii bugetului instituției. În acest mod, pornind de la rezultat (respectarea fiecărui drept în parte) și trecând printr-o analiză a nevoilor concrete pentru a-l atinge, bugetul penitenciarelor ar fi apt să susțină o structură instutițională care să respecte drepturile persoanelor private de libertate și nu una care să genereze multiple condamnări ale României la CEDO pentru încălcarea acestora. Atât în februararie 2012 (după investirea Cabinetului Ungureanu), cât și în iunie 2012 (după investirea Cabinetului Ponta I), APADOR-CH a avut întâlniri atât la nivelul Ministerului Justiției, cât și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru a găsi sprijinul necesar implementării noului mod de creare a bugetului. Deși autoritățile au îmbrățișat ideea și s-a stabilit și realizarea unei documentări pilot pornind de la dreptul la corespondență, instabilitatea politică și instituțională au afectat și finalizarea acestui proiect în timp util pentru bugetul anului 2013.

În legătură cu nerespectare drepturilor private de libertate în penitenciarele din România, APADOR-CH a continuat și în anul 2012 programul de susținere a unor litigii strategice în fața CEDO pe tematica condițiilor de detenție. Un succes notabil al asociației a fost pronunțarea de către CEDO a hotărârii Iacov Stanciu v. România (hotărârea din 24 iulie 2012), caz în care asociația a fost terț intervenient, prezentând Curții europene o imagine de ansamblu a condițiilor de detenție din România, pe baza vizitelor efectuate între 2002 și 2011. Hotărârea a constatat existența unei probleme structurale în România în această chestiune, situație susținută și de APADOR-CH. Alte cauze privitoare la condițiile de detenție din penitenciare susținute de APADOR-CH și în care CEDO s-a pronunțat în cursul anului 2012 sunt Răducanu v. România (12 iunie 2012) și Cucu v. România (14 noiembrie 2012).

În 2012, APADOR-CH a continuat și monitorizarea aresturilor Poliției și a peniteciarelor. Au fost vizitate 3 penitenciare (Craiova, Galați și Ploiești), precum și centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea inspectoratelor județene de poliție Dolj și Galați, a celui din cadrul Secției Regionale a Poliție Transporturi Feroviare București. Rapoartele realizate în urma vizitelor APADOR-CH au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul.

Dezvoltarea unor practici şi mecanisme instituționale pentru creşterea transparenței şi bunei guvernări

Pentru atingerea acestui obiectiv, în 2012 APADOR-CH și-a propus să contribuie la creșterea stabilității și predictibilitatății cadrului legislativ și transparenței instituționale. Atingerea ambelor rezultate a fost serios afectată de instabilitatea politică, APADOR-CH neavând un partener cu care să dialogheze coerent pe aceste subiecte. Cu toate acestea, APADOR-CH a promovat necesitatea atingerii ambelor deziderate în contextul evenimentelor anului 2012, atât ca mesaj al ONG-urilor în timpul protestelor de stradă din ianuarie-februarie 2012, cât și a schimbărilor legislative și instituționale din iulie 2012.

În privința legilor transparenței (Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrație), APADOR-CH a reluat, în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică propunerile de amendamente formulate în trecut și le-a actualizat, în dialog cu alte organizații neguvernamentale. Ele au fost transmise Secretariatului General al Guvernului și prezentate, în aprilie 2012, și în cadrul singurei ședințe a Colegiului pentru consultarea asociațiilor și fundațiilor al primului-ministru. Ulterior, evoluția evenimentelor a determinat o poziție sceptică a majorității ONG-urilor cu privire la inițierea unor amendamente ale legilor, care puteau să deschidă posibilitatea unor modificări în sensul restrângerii transparenței, iar nu a creșterii sale. De aceea, APADOR-CH a militat pentru creșterea transparenței instituționale și a stabilității legislative la un nivel mai general, fără a continua campania de advocacy în sensul modificării legilor. Amble problematici au fost incluse în capitolul ”Drepturile omului și democrație participativă” din Carta Albă a sectorului neguvernamental (capitol redactat de APADOR-CH), document promovat la nivel parlamentar în toamna anului 2012.

Luarea de poziții împotriva amenințărilor la adresa drepturilor omului

Pentru acest obiectiv, APADOR-CH și-a propus șă aducă în dezbatere publică chestiunile relevate de drepturile omului (prin campanii publice pe teme de interes, comentarii la adresa proiectelor de legi/legilor adoptate/pozițiilor factorilor de decizie etc) și să documenteze încălcări ale drepturilor omului (prin monitorizare de presă, investigații proprii, cereri de informații de interes public, rapoarte și litigii strategice).

În privința încălcărilor drepturilor omului, anului 2012 a debutat prin reacția disproporționată și brutală a jandarmilor față de protestatarii din ianaurie 2012. În cursul evenimentelor, APADOR-CH a protestat față de aceasta și a cerut public Parchetului să investigheze excesele jandarmilor din Piața Universității. Ulterior, APADOR-CH a fost singura organizație care a documentat abuzurile, discutând cu zeci de victime și realizând un raport ce a fost dat publicității pe 2 aprilie 2012, în cadrul unei dezbateri organizate de APADOR-CH și Active Watch. În  cadrul acesteia s-au discutat atât evenimentele din ianuarie-februarie 2012, cât și cele din urmă cu patru ani, în timpul summitului NATO la București, când zeci de persoane au fost bătute și private de libertate pentru câteva ore ca ”măsură preventivă a asigurării ordinii publice”, de fapt pentru a reduce la tăcere eventualii protestatari.

Alte cazuri investigate de APADOR-CH au privit decesul unui arestat în Secția 7 Poliție și acuzațiile de rele tratamente asupra altui arestat în Secția 9 Poliție. Rapoartele realizate au fost transmise autorităților relevante și publicate pe pagina de internet a asociației (www.apador.org), însoțite de răspunsul primit, acolo unde este cazul. Tot cu privire la un caz de rele tratamente aplicate de lucrători ai Poliției, s-a pronunțat și CEDO – caz susținut de APADOR-CH – pe 10 ianuarie 2012 (Roșioru v. România).

Una din campaniile desfășurate de APADOR-CH în 2012 a vizat limitarea excesivă a dreptului la liberă întrunire, tendință constatată încă din 2011 de asociație prin monitorizarea protestelor din spațiul public. De aceea, APADOR-CH în parteneriat cu Active Watch, au avut inițiativa de a redacta amedamente la depășita Legea a adunărilor publice, mai ales că în cursul anului 2011 Ministerul Administrației și Internelor a avansat un proiect de lege care, în loc să modernizeze cadrul legislativ, restricționa și mai mult exercitarea dreptului la protest. Amendamentele discutate inclusiv cu reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au fost prezentate și Ministerului Administrației și Internelor.

În plus, APADOR-CH a acordat asistență juridică, prin avocații săi, în cazuri concrete de restricționare a acestui drept, realizată ori direct, ori prin presiuni indirecte. Printre acestea menționăm: amendarea participanților la o adunare anunțată (și care nu a fost interzisă) în fața Ambasadei Rusiei, ca protest pentru interzicerea paradei gay la Sankt Petersburg; amendarea și conducerea la secție a mai multor protestatari din fața Televiziunii Române, care manifestau împotriva proiectului de la Roșia Montană, comportamentul abuziv asupra familiei unui protestatar din Piața Universității din ianuarie-februarie 2012.

O altă campanie a APADOR-CH a avut ca obiect informarea publicului cu privire la referdumul de demitere a Președintelui României și urmărilor pe care acesta le va avea din perspectivă constituțională atât în varianta demiterii cât și în cea a menținerii în funcție a Președintelui, precum și la modalitățile de a afla dacă au existat fraude. Ambele direcții de informare au rezultat din solicitările directe adresate asociației de către cetățeni și au fost promovate intens în mediul online.

De asemenea, în cursul anului 2012, APADOR-CH a reacționat, de multe ori împreună cu alte organizații neguvernamentale, și cu privire la:

–        încercarea de a adopta votul majoritar într-un singur tur (legea a fost declarată neconstituțională);

–        propunerea de lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului;

–        proiectul de lege inițiat de către Guvern în aprilie 2012 privind acordarea de despăgubiri cetățenilor ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv (proiectul nu a fost continuat în cursul anului 2012);

–        propunerea legislativă privind înființarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, în fapt o încercare de a deschide drumul pentru interzicerea avortului (propunerea nu a fost adoptată în cursul anului 2012);

–        mutarea forțată a unei comunități de romi din Baia-Mare într-un spațiu industrial impropriu locuirii (CUPROM);

–        restrângerea dreptului la liberă asociere, prin interzicerea utilizării anumitor cuvinte în denumirea asociațiilor și fundațiilor, respectiv prin dizolvarea de drept a organizațiilor existente care nu își modifică denumirea în conformitate cu noile interdicții (legea a fost trimisă de Președintele României pentru reexaminare);

–        abuzurile de reglementare și instituționale din perioada mai-iulie 2012;

–        declarațiile șovine ale premierului și Președintelui PNL la adresa populației maghiare și a ratei sale de participare la referedumul de demitere a Președintelui României;

–        încercările de a reactualiza listele electorale după desfășurarea referendumului de demitere a Președintelui României;

–        eliminarea participării publicului la ședințele Consiliului General al Municipiului București;

–        conținutul manualelor de religie folosite în școli și lipsa dezbaterii publice pe acest subiect;

–        propunerea de amendare a OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii iniţiată de ANRMAP, care afecta grav transparenţa alocării contractelor de achiziţii publice, în principal a celor de publicitate;

–        opacitatea procesului de adoptare a Legii bugetului de stat pentru anul 2012.

Poziția APADOR-CH cu privire la aceste chestiuni este detaliată atât pe site-ul cât și pe blogul asociației.

De asemenea, în toamna anului 2012, APADOR-CH a fost un participant activ în procesul de desemnare a unui candidat pentru poziția de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, coordonat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. În cadrul acestuia s-a creionat un mecanism participativ de stabilire a așteptărilor și contribuțiilor atât ale potențialului candidat cât și ale organizațiilor neguvernamentale, precum și de desemnare efectivă a candidatului. Mecanismul poate fi aplicat cu privire la oricare altă poziție asemănătoare, cum ar fi cea de reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate.

 

În contextul alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2012, APADOR-CH a realizat un chestionar prin care candidații își făceau cunoscută poziția față de principalele probleme de drepturile omului din România, identificate de asociație. Deși a fost transmis unui număr mare de candidați ai principalilor competitori politici, rata de răspuns a fost foarte mică. Toate răspunsurile primite au fost publicate pe pagina de internet a asociației.

 

În privința litigiilor strategice susținute de APADOR-CH, trebuie menționate:

–        hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012, în cauza Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia v. România, prin care România a fost sancționată pentru neretrocedarea bunurilor aparținând Bisericii Romano-Catolice, respectiv Biblioteca ”Batthyaneum” (conținând și Codex Aureus), Muzeul și Institutul Astronomic al Episcopiei Romano-Catolice;

–        cererea de intervenție adresată de APADOR-CH CEDO în cauza Al Nashiri v. România, cauză privind acuzațiile la adresa României de implicare în programul secret al CIA de transfer și detenție a unor persoane suspectate de terorism.

În plus, în cursul anului 2012, în cadrul programului APADOR-CH de consultații juridice gratuite în vederea formulării unei plângeri la CEDO, peste 120 de persoane au primit consiliere din partea unui avocat.

***

În anul 2012, activitatea APADOR-CH a fost susținută financiar de:

  • Open Society Intitute’s Human Rights and Governance Programme
  • United Nation Voluntary Fund for Victims of Torture
  • Trust For Civil Society in Central and Eastern Europe
  • Balkan Trust for Democracy
  • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile prin Fondul de Acțiune Rapidă din cadrul Programului de finanțare Fondul pentru Inovare Civică