Raport privind vizita în Penitenciarul Găești

17.04.2014
Print Friendly, PDF & Email

Două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Găești pe 27 martie 2014.

 

Aspecte generale – scurt istoric, personal, efective, spații de cazare, dotări

Penitenciarul Găești a fost înființat în decembrie 2012, odată cu desființarea Centrului de reeducare Găești, și dispune de baza materială a acestuia precum și de cea mai mare parte a personalului. Personalul care lucrează direct cu deținuții numără 131 de angajați din care 104 la siguranța deținerii și regim penitenciar, 18 la serviciul socioeducativ – toți cu studii superioare –, și 9 la sectorul medical. Este de remarcat, în sens pozitiv, faptul că sectorul socioeducativ în special, dar și cel medical, dispun de un număr rezonabil de angajați calificați. 

Penitenciarul găzduiește doar bărbați adulți, toți încadrați în regim deschis. La data vizitei în penitenciar erau 582 de deținuți.

Fosta școală a centrului de reeducare a fost transformată în secție de deținere astfel că la momentul vizitei penitenciarul avea trei clădiri folosite pentru cazare: fosta școală (Secția E.3), clădirea unde erau cazați minorii (E.2) și o clădire unde erau cazați deținuții adulți care asigurau deservirea  centrului (E.1) dar care a fost inițial amenajată pentru găzduirea minorelor. Din faptul că o secție, E.3, a fost construită pentru a fi folosită drept școală derivă una dintre cele mai grave deficiențe constatate la Penitenciarul Găești: camerele din această clădire nu au băi proprii, deținuții având la dispoziție doar o toaletă comună pe etaj și aceasta fără dușuri.

Conform datelor puse la dispoziție de conducerea penitenciarului suprafața totală a camerelor din cele trei clădiri este de 1548 mp (incluzând băile, acolo unde există, dar și camerele destinate uzului cabinetului medical). Evident, nivelul de aglomerare acceptabil (4 mp/per deținut) este depășit, fiecărui deținut revenindu-i 2,66 de mp. Trebuie însă precizat că situația este diferită în funcție de clădire. Astfel, Secția E.1 – numită și „la clasa-ntâi” nu din cauza indicativului ci din cauza condițiilor de deţinere dispune de o suprafață de 159,71 mp și adăpostea la data vizitei 32 de deținuți fiecăruia revenindu-i aproape 5 mp de spațiu personal. Secțiile E.2 și E.3 prezintă aproximativ același nivel de aglomerare (cu variații de la cameră la cameră) însă condițiile de  detenţie diferă în ce privește băile. E.2 are băi în camere însă sunt prost ventilate și insuficiente pentru numărul de persoane (de ex. un WC la 10-12 bărbați). E.3 are o singură sală de toaletă pe etaj (183 de bărbați au la dispoziție 6  WC-uri la etajul 1, adică un WC la 30 de oameni) iar pentru duș cei cazați aici trebuie să iasă din clădire, sala lor de duș fiind amenjată la câteva zeci de metri de secție, într-o clădire care adăpostește centrala termică.  Secției E.3 i se spune, din acest motiv,  „la clasa a treia”.

Comandantul penitenciarului a afirmat că problema băilor din Secția E.3 va fi remediată în curând deoarece dispune de resursele logistice și financiare necesare. Urmează ca două dintre fostele ateliere ale centrului să fie amenajate pentru a caza aici deținuți din fosta școală, cu rândul, pe perioadele în care vor fi renovate camerele lor. Afirmațiile comandantului sunt plauzibile deoarece la data vizitei se săpa un șanț destinat instalării unei conducte care să lege două foste ateliere de turnul de apă iar patru deținuți lucrau la demolarea unor pereți ai atelierelor respective.

De menționat ca aspect pozitiv în ce privește secțiile de deținere existența sălilor de mese pentru toți deținuții.

Penitenciarul are propriul castel de apă. Apa rece, de bună calitate, este furnizată permanent, inclusiv la țâșnitoare amplasate în curte. Apa caldă este disponibilă de două ori pe săptămână însă deținuții implicați în diverse activități (cum ar fi cei care lucrează la blocul alimentar) pot face duș zilnic. Apa caldă dar și căldura pe timp de iarnă provin de la centrala proprie relativ nouă și aflată în stare de bună funcționare. Deținuții au relatat că pe timp de iarnă caloriferele au fost încălzite la un nivel rezonabil (cei cazați în Secția E.2 au afirmat că au suferit de frig dar nu pentru că ar fi fost caloriferele prea reci ci pentru că au fost nevoiți să doarmă cu geamurile deschise deoarece nu puteau suporta mirosul băilor incorect ventilate).

În incinta penitenciarului mai există încă patru ateliere (în afara celor două în curs de reamenajare) din care unul este folosit pentru activități de tâmplărie, trei sere, o magazie de alimente și o biută (un fel de beci suprateran din pământ în care se depozitează cartofii și murăturile). Penitenciarul are și o gospodărie agro-zootehnică (dar care nu mai are animale) în exterior.

Pentru activități de recreere deținuții au la dispoziție curți de plimbare generoase ca spațiu, un teren de sport mare și o sală de sport folosită și de personal. Există loc suficient, precum și amenajări pentru: fotbal, tenis, tenis de masă, baschet. Sala de sport este dotată și cu aparate de forță, și cu dușuri.

Munca deţinuţilor

În total 73 de deținuți din Penitenciarul Găești muncesc, din care numai 19  în afara penitenciarului ca necalificați, la cinci puncte de lucru (trebuie reamintit că toți cei 582 de deținuți sunt încadrați în regim deschis ceea ce dă posibilitatea ieșirii din penitenciar la muncă). Restul de 54 muncesc la deservire, fără remunerație, dar beneficiază de zile câștig. Comandantul penitenciarului spune că este foarte greu să se obțină contracte de muncă deoarece zona e slab dezvoltată economic. A afirmat că încearcă să găsească contracte în zona Ilfov, mai bogată, însă intervine problema costurilor cu transportul care trebuie suportate de angajator. Pe parcursul vizitei în penitenciar a reprezentantelor asociației mulți deținuți s-au plâns de lipsa posibilității de a munci.

 

Hrana deținuților

Blocul alimentar este amenajat într-o clădire nouă, curată și bine întreținută. 8 bucătari lucrează atât pentru prepararea hranei deținuților cât și  a angajaților Sunt ajutați de deținuți cărora li se verifică periodic (la fecare 6 luni) starea de sănătate. Pentru norma comună de hrană se preparau pentru prânz ciorbă de fasole, pilaf cu carne și salată verde (din producție proprie) iar pentru seara urma să se prepare salată orientală. 29 de kg de carne în carcasă fuseseră folosite pentru norma comună de hrană adică pentru 413 deținuți – 70 gr/deținut. Carnea se servește porționată.  Diabeticii primesc zilnic două suplimente de hrană constând în lapte, pâine și margarină. APADOR-CH semnalează ca aspecte pozitive porționarea cărnii dar mai ales faptul că uneori se servește salată (deținuții au confirmat acest lucru).

Magazia cu alimente este o clădire separată din curtea penitenciarului și a fost amenajată de un fost deținut. Curată, placată cu gresie și faianță, magazia era bine aprovizionată, cu legume, conserve și alte provizii.

Cele trei sere ale penitenciarului erau la data vizitei pline cu spanac. Deținutul care le avea în grijă a spus că spanacul urmează să fie scos pentru a face loc răsadurilor pentru viitoarele legume: ardei, roșii și salată.

Magazinul penitenciarului – reprezentantele APADOR-CH au verificat prețurile practicate în magazin, ca urmare a plângerilor deținuților că acestea sunt foarte mari. Conform declarațiilor vânzătorului (nu toate prețurile erau afișate), un kg de roșii costa 9 lei, un kg de mere – 3,5 lei, portocale – 5 lei/kg, un pachet cu cafea Jakobs – 25 lei/500 gr, un kg de cârnați – 18 lei. Este posibil ca aceste prețuri să nu fie cele practicate în mod curent, ci să fie ajustate în funcție de vizitatori, de aceea APADOR-CH recomandă în continuare ANP să ia în discuție posibilitatea de a micșora chiriile pentru spațiile destinate magazinelor, astfel încât acestea să nu se mai reflecte în prețurile produselor vândute deținuților.

 

Cabinetul medical/infirmeria

Cabinetul medical și camerele de infirmerie sunt situate în Secția E 2.1, la parter. Tot aici este și camera destinată vizitelor intime pentru deținuți.

Penitenciarul are doi medici (din care unul nu este angajat ci este contractat și se prezintă la cabinet patru zile pe săptămână), iar cel angajat permanent este stomatolog. Împreună cu cei șapte asistenți cabinetul reușește să asigure necesarul de asistență medicală pentru cei aproape 600 de deținuți. Camerele de infirmerie au câte 3, 4 sau 6 paturi, la momentul vizitei două dintre ele erau ocupate cu bolnavi.

Medicul și asistentul aflați la cabinet în momentul vizitei reprezentatenlor APADOR-CH au spus că sincopele în aprovizionarea cu medicamente au devenit o obișnuință în sistem, dar că de o săptămână au fost aprovizionați ceva mai bine. În general cabinetul acordă peste 50 de consultații zilnic, nu are fonduri pentru a le acorda prezervative deținuților și nici pentru schimb de seringi, dacă ar fi necesare. În cazuri urgente se apelează la 112 și deținuții sunt duși la spitalul din localitate.

Bolile frecvente în Penitenciarul Găești sunt: diabetul, hipertensiunea, hepatitele. Nu sunt în evidențe deținuți infectați cu HIV, dar nici nu s-au mai făcut testări demult. Trei deținuți cu boli psihice se află în tratament. Un singur deținut fost consumator de droguri este în evidențele cabinetului pentru administrarea metadonei prescrisă de medicul de la Penitenciarul Rahova.

Reprezentantele APADOR-CH au întâlnit un fost consumator de droguri care, potrivit propriilor afirmații, nu mai are nevoie de tratament medical. Acesta este implicat în activități de prevenire a consumului de droguri într-un program derulat de penitenciar în parteneriat cu Agenția Națională Antidrog în școlile din oraș. Deținutul a relatat că a suferit imens, fizic și psihic, la momentul încarcerării (în urmă cu șapte ani, în arestul Secției 12 Poliție din București) deoarece nu a avut posibilitatea să acceseze un program de tratament adecvat astfel că a trecut fără ajutor de specialitate prin sevraj.

Trebuie precizat că încă din 2006 autoritățile au obligația legală de a acorda tratament de specialitate în penitenciare și aresturi (inclusiv tratament substitutiv cu metadonă) și că, în continuare, spre deosebire de sistemul penitenciar, aresturile poliției refuză accesul la tratament consumatorilor de droguri. Fostul consumator a explicat de ce consideră că nu a fost funcțional în penitenciare schimbul de seringi (ca modalitate de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri): greșeala ar fi fost implicarea directă a personalului medical în efectuarea schimbului ceea ce a dus la presiuni din partea colegilor de cameră a consumatorilor pentru ca aceștia să se retragă din program. El a explicat că dacă un deținut ar fi acceptat că are nevoie de seringi, personalul medical și conducerea penitenciarului ar fi știut automat că în acea cameră există droguri, deci toți deținuții din ea ar fi fost monitorizați mai atent. Deținutul a admis că dacă vrei droguri nu e o problemă să le obții și în penitenciar.

Departamentul socio-educativ

Departamentul are 18 angajați, toți cu studii superioare, și este împărțit în două servicii (coordonate de același șef):

– educativ (1 șef birou, 2 educatori și 8 instructori);

– psiho-social (1 șef birou, 2 asistenți sociali, 2 psihologi, 1 profesor de terapie ocupațională, 1 învățător)

Programele derulate se înscriu în curricula generală stabilită de ANP – educație civică, educație pentru sănătate, geografie, educație rutieră – și pentru unele programe deținuții sunt transportați la Liceul tehnologic din localitate. Fiecare program derulat de departament are câte 12-20 de ședințe și fiecare educator are în sarcină cel puțin 1-2 programe.

Se derulează de asemenea programe destinate deținuților care mai au puțin timp până la liberare – ProLib și RRR (reducerea riscului de recidivă) la care deținuții învață să-și caute un loc de muncă, să scrie un CV, să se prezinte la un interviu etc.

Contactul cu exteriorul

Deținuții au la dispoziție telefoane cu cartele amplasate pe toate holurile penitenciarului. Cutii poștale există la intrarea în unele secții de deținere, dar și la intrarea pe terenul de sport. Secțiile de deținere au și câte un infochioșc, cu excepția Secției E.1.1.

Sectorul vizite este același care era folosit la centrul de reeducare. Toate vizitele se acordă fără separator (există 8 mese pentru vizite) iar, conform lucrătorilor din serviciu, pe timp de vară se acordă vizite și afară. Sectorul este corect amenajat în sensul că deținuții și aparținătorii au pobilitatea de a supraveghea vizual verificarea pachetelor.

În penitenciarul Găești e amenajată și o cameră matrimonială care, la momentul vizitei era încuiată astfel că nu a putut fi vizitată. Conform responsabililor penitenciarului este dotată cu tot ce trebuie, are apă caldă permanent și este folosită pentru vizite intime des, uneori și de mai multe ori în aceeași zi (vizite de câte două ore).

Vizita în spațiile de deținere/discuții cu deținuții

Fiecare secție are curtea de plimbare aferentă, deținuții cazați în cele trei corpuri nu se întâlnesc decât dacă solicită acest lucru în mod expres de la personalul de pază. Ieșirea în curțile de plimbare se face liber, în intervalele orare cuprinse între cele patru momente în care se face apelul și în care se închid ușile: 7.45, 12.00, 19.30 și 21.00. În curțile de plimbare există bănci și telefoane, iar unele au spații verzi amenajate de deținuți.

La intrarea în secții deținuții sunt controlați cu un detector de metale pentru a nu introduce în camere telefoane sau alte obiecte interzise, ce ar putea fi aruncate din afară peste gardul penitenciarului.

Secția E 1.1

Este fostul pavilion destinat minorelor și păstrează încă mobilierul din lemn. Deținuții care sunt cazați aici muncesc la deservire. Secția are 10 camere, destul de aerisite, 9 dintre camere având 4 paturi și una singură de două paturi. Camerele mari, de câte patru paturi, au aproximativ 18 mp cu tot cu băi astfel că fiecărui deținut îi revin aproximativ 4 mp spațiu personal. Deținuții au acces și la un frigider amplasat la intrare, în camera ofițerului de pază. Secția are telefon, curte de plimbare  și este amplasată față în față cu corpul de clădire în care funcționează biblioteca și camerele destinate activităților educative. Fiecare cameră are grup sanitar propriu (două chiuvete, WC și duș) și apă caldă permanent.

Secția E 2.1

În secția E 2.1 sunt 200 de deținuți în 23 de camere de deținere, dispuse la etajele 1 și 2. La parter sunt cabinetele medicale și infirmeria. Camerele au suprafețe de la 20 de mp la 30 de mp (exclusiv suprafețele băilor) și au instalate câte 8, 10 și chiar 12 paturi. În unele camere nivelul supraglomerării este foarte ridicat. De exemplu, camera 7 are o suprafață de 24 de mp din care cca. 4 mp o reprezintă suprafața băii și găzduia la data vizitei 10 oameni. În ciuda supraaglomerării camerele sunt curate, bine întreținute, majoritatea având mobilier (paturi și dulapuri) din lemn, rămas de la fostul centru pentru minori.

Deținuții din camera E 2.1.7 se străduiesc să mențină curățenia, au făcut îmbunătățiri din banii lor la toaletă (au reparat vasul de WC și țevile de alimentare cu apă), au zugrăvit în cameră, dar cu toate astea nu reușesc să elimine igrasia persistentă din baie și ploșnițele din saltele. Pare a fi cea mai aglomerată cameră din penitenciar, dintre cele vizitate de reprezentantele APADOR-CH, iar ocupanții ei spun că în ciuda demersurilor făcute către conducere – să mute două paturi în alte camere mai spațioase – acestea au rămas fără urmări de opt luni.

În camera E 2.1.1, de aproximativ 30 mp, erau la data vizitei 10 deținuți în 10 paturi.  Aceştia au afirmat că primesc mâncare bună, sunt mulțumiți că sunt scoși și în afara penitenciarului (au făcut vizite la mănăstiri), primesc lunar materiale pentru igienă de la penitenciar (detergent, săpun, hârtie ingienică, lame de ras, pastă de dinți și de ras) și în general apreciază că sunt tratați bine.

Deținuții cazați în această secție care au vorbit din proprie inițiativă cu reprezentantele APADOR-CH au semnalat o serie de nemulțumiri: că primesc prea des amânări la comisiile de liberare condiționată, că permisiile se acordă numai unora, că nu au de lucru, deși ar dori să muncească pentru a primi zile câștig, că unii membri ai personalului se comportă urât cu deținuții și că mulți angajați ai penitenciarului sunt rude – de exemplu soția comandantului penitenciarului lucrează la cabinetul medical – și că din această cauză nu au cui să se plângă dacă le sunt încălcate drepturile în penitenciar, deoarece rudele nu se pot sancționa între ele.

În privința condițiilor de detenție, părerile au fost împărțite. Unii au apreciat pozitiv atât condițiile din camere, cât și calitatea hranei, comparativ cu alte penitenciare în care au stat. Alții s-au plâns de faptul că grupurile sanitare din camere se aerisesc înspre camere, ceea ce produce altercații, în special dimineața, când toți ocupanții camerei folosesc toaleta.

Plângerile punctuale ale câtorva deținuți:

Călin Gheorghe s-a plâns reprezentantelor APADOR-CH că mâncarea a fost foarte proastă anul trecut și că nu s-a îmbunătățit decât ca urmare a reclamațiilor făcute de deținuți. El personal s-a judecat cu penitenciarul pentru a-i fi recunoscut regimul special pentru religia budistă. Gheorghe s-a mai plâns că trebuie să insiste mult ca să poată face cursuri organizate de penitenciar.

Ilie Gheorghe susține că a fost sancționat pe nedrept ca urmare a faptului că în urma unei percheziții în camera unde este deținut a fost găsit un telefon mobil. Chiar dacă telefonul nu era al lui, nu știa de existența acestuia, iar ulterior adevăratul proprietar și-ar fi recunoscut vina, Gheorghe spune că sancțiunea nu i-a fost ridicată. El susține că este hărțuit de angajații penitenciarului deoarece este martor într-un proces pe care Călin Gheorghe îl are cu penitenciarul.

Simion Florin, bolnav de astm, se plânge că trebuie să facă de trei ori pe zi injecții cu miofilin și că de câteva săptămâni personalul de la  cabinetul medical refuză să i le mai facă  preferând să-l transporte la spital. Acest lucru îi agravează crizele de astm, spune el, deoarece e stresant să aștepte în fiecare seară câte o oră să vină șoferul penitenciarului de acasă și să-l ducă la spital pentru o injecție care se poate face și la cabinet. Medicul penitenciarului a spus reprezentantelor APADOR-CH că atunci când crizele de astm ale deținutului s-au îndesit a considerat că este mai bine ca acesta să primească tratamentul la spital și că transportul până acolo nu este o problemă.

Secția E 3.1

Secția este amenajată în fosta școală a centrului de reeducare. La parter sunt birourile Departamentului socio-educativ, iar camerele deținuților sunt la etajele 1 și 2. Camerele sunt ceva mai spațioase decât cele din corpul 2.1 (dar au și câte 18-26 de paturi într-un spațiu de 6/6 m) însă nu beneficiază decât de un singur grup sanitar pe etaj, unde sunt numai chiuvete și wc-uri, fără dușuri. Respectiv 6 wc-uri și 4 pisoare la un etaj pe care locuiesc 183 de deținuți. Dușurile la care au acces deținuții din Secția E 3.1 sunt amenajate într-o cameră din incinta centralei termice, la câteva sute de metri distanță de dormitoare. Remedierea situației este în curs, după cum susține conducerea penitenciarului. La momentul vizitei se făceau lucrări de amenajare a două dintre fostele ateliere pentru a-i găzdui cu rândul pe deținuții din Secția 3.1 pe perioada în care se vor amenaja băi în camerele lor.

În Camera E 3.1.6, de cca. 36 mp erau 18 deținuți în 18 paturi. Deținuții apreciază că sunt cazați în condiții bune, cu excepția toaletelor, spun că participă la cursuri de tâmplărie și legumicultură, dar se plâng că nu pot face mai mult de un curs/an și că uneori personalul se poartă urât cu ei, în special soția comandantului. De asemenea au reclamat calitatea hranei și că prețurile de la magazinul din incinta penitenciarului sunt mari.

Camera E 3.1.15 adăpostea într-o suprafaţă de 48 mp 26 de deținuți în 26 de paturi. Majoritatea deținuților au spus că vor să muncească, au apreciat că mâncarea e „bunicică”, dar au reclamat prețurile mari de la magazinul unității. Un deținut a spus că a cumpărat un kg de cârnați cu 60 de lei, lucru pe care treprezentantele APADOR-CH l-au verificat la magazin, unde singurii cârnați existenți costau 18 lei/kg.

Biblioteca/sălile de activități/sala de sport

La momentul vizitei erau cinci deținuți la coadă, așteptând să împrumute cărți, și alții care ieșeau cu cârți în mână din cele două camere care găzduiesc biblioteca penitenciarului. Bibliotecara a explicat că unii citesc de plăcere, dar cei mai mulți de nevoie, deoarece li se dă bibliografie la cursurile pe care le urmează.

Într-o cameră separat un deținut pe nume Cristian Berțig făcea felicitări pentru Paște și și-a prezentat tablourile cu ață făcute de când e în penitenciar.

Pe terenul de sport mai mulți deținuți jucau fotbal sau tenis cu piciorul, în sala de sport de asemenea, iar câțiva deținuți munceau la săpat un șanț care traversa terenul de sport, pentru alimentarea cu apă a viitoarelor camere ce se amenajau în fostele ateliere.

Atelierele/padocul pentru căței

 

Penitenciarul mai are un atelier de tâmplărie unde deținuții învață meserie și execută diverse obiecte necesare instituției.

În zona atelierelor este amenajat și un padoc pentru căței, unde lucrau doi deținuți pasionați de câini și de dresură. În padoc erau cazați trei câini ciobănești germani, dresați, două cățelușe de talie mică (altă rasă) cu pui de câteva zile, precum și câțiva iepuri. APADOR-CH apreciază că penitenciarul face eforturi să le ofere deținuților iubitori de animale posibilitatea de a petrece timpul îngrijindu-le, în condițiile în care nu există suficiente activități sau locuri de muncă pentru toți deținuții.

 

Concluzii și recomandări

Penitenciarul Găești reușește să asigure condiții decente de detenție în majoritatea aspectelor verificate de reprezentantele APADOR-CH, totuși chiar și așa se confruntă cu  supraaglomerarea.

  • În majoritatea camerelor (cu excepția corpului 1 de clădire) deținuții nu beneficiază de spațiul minim recomandat de CPT, de 4 mp și 6 mc de persoană. APADOR-CH recomandă conducerii ANP să găsească soluții pentru amenajarea tuturor fostelor ateliere ale penitenciarului și transformarea lor în camere de detenție pentru a putea degreva unele corpuri de clădire deja existente.
  • Chiar dacă regimul deschis de care beneficiază deținuții din Penitenciarul Găești contribuie la o atmosferă relaxată în unitate, în camere există condiții care pot genera  nervozitate inutilă. Recomandăm găsirea unor soluții tehnice pentru ca aerisirea băilor să nu se facă prin camere, ci direct spre exterior, astfel încât momentele din zi în care toți deținuții dintr-o cameră folosesc WC-urile să nu creeze disconfort și nervozitate celorlalți din cameră.
  • De asemenea dotarea camerelor din Corpul 3 cu băi este o urgență.
  • APADOR-CH recomandă conducerii Peninteciarului Găești și ANP să facă eforturi mai mari pentru a găsi oportunități de lucru pentru deținuți. Acest lucru ar contribui la o îmbunătățire a moralului deținuților, la o integrare a lor mai ușoară în comunitate, odată cu eliberarea, precum și la câștig material de ambele părți.

Maria-Nicoleta Andreescu                                                     Dollores Benezic

Citește Raspunsul ANP la raportul APADOR-CH