Raport privind vizita în Centrul educativ Buziaş

27.06.2014
Print Friendly, PDF & Email

 

Raport privind vizita în Centrul educativ Buziaş

 

 

La data de 3 iunie 2014 doi reprezentanţi APADOR-CH au vizitat Centrul educativ Buziaş. Centrul funcţionează din anul 2004, aceasta fiind prima vizită a APADOR-CH la această instituţie de când a fost dată în funcţiune.

 

Aspecte generale

 

Conform noii legi privind executarea măsurilor privative de libertate, Legea nr. 254/2013, centrele de reeducare şi-au schimbat denumirea în centre educative. În prezent în România există doar două astfel de centre, la Buziaş (judeţul Timiş) şi la Târgu Ocna (judeţul Bacău), aceste două instituţii preluând minorii/tinerii cu domiciliul mai apropiat de una din ele. O primă consecinţă a acestui fapt este că distanţa mare de la centru la domiciliul minorului/tânărului împiedică famiiile acestora să-i viziteze, ceea ce îngreunează reinserţia socială ulterioară, mai ales că aceştia provin în general din familii destrămate, monoparentale sau cu multe probleme sociale.  Centrul educativ cazează persoane care au săvârşit o faptă penală în minorat şi pentru care s-a hotărât efectuarea pedepsei într-un centru educativ. Aceasta este o altă modificare pe care o aduce cu sine noua lege, de aceea în centru pot fi cazate şi persoane peste 18 ani. Centrul Buziaş cazează de asemenea toate fetele condamnate pentru fapte penale, astfel că la momentul vizitei, în centru, erau atât minori şi tineri, de sex masculin şi feminin.

 

La momentul vizitei în centru erau cazate 75 de persoane (6 de sex feminin), dintre care 69 minori şi 6 majori. Centrul are o capacitate totală de cazare de 128 locuri, conform standardului de 4 mp/persoană, distribuite în patru pavilioane, câte două pe clădire, cu intrări separate. Conform datelor furnizate de centru, suprafaţa utilă a fiecărui pavilion este de 660,90 mp. Toate pavilioanele sunt construite în acelaşi fel: la parter se află o cameră mare de zi, o cameră pentru separarea de colectiv, iar la etaj se află câte 6 camere pentru cazarea efectivă. Camerele sunt aproape toate standard, cu baie şi hol cu excepția unei singure camere pe fiecare palier care nu are grup sanitar și nici hol. Camerele cu grup sanitar și hol au 25.45 mp, din care suprafață efectivă de locuit fără a lua în calcul grupul sanitar și holul este de 18.45 mp, ceea ce, în condițiile în care în cele mai multe camere sunt paturi pentru 5 persoane, iar în unele chiar opt (camera E 1.17), poate duce la încălcarea standardului legal de 4 mp per persoană. Camerele care nu au holuri și grup sanitar au o suprafață de 19.52 mp. Consecințele negative ale supraaglomerării sunt diminuate prin faptul că la momentul vizitei niciuna din camere nu avea toate paturile ocupate și prin faptul că minorii nu stau efectiv în camerele de cazare decât în timpul de odihnă (13.30 -15.00/ 22.00-06.00). În restul timpului minorii au acces la camera de zi cu o suprafața de 35.79 mp, sala de studiu cu o suprafață de 21.88 mp precum și sala de mic dejun cu o suprafață de 20,61mp.

 

 

La serviciul Siguranţă, Evidenţă şi Drepturi Minori, centrul are angajate 34 de persoane şi 5 locuri vacante. La serviciul Educaţie şi Asistenţă Psihosocială sunt angajate 29 de persoane şi 4 locuri vacante, iar la cabinetul medical sunt completate toate posturile, în număr de 4. Centrul nu pare să aibă lipsuri foarte mari la capitolul personal, însă având în vedere că au în custodie copii, persoane cu nevoi speciale, este recomandabil ca întreaga schemă de personal să fie completată, iar personalul serviciului socio-educativ care lucrează direct cu minorii să aibă studii de specialitate (studii pedagogice).Conform conducerii centrului mulți dintre angajații acestui serviciu sunt foști ofițeri sau agenți.

 

Directorul adjunct al centrului, cu care s-au purtat discuţiile a  spus că, prin comparaţie cu instituţii similare din Spania şi Franţa pe care a avut ocazia să le viziteze în activităţile de schimb de practici, Centrul Buziaş este o instituţie care respectă destul de bine standardele în materie şi oferă condiţii bune pentru persoanele cazate aici. Într-adevăr, centrul a fost construit după modelul unei instituţii similare din Ohio, SUA, clădirile erau proaspăt văruite atât pe exterior cât şi pe interior iar centrul dispune de mult teren amenajat estetic şi îngrijit. În plus, o suprafață de 1 ha de teren, situată adiacent centrului a fost obținută recent și urmează să fie utilizată pentru cultivarea de fructe și legume pentru consum propriu.

 

Centrul are mai multe clădiri, deservind sectorul vizită, pe cel administrativ, sala de mese, şcoala şi cele destinate efectiv cazării minorilor/tinerilor. Patru astfel de clădiri sunt destinate cazării, la momentul vizitei numai două fiind folosite. Minorii şi tinerii sunt cazați într-o clădire sau alta în funcţie de momentul la care au fost aduşi în centru sau de cât de problematici sunt. Fiecare clădire are două intrări diametral opuse ceea ce permite împărţirea fiecăreia în doua pavilioane şi cazarea a două categorii de minorii. La momentul vizitei, pavilioanele erau împarţite astfel:

 

1 A unde erau cazaţi copiii cu probleme comportamentale, numiţi în centru „cei mai obraznici”

1 B cei abia sosiți, aflați în carantină

2A cei mai cuminţi și cei peste 18 ani.  Cei peste 18 ani sunt cazaţi separat de minori.

2B – fetele

 

Centrul are şcoală proprie şi organizează învăţământ pentru clasele 1-10. La clasele a noua şi a zecea predau cadre didactice ale liceului Gheorghe Atanasiu din Timişoara.

 

Noua lege a mai adus o modificare şi anume şi în centrele educative activează, sau ar trebui să activeze de la data intrării în vigoare a noii legi, 1 februarie 2014, un judecător de supraveghere a privării de libertate. Judecătorul desemnat pentru Buziaș supraveghează și PenitenciarulTimișoara și o dată pe săptămână, în ziua de joi, se deplasează din Timișoara la Buziaș.

Directorul adjunct a spus că minorii şi tinerii din centru sunt în proporţie de 95% din familii cu o situaţie socială precară, familii monoparentale sau proveniţi din centre de plasament şi ajung în centru cu mari carenţe de educaţie ceea ce face dificilă reintegrarea lor, sunt predispuşi la a se revolta, nu respectă regulile şi trebuie depuse mari eforturi din partea personalului care lucrează cu ei pentru a-i ajuta să se adapteze. S-a estimat o perioadă medie de  18 luni pe care aceştia în mare parte o petrec în centru până ajung să fie liberaţi. Liberarea poate avea loc după executarea a cel puţin jumătate din pedeapsă la propunerea unei comisii (formată din judecător, profesori, psiholog) perioada următoare până la  executarea întregii pedepse minorul/tânărul urmând să fie monitorizat de responsabilul de caz al serviciului de probaţiune. Minorul sau tânărul este ascultat în comisie înainte de a se lua o decizie. Centrul păstrează legătura cu familia astfel ca după liberarea minorului să anunţe aparţinătorii şi acesta să se întorcă acasă. Dacă familia nu poate fi găsită se apelează la poliţie sau dacă reintegrarea în familie nu este posibilă, centrul colaborează cu organizații neguvernamentale precum și cu serviciile de asistență socială încercând să-i găsească minorului  o locuință. Până la găsirea unei soluţii, minorul poate să rămână în centru.

 

Noua lege aduce modificări şi în ce privește sancţiunile primite în cazul abaterilor comise de minori. Acestea sunt  graduale, în funcţie de gravitatea faptei şi sunt aplicate în cazul întocmirii rapoartelor de incident, cea mai gravă fiind pedeapsa cu izolarea de colectiv care poate dura până la maximum 10 zile, zilnic, între orele 18-22 astfel încât minorul să nu lipsească de la cursuri şi activităţile psiho-sociale.

 

Directorul adjunct si responsabilul de la sectorul socio-educativ au spus că toţi cei din centru, fie minori  fie  tineri, merg la şcoală pentru că de fapt aceasta este scopul măsurii educative: de a-i reintegra social prin servicii educative. Pentru frecventarea școlii minorii și tinerii sunt recompensați cu credite şi 2 rapoarte care-i ajută  la liberare.

 

Centrul primeşte sumele aferente bugetului anual de la ANP în două tranșe; la acestea se adaugă câteva sponsorizări (maşini de spălat, reparaţii autobuze) percum și veniturile din munca deţinuţilor și din activităţi educative prin vânzarea produselor realizate în urma acestora (tablouri, obiecte decorative). Anul trecut se adunaseră 17 mii lei din muncă și alte venituri.

 

Cei din centru au un program zilnic prestabilit: dimineaţa urmează cursurile şcolare, între 13:00 şi 15:00 se serveşte masa/au program de odihnă, rămânând în camere cu uşile închise, iar de la 15:00 la 17:00 se derulează programele socio-educative. După aceea se serveşte masa de seară, restul  timpului până la ora 22:00 când se dă stingerea  petrecându-şi-l în camera de zi de la parterul fiecărui pavilion.

 

Responsabilii centrului spun că ieşirile în comunitate sunt săptămânale (la ştrand, picnic, muzee). Acest lucru nu a fost confirmat și prin discuțiile cu minorii, aceștia relatând că astfel de ieșiri sunt sporadice, cu preponderență vara, și nu-și aminteau să fi participat la o astfel de ieșire în ultimele săptămâni. Conform personalului din centru, copii de la centrele de plasament din vecinătate îi vizitează frecvent pe cei din centru și anul trecut fuseseră organizate trei tabere cu minorii şi tinerii din centru.

 

Centrul are o politică strictă anti-fumat și conform personalului minorii și tinerii cazați în centru nu fumează.

 

În incinta centrului nu este nici un magazin. Cumpărăturile se fac din oraș de către angajații centrului pe baza unei liste în care minorii și tinerii adaugă produsele pe care vor să le achiziționeze.

 

 

Sectorul socio-educativ

 

Centrul avea angajați la momentul vizitei un șef serviciu cu studii de asistență socială, 3 educatori coordonatori şi unul în concediu de creștere a copilului, din 4 prevăzuți în schemă, 4 educatori, din 6 în schemă, niciun monitor sportiv – unul în schemă, 18 pedagogi-supraveghetori – fără studii pedagogice (schemă completă), 2 psihologi din 2 aflaţi în schemă, niciun  asistent social din unul în schemă, în total 28 de posturi ocupate, 4 vacante şi o persoană în concediu de creştere a copilului.

 

Toţi minorii aduşi în centru urmează iniţial un program de adaptare instituțională după care, în funcţie de nevoi, fiecare urmează un program educativ corespunzător. Câteva dintre activităţile extraşcolare vizează educaţia privind: viaţa de familie, consumul de droguri, asistenţa religioasă, activităţi sportive, activităţi motivaţionale, controlul emoţiilor, dezvoltarea abilităţilor sociale. Un program durează în medie 12 sesiuni săptămânale, în grupuri de 8-12 copii.  Responsabilul sectorului socio-educativ a spus că un minor participă, în medie, la 3-4 programe anual.

 

Centrul are un atelier de tâmplărie unde uneori se produce mobilier pentru uz intern în funcție de nevoile curente ale centrului. Instituţia are o frizerie unde se tund minorii. De asemenea instituția are și ateliere de fotografie şi muzică, pictură, croitorie, olărit. Acestea nu sunt însă folosite, spun responsabilii centrului,  din cauza lipsei materialelor precum și a personalului calificat. Un curs de gătit se desfăşura cu fetele la momentul vizitei. Activităţile sportive se  organizează cu supraveghetorii şi la şcoală, cu profesorul de sport. Centrul are şi teren de sport exterior, dar şi sală de sport folosită iarna.  Din vară, centrul va avea şi un atelier de circ în colaborare cu o fundaţie din Timişoara.

 

Nu există o colaborare cu AJOFM pentru cursuri de formare profesională, cum se întâmplă în majoritatea instituțiilor din sistemul penitenciar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că au înaintat adrese către AJOFM pentru colaborare, dar cealaltă parte nu a fost manifestat interes.

 

Centrul nu are un preot angajat, dar unul din preoţii ortodocși din Buziaş vine frecvent şi desfăsoară activităţi religioase cu minorii în capela centrului. Cei de altă religie (catolici, protestanţi) primesc de asemenea vizitele preoţilor la centru.

 

Şcoala

 

Toţi cei din centru, 75 persoane, din care 58 erau înscrişi la cursuri şi restul asistenţi, mergeau la şcoală la data vizitei. Elevii de clasa întâi învăţau în aceeaşi clasă cu cei de a treia iar a doua cu a patra, aceasta fiind o soluţie găsită de responsabilii centrului pentru a putea organiza o clasă cu respectarea regulii de minimum 8 şi maximum 12 elevi. Asociaţia apreciază faptul că responsabilii centrului au găsit o soluţie pentru ca toţi minorii şi tinerii din centru să participe la cursurile şcolare, evitându-se obstacolele birocratice. Se organizează şi clase de a noua şi a zecea, liceu tehnologic, în colaborare cu liceul Gheorghe Atanasiu din Timişoara.

 

Profesorul cu care reprezentanții APADOR-CH au discutat în cancelarie,  (la momentul vizitei se desfăşurau ore de curs),  a spus că materialele didactice sunt suficiente; centrul dispune şi de o bibliotecă generoasă  unde se află şi infokioşcul, instalat de curând, nefuncţional încă.

 

Cabinetul medical

 

La cabinetul medical activează un medic generalist, 2 asistenţi de medicină generală şi unul de igienă. Medicul lucrează 7 ore zilnic, asistenţii medicali tot zilnic în ture de dimineaţă şi după-amiază, iar media este de 7-10 consultaţii medicale  pe tură. Noaptea, asistenţii şi medicul sunt chemaţi în cazurile de urgenţă. Centrul are şi un cabinet stomatologic dotat destul de precar, şi un medic stomatolog care se deplasează joia pentru tratment săptămânal  la centru pentru a rezolva cazurile mai uşoare. Pentru probleme dentare mai grave minorii sunt trataţi la spitale din Timişoara.

 

La momentul vizitei era prezent la cabinet un asistent medical  care a spus că cele mai frecvente probleme de sănătate sunt virozele respiratorii, problemele dentare, automutilările (25 de cazuri înregistrate de la începutul anului), altercaţiile între minori care provoacă diverse răni (27 de cazuri înregistrate). 7 persoane erau diagnosticate cu probleme psihice şi sub tratament. Pentru supraveghere, acestea sunt duse  frecvent la clinica neuro-psihiatrică din Timişoara. Asociația consideră acest lucru ca fiind unul pozitiv și necesar.

 

Nu erau înregistrate cazuri de hepatită, diabet sau infecţii HIV. Conform declarațiilor asistentului medical, minorii și tinerii din centru nu întrețin raporturi sexuale și aceștia sunt întrebați în confidențialitate dacă sunt homosexuali sau întrețin relații sexuale homosexuale și niciunul nu a indicat că ar face acest lucru. Prin aceste considerente, precum și prin lipsa fondurilor, asistentul medical a motivat faptul că centrul nu mai distribuie prezervative de mult timp. Asociaţia consideră că prezervativele ar trebui să fie distribuite în centru necondiționat şi trebuie realizat faptul că este foarte probabil ca minorii/tinerii să nu-şi declare orientarea sexuală unui reprezentant al centrului. Astfel se evită posibilitatea răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală (HIV/hepatite).

 

Asistentul medical a spus că medicamentele sunt suficiente. Centrul are şi 3 saloane de infirmerie, neocupate la momentul vizitei; toate erau curate şi bine întreţinute. Asistentul a mai declarat că nu a avut loc niciun deces de la înființarea centrului.

 

 

Blocul alimentar

 

Pentru masa de prânz se pregăteau ciorbă de fasole, piure de cartofi cu carne şi clătite. Mâncarea avea aspect şi miros plăcut, carnea era porţionată. La micul dejun se serviseră brânză, biscuiţi, marmeladă, ou, lapte, pâine şi cârnaţi. Pentru cină, se pregătiseră varză cu carne, biscuiţi şi marmeladă. Porţia zilnică de pâine este de 600 g, câte 150 g dimineaţa şi seara şi restul la prânz.

 

Pentru blocul alimentar, centrul are 3 bucătari angajaţi care lucrează în ture şi 4 ajutoare, câte două pe tură. Blocul alimentar era curat, mirosul era plăcut, podeaua era uscată. Responsabilii centrului au spus că centrul educativ asigură hrana şi pentru secţia exterioară a penitenciarului Timişoara, aflată în Buziaş. În camera pentru alimente erau depozitate ouă, paste, suc de roşii și cârnaţi. Carnea era păstrată într-un frigider. Bucătarul a declarat că minorii primesc zilnic ou, desert şi câte un măr săptămânal.

 

Nu se pregătea nimic pentru regim alimentar, întrucât s-a declarat că nu există nicio cerere în acest sens.

 

Contactul cu exteriorul

 

În incinta centrului pe fiecare secție, la intrare, sunt disponibile telefoane cu cartelă pe care minorii le pot folosi. De asemenea sunt disponibile, pe fiecare secție, telefoane la care minorii pot fi sunați de către părinți. Acestea  pot fi folosite în acest scop în zilele de miercuri și vineri între orele 17.30 și 19.30. În afara acestui interval de timp telefoanele sunt închise cu un lacăt.

 

Dreptul la vizită se acordă conform normelor legale. Conform administrației penitenciarului doar 25% din minori sunt vizitați în mod regulat, în timp ce 40% primesc vizite doar o dată sau de două ori pe an. În general sunt 1-2 vizite pe săptămână. Personalul din penitenciar a explicat frecvența redusă a vizitelor prin faptul că familiile multor dintre copii au posibilități financiare reduse și preferă să le trimită banii minorilor decât să-i cheltuiască pe transport.

 

În zilele de joi și vineri între orele 11 și 13, părinții pot discuta telefonic cu profesorii minorilor. Minorii primesc în medie 3-4 pachete pe an.

 

În interiorul centrului este amplasată o singură cutie poștală – aceasta este situată lângă corpul administrativ. Conform personalului de la centru, în practică, minorii înmânează corespondența unui alt minor, din grupul lor, care o depune la cutia poștală. Reprezentanții APADOR-CH recomandă amplasare unei cutii poștale lângă terenul de fotbal astfel încât minorii să aibă acces nestingherit la aceasta.

 

Trebuie subliniat faptul că centrul cazează minori din 22 de județe și astfel mulți dintre  ei se află la distanțe considerabile de casă. Din acest motiv trebuie întreprinse măsuri suplimentare pentru a facilita contactul cu familia și a spori frecvența vizitelor.

 

Munca

 

Minorii peste 16 ani participă la diverse munci ușoare, pentru care sunt remunerați. În medie 6-7 minori și tineri participă la astfel de activități, numărul fluctuând în funcție de oportunitățile disponibile.

 

Conform personalului din centru, numărul redus de minori și tineri care sunt angrenați în câmpul muncii se datorează în parte faptului că minorii trebuie să fie la școală și nu au timp  să muncească. Același lucru poate fi explicat, în parte, și prin  lipsa de oportunități de muncă,  ca urmare a interesului scăzut din exteriorul centrului  de a   folosi în câmpul muncii acești minori.

 

Minorii și tinerii angrenați în câmpul muncii lucrează la vie (culegere struguri, întreținere vie) sau la spart lemne. Când merg la muncă minorii și tinerii sunt însoțiți de supraveghetori și sunt transportați cu mașina beneficiarului.

 

Vizita în centru

 

Atmosfera în centru era una relaxată, minorii cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH nu au semnalat probleme și s-au declarat mulțumiți de condițiile din centru și de modul în care sunt tratați de personal. În general camerele erau curate, aerisite, cu iluminare naturală.

 

În spațiile comune erau instalate camere de luat vederi. Imaginile înregistrate sunt stocate pentru 30 de zile.

 

Secția 2 A

Conform administrației centrului în această secție sunt cazați minorii mai cuminți și tinerii.

În această secție reprezentanții asociației au vizitat 3 camere din care în două WC-ul era defect – nu se putea trage apa- în camerele E 2.2. și E 2.6. Cea de a treia cameră vizitată nu avea grup sanitar propriu, cei cazați acolo fiind nevoiți să folosească WC-urile din camerele colegilor – ceea ce poate fi mai dificil în special după ora 22.00 când se dă stingerea.

 

Secția 1 A

În această secție au fost vizitate 3 camere incluzând camera pentru separare de colectiv  amenajată la parter în camera E.1.10. Grupul sanitar din această cameră  avea și robinetul și WC-ul stricate. Conform personalului din centru, măsura separării de colectiv este dispusă pentru maximum 4 ore/zi, și camera fusese folosită recent.

 

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat și camerele E 1.10 unde WC-ul era stricat, și camera E 1.6 în care ușa grupului sanitar nu avea clanță.

 

Reprezentanții APADOR-CH au discutat și cu fetele cazate în acest centru. La momentul discuției fetele erau la masă. Ele nu au reclamat niciun fel de problemă cu privire la condițiile din centru și s-au declarat mulțumite de modul în care sunt tratate. Una din fete prezenta urme vizibile de tăieturi pe corp, care, conform personalului penitenciarului, sunt  rezultatul unei automutilări,  minora  având  probleme psihice.

 

 

 

Concluzii şi recomandări:

 

  • APADOR-CH recomandă repararea cu prioritate a toaletelor nefuncţionale şi mutarea minorilor din camerele în care nu există grup sanitar și dezafectarea lor ca spaţii de cazare.
  • Având în vedere nevoile alimentare speciale ale minorilor şi tinerilor, asociaţia recomandă centrului să crească consumul de fructe şi legume proaspete;
  • Atenţie deosebită trebuie acordată minorilor/tinerilor cu probleme psihice/comportamentale, pentru a evita automutilările şi altercaţiile între ei, printr-o abordare multidisciplinară a problemei, astfel încât să se acorde atât consilierea cât şi tratamentul medicamentos adecvat, acolo unde este cazul.

 

 

Adelina Boboșatu                                                                                        Cristinel Buzatu