Raport asupra vizitei la Spitalul Penitenciar Dej

16.07.2005
Print Friendly, PDF & Email

Raport asupra vizitei la
Spitalul Penitenciar Dej

 

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat
Spitalul Penitenciar Dej pe data de 16 iulie 2005. Vizita anterioară a
avut loc pe data de 5 aprilie 2001.

 

Aspecte generale

La vizita anterioară spitalul penitenciar
se afla în tratative pentru preluarea a 6 camere din spaţiul
Judecătoriei Dej. În prezent, acest spaţiu aparţine spitalului penitenciar
şi a fost utilat pentru a corespunde standardelor medicale.

Deţinuţii sunt cazaţi pe
categorii de afecţiuni fără a se ţine cont de statutul
juridic (preventivi, condamnaţi, recidivişti) asemenea unui spital
din reţeaua Ministerului Sănătăţii. Nu sunt folosite
mijloacele de imobilizare pe parcursul spitalizării şi nici în timpul
transportului cu ambulanţa proprie. Nu au fost bolnavi violenţi care
să necesite imobilizare.

Toate secţiile medicale
respectă standardele de igienă, se lucrează cu seringi de
unică folosinţă, iar instrumentarul medical se
sterilizează. Laboratoarele de recoltare şi biochimie deţin materialele
medicale necesare. Sălile de intervenţii chirurgicale sunt dotate cu
aparatură medicală performantă. Blocul operator chirurgical ar
avea nevoie de un aparat de aer condiţionat pentru a fi respectate
condiţiile optime unei intervenţii chirurgicale. Ar fi necesar
şi un gastroscop, care costă aproximativ 60.000 Euro.

Spitalul a fost dotat cu o linie „Elisa”
pentru depistarea virusului HIV, dar şi a hepatitei B şi C etc.
Spitalul face parte dintr-un program de prevenire HIV/SIDA, finanţat din
fonduri O.N.U. prin care se primesc gratuit testele HIV. Din martie a.c.
până în prezent au fost făcute aproximativ 100 de testări pentru
deţinuţi din cele 10 penitenciare arondate spitalului. Toate au fost
negative.

Spitalul a primit în anul 2003 o ambulanţa
nouă, marca Volkswagen echipată cu toate dotările necesare unei
intervenţii de urgenţă. Spitalul mai dispune de alte două
ambulanţe mai vechi, fără dotări speciale, dar încă
utilizabile.

Cabinetul stomatologic are o dotare
minimă care nu permite efectuarea de lucrări dentare, ci doar
extracţii sau tratamente simple.

Cadrele penitenciarului,
poliţiştii, jandarmii, procurorii sau magistraţii şi
familiile lor beneficiază de consultaţii şi servicii medicale
(analize de laborator, radiografii pulmonare,etc) o oră pe zi, de luni
până vineri. APADOR-CH a susţinut, în repetate rânduri,
interzicerea consultaţiilor acordate cadrelor (inclusiv pensionarilor)
şi celorlalţi beneficiari ai Casei OPSNAJ şi familiilor
acestora, exceptând urgenţele. Asociaţia subliniază că la Spitalul
Penitenciar Rahova NU se acordă astfel de consultaţii.

Din discuţia cu administraţia
penitenciarului a rezultat că fondurile spitalului sunt asigurate în
proporţie de 25% de Casa OPSNAJ, iar restul de 75 % de A.N.P. Din aceste
fonduri sunt achitate toate cheltuielile administrative ale spitalului, dar
şi salariile întregului personal medical şi nemedical. În momentul semnării
contractului cu Casa OPSNAJ aceasta ridică problema salarizarii
agenţilor supraveghetori cărora trebuie să le achite 25% din
salariu.

APADOR-CH solicită
ANP să analizeze posibilitatea preluării cheltuielilor administrative
dar şi salariile personalului nemedical – sau măcar pe acestea din
urmă – pentru a da posibilitatea Casei OPSNAJ să distribuie fondurile
sale exclusiv pentru medicamente, instrumente şi aparatură
medicală precum şi salariile personalului medical.

 

Efective

Spitalul Penitenciar Dej are instalate
180 de paturi pentru deţinuţii bolnavi şi 20 pentru
deţinuţii sănătoşi care prestează servicii.
Deşi capacitatea spitalului este de aproximativ 200 de paturi Casa OPSNAJ
are contract cu spitalul doar pentru 129 de bolnavi pentru cele 5 secţii,
astfel: interne – 48 paturi, chirurgie – 45 paturi, O.R.L. – 10 paturi,
oftalmologie – 10 paturi, terapie intensivă – 16 paturi. La data vizitei,
în spital se aflau 136 deţinuţi, dintre care 116 erau bolnavi, iar 20
deţinuţi erau folosiţi la deservire. Din totalul bolnavilor, 3
erau femei şi unul minor.

APADOR-CH cere ANP
să renegocieze cu Casa OPSNAJ condiţia existenţei unui rula de
200 internări şi externări pe lună. Prin această
metodă este afectată însăşi calitatea actului medical
(externări înainte de termenul normal). Nu este exclusă nici
posibilitatea unor internări fictive, tocmai pentru a îndeplini baremul
obligatoriu.

Personalul medical numără 13
medici, 2 biochimişti şi 34 asistenţi medical. Numărul
cadrelor medicale a fost mărit, iar postul de medic chirurg vacant în 2001
este în prezent ocupat. Secţiile de oftalmologie – unică în sistemul
penitenciar – şi O.R.L. au fiecare câte un medic care acordă
consultaţii dar intervin şi chirurgical. Pentru a acoperi necesarul
de personal, spitalul ar mai avea nevoie de 5 medici (1 internist, 2 chirurgi,
1 oftalmolog si 1 medic O.R.L.). Efectivele de pază însumau 56 de
agenţi supraveghetori.

 

Blocul alimentar

În ziua vizitei meniul pentru
deţinuţi a constat, dimineaţă, în ceai, brânză
şi/sau margarină, în funcţie de regim şi biscuiţi.
Bolnavii de TBC, diabet şi distroficii primesc 2 suplimente alimentare la
ora 10 şi la ora 17, care constau în: 250 ml. lapte şi un ou pentru
diabetici, 250 ml lapte pentru bolnavii de TBC iar pentru distrofici 50 gr. brânză.
Pentru prânz, felul întâi consta în ciorbă de fasole, iar felul doi în
pilaf de orez cu carne pentru deţinuţii care muncesc; 109
deţinuţi cu regim primeau supă de ouă cu fidea şi
tocană de legume cu carne iar cei 6 deţinuţi diabetici aveau
ciorbă de cartofi şi ghiveci de legume cu carne. Pentru cină
deţinuţii de la munci urmau să primească tocană de
legume cu carne, cei cu regim special – pilaf de orez cu carne, iar diabeticii
– mămăligă cu brânză. Pentru acest meniu se folosiseră
14,300 kg carne de porc şi 5,900 kg subproduse. Sub aspect calitativ
şi cantitativ, mâncarea se prezenta mult mai bine decât în majoritatea
penitenciarelor, inclusiv spitale.

În camera de alimente reprezentantele
APADOR-CH au constatat că pungile cu orez aveau două etichete
cu termene de garanţie diferite (una, până în 2004, a doua până
în 2005). În depozitul de legume-varza şi cartofii erau în stare
bună, însă dovleceii fuseseră culeşi prea târziu  –
devenind mai degrabă furaje – iar o parte din ceapă era
încolţită.

Camera unde se spală vesela se
află la subsol, unde persista un miros de mucegai şi nu erau
respectate condiţiile de igienă. Tot în subsol era depozitată o
cantitate impresionantă de deşeuri textile ce urma a fi
transportată la un alt penitenciar pentru confecţionarea saltelelor. Asociaţia
solicită urgentarea transportării acestor deşeuri textile ce
reprezintă un focar de infecţie.

 

Camere de
detenţie

În camera 13 era un singur deţinut
minor, adus de la penitenciarul din Oradea pentru că suferă de astm
bronşic. Nu a fost clar de ce era nevoie ca minorul să fie internat
pentru o astfel de afecţiune, cu atât mai mult cu cât stătea singur
în cameră, ieşea singur la plimbare şi nici măcar nu avea
televizor. Era însă scos cam două ore pe zi la club, unde putea
urmări programele TV (vinerea, sâmbata şi duminica câte 3 ori), dar
tot singur.

In camera 18 erau 10 deţinuţi
la 14 paturi, iar în camera 20, 7 deţinuţi la 12 paturi. In camera
41, foarte mică şi dotată cu o chiuvetă minusculă,
erau două deţinute bolnave la 3 paturi. Nimeni nu s-a plâns de
condiţii de detenţie sau de tratamentul medical.

 

Vizită,
corespondenţă, telefoane

Reprezentantele APADOR-CH au constatat
că fiecare post telefonic se află într-o cabină cu geam termopan
astfel încât confidenţialitatea convorbirilor telefonice este
asigurată. Deţinuţii au dreptul la o convorbire telefonică,
săptămânal, cu o durată de 10 minute, pot fi apelate şi 2
numere, iar în situaţii speciale se poate suplimenta acest drept.

Spaţiul în care se află
vorbitorul este destul de mic, dar personalul spitalului penitenciar
consideră că este suficient mai ales că frecvenţa vizitelor
este redusă ceea ce nu impune o programare pe litere.

Deţinuţii sunt scoşi la
plimbare, zilnic, aproximativ o oră însă în acest perimetru nu
există nici o băncuţă. Asociaţia cere
administraţiei spitalului să aşeze, în acest spaţiu, câteva
bănci necesare deţinuţilor bolnavi.

Corespondenţa şi pachetele se
ridică şi se predau în fiecare zi lucrătoare a
săptămânii.

 

Concluzii:

–         
Spitalul
Penitenciar Dej asigură condiţii de detenţie şi îngrijiri
medicale acceptabile

–         
Asociaţia
cere conducerii spitalului să urgenteze transportarea deşeurilor
textile şi să nu minimalizeze focarul de infecţie existent

–         
APADOR-CH
solicită ANP să analizeze posibilitatea de a dota spitalul cu un
gastroscop şi cu aparat de aer condiţionat în sala de chirurgie

–         
APADOR-CH
cere ANP să analizeze posibilitatea preluării tuturor cheltuielilor
administrative dar şi salariile personalului nemedical. O eventuală
soluţie favorabilă, valabilă pentru toate spitalele
penitenciare, ar contribui la ridicarea calităţii asistenţei
medicale asigurate deţinuţilor

–         
Asociaţia
solicită să nu se mai acorde consultaţii cadrelor, celorlalte
categorii beneficiari ai Case OPSNAJ şi famililor acestora decât în cazuri
de urgenţă.

 

            Manuela Ştefănescu                                                      Nicoleta
Popescu

Raspunsul ANP in acest caz