Raport asupra vizitei la Pentenciarul Rahova-Bucureşti

04.03.2011
Print Friendly, PDF & Email

La data de 4
martie 2011 două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat penitenciarul Rahova –
Bucureşti. Scopul principal al vizitei a fost întâlnirea cu deţinutul Matei
Giani Nicolae care este în atenţia APADOR-CH din timpul deţinerii sale în
arestul Secţiei 13 Poliţie Bucureşti. În arestul Secţiei 13 Poliţie, Matei
Giani Nicolae, care este bolnav de epilepsie, a fost privat de asistenţă
medicală. Vizita a avut loc în urma informaţiilor primite din partea
deţinutului şi a familiei sale că, în timpul deţinerii sale la Rahova, crizele
de epilepsie s-au înmulţit.

Cazul
Matei Giani Nicolae

Matei Giani
Nicolae este deţinut în secţia 6, fiind arestat preventiv. El s-a plâns de
degradarea stării sale de sănătate şi de faptul că familia nu îl poate vizita
decât cu dispozitiv de separare.

Cu privire la
starea sa de sănătate, deţinutul a afirmat că de la momentul aducerii sale la
Rahova crizele de epilepsie s-au înmulţit şi că a căzut de mai multe ori. El a
mai afirmat că, deşi primeşte zilnic tratamentul prescris cu carbamazepină,
personalul medical refuză să îi noteze aceste crize în fişa lui medicală. A
susţinut că numai în cursul lunii februarie a suferit 3 astfel de crize (în
datele de 2, 9 respectiv 14 februarie) şi că asistenta medicală a refuzat să i
le scrie în fişa medicală. Deţinutul a afirmat că în data de 2 februarie a
suferit o criză pe scări, în prezenţa unui coleg deţinut, în drum spre
cabinetul medical şi că celelalte două au apărut la baie. S-a mai plâns că nu
poate beneficia de un examen cu computer tomograf în sistemul public de
sănătate, deşi i-a fost recomandat de medic şi familia este dispusă să acopere
costul. A mai afirmat că personalul medical a refuzat să-i pună la dispoziţie cópii
după fişa sa medicală.

Fişa medicală a
deţinutului le-a fost pusă la dispoziţie reprezentantelor APADOR-CH la
cabinetul medical al penitenciarului, după ce deţinutul şi-a dat acordul scris pentru
aceasta. Ultimele 2 notări din fişă sunt următoarele: una fără dată (despre
care medicul din penitenciar  afirmă că se referă la un consult din
ianuarie-februarie) referitoare la un consult neurologic la spitalul
Ministerului Apărării Naţionale şi una din 19 ianuarie 2011 realizată de
medicul psihiatru de la Spitalul Penitenciar Rahova. Acesta a notat că
deţinutul a afirmat că a suferit crize comiţiale, a recomandat evaluarea
neurologică şi efectuarea unui examen la computer tomograf. În fişă nu apărea
nici o notare pentru luna februarie 2011. Medicul din penitenciar a afirmat că,
în teorie, în ipoteza survenirii unei crize comiţiale, deţinutul este adus de
urgenţă la cabinetul medical al penitenciarului şi că acest fapt este trecut în
fişă. Fişa deţinutului Matei Giani Nicolae nu cuprinde nicio referire la o criză
constatată de personalul medical din penitenciar, ci doar la crizele afirmate
de deţinut. Medicul din penitenciar a mai precizat şi care este procedura pe
care deţinutul trebuie să o urmeze pentru a beneficia de o examinare la computer
tomograf în situaţia în care familia este de acord să suporte costurile
aferente. De asemenea, a precizat că examinarea nu a fost efectuată din fonduri
publice pentru că nu au fost deblocate sume în acest sens de către casa OPSNAJ.

Cu privire la vizitele
familiei, deţinutul Matei Giani Nicolae a fost sancţionat în iunie 2010 cu
retragerea dreptului de vizită pentru 3 luni. După expirarea acestei sancţiuni,
deţinutul nu a putut fi vizitat de familie decât cu dispozitiv de separare.
Conducerea penitenciarului a afirmat că aceasta se datorează faptului că
deţinutul nu a beneficiat de nicio recompensă deoarece nu s-a implicat în
niciuna din activităţile socio-educative din penitenciar. Deţinutul a
recunoscut că acest lucru i-a fost de curând adus la cunoştinţă de conducerea
penitenciarului.

Alte
date despre penitenciar

Date
generale

La momentul
vizitei, la penitenciarul Rahova se aflau doar bărbaţi fie arestaţi preventiv
fie deţinuţi la regimul închis. De la vizita Comitetului pentru Prevenirea
Torturii din toamna lui  2010 în penitenciar nu se mai află minori. În total,
numărul persoanelor deţinute este în jur de 1.460, numărul variind destul de
mult din cauza faptului că fluxul arestaţilor preventiv este mare (condamnaţii
definitiv la regim închis sunt în jur de 350).

Penitenciarul are
un efectiv de aproximativ 570 de persoane din care 470 sunt angajaţi ai
departamentului privind siguranţa deţinerii, câte 21 de persoane sunt angajaţi
ai serviciilor socio-educativ respectiv medical, iar restul îl reprezintă
personalul administrativ.

Din personalul de
la siguranţa deţinerii, zilnic 70-80 de cadre sunt afectate escortei pentru
deţinuţii cu termene în instanţă sau cu probleme medicale.

Personalul
socio-educativ este format din 21 de persoane, din care 4 psihologi, 2
asistenţi sociali, 14 educatori (dintre care sunt selectaţi şi monitorii de
sport) şi 1 preot ortodox. Compartimentul socio-educativ este ajutat de
reprezentanţi a 12 asociaţii religioase care organizează activităţi punctuale în
penitenciar şi ocazional de reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale
care au proiecte în penitenciar (cum ar fi proiectul implementat de Youth for Justice-
organizaţie neguvernamentală înfiinţată de studenţii de la masterul de
probaţiune al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă socială).

Cabinetul
medical

Personalul
medical este oficial format din 4 medici generalişti, 1 medic stomatolog şi 16
asistenţi, însă în realitate numărul celor care lucrează efectiv este mult mai
mic. Lucrează în penitenciar doar 2 medici generalişti deoarece 2 îşi
efectuează specializarea în alte instituţii, (însă timp de 4, respectiv 5 ani
ei apar în ştatele penitenciarului), iar un post a fost scos de două ori la
concurs, dar nu s-a ocupat. Medicul stomatolog are program intinerant şi
deserveşte şi penitenciarele Bucureşti-Jilava şi Giurgiu. Dintre asistenţii
medicali, 3 se află în concediul de îngrijirea copilului, iar alţi 3 sunt
specializaţi pe igienă, farmacie respectiv tehnică dentară. Astfel, lucrează
efectiv cu deţinuţii doar 10 asistenţi medicali.

Medicul şef a
precizat că problemele cele mai curente sunt stomatologice şi cronice. Dintre
bolnavii cronici, numărul celor cu hepatită este foarte mare, iar medicul a
afirmat că aceştia sunt evaluaţi în mod constant, inclusiv în sistemul public
de sănătate. Bolnavi infectaţi cu virusul HIV nu erau în evidenţe la momentul
vizitei şi un singur deţinut urma tratament pentru dependenţa de droguri
(metadona i se administra la cabinetul medical, sub supraveghere). Programul de
schimb de seringi există doar în teorie deoarece deţinuţii, deşi informaţi de
existenţa acestuia, nu îl accesează din motive de lipsă de confidenţialitate.

Secţia
6 arestaţi preventiv

La momentul
vizitei pe secţia 6 se aflau 276 deţinuţi. Pe secţia 6 a fost vizitată doar
camera în care se afla deţinut Matei Giani Nicolae. Acesta este deţinut într-o
cameră de aproximativ 15 m2  în care erau cazaţi 7 deţinuţi. În
cameră se aflau 8 paturi, iar deţinuţii au afirmat că în nici un moment nu au
fost mai mult de 8 persoane în cameră. Camera avea baie şi 2 cambuze, iluminare
şi ventilaţie naturale şi televizor. Deţinuţii au afirmat că au beneficiat de căldură
pe timpul iernii şi că apa caldă este disponibilă 2 zile pe săptămână. O parte
din ei munceau pe secţie.

Deţinuţii iau
masa în cameră deoarece penitenciarul nu are sală de mese. La momentul vizitei,
felul doi la prânz consta în mâncare cu carne de porc şi cartofi (pentru
regimul cardiac şi gastric) şi fasole cu cârnaţi (pentru regimul comun). Conducerea
secţiei a afirmat că deţinuţii au program de activităţi în afara camerei de 3
h/zi.

Persoanele
private de libertate pot face cumpărături săptămânal. Preţurile afişate la
magazinul penitenciarului erau, pentru exemplificare: 28,90 RON punga mare de
cafea Jacobs, 5,50-6 RON cutia de lapte UHT,  9,50 RON 1 liltru de ulei de
floarea soarelui.

Chestionaţi,
deţinuţii care se aflau la magazin au afirmat fie că preţurile sunt „ca peste tot” fie că sunt prea mari.

Pentru comparaţie
prezentăm preţurile la raft ale aceloraşi produse afişate de o reţea de
magazine de cartier din Bucureşti precizând că preţurile expuse de
hipermarketuri sunt, evident, mai mici:   22 RON punga mare de cafea Jacobs,
4,69 RON cutia de lapte UHT,  7,60 RON 1 llitru de  ulei de floarea soarelui

La momentul
vizitei se aflau la vânzare câteva sortimente de fructe şi legume proaspete iar
personalul magazinului a afirmat că au în permanenţă fructe şi legume proaspete
şi alimente pentru bolnavii de diabet.

Conducerea
penitenciarului a afirmat că magazinul funcţionează în cadrul penitenciarului
din noiembrie 2010, în urma unei licitaţii publice şi că periodic trimite
adresă scrisă magazinului pentru a-i determina să aducă preţurile în limitele
zonei de supermarket. Accesul deţinuţilor la magazin este săptămânal.

Pe secţia 6 sunt
organizate camere pentru fumători şi nefumători.

Secţia
deţinuţi (arestaţi preventiv) cu risc pentru siguranţa penitenciarului

Conducerea
penitenciarului a afirmat că la momentul vizitei se aflau în penitenciar 13
persoane cu risc pentru siguranţa penitenciarului, dintre care 12 arestaţi
preventiv şi 1 condamnat definitiv cu regim închis.

Reprezentantele
APADOR-CH au vizitat 2 camere. În prima dintre camere se aflau  4 persoane,
camera fiind dotată cu 6 paturi. Deţinuţii au afirmat că în niciun moment cele
6 paturi nu au fost toate ocupate. Camera avea baie şi 1 debara, iluminare şi
ventilaţie naturale şi televizor. Deţinuţii au afirmat că mâncarea este „ca peste tot în penitenciar”, că au
căldură şi apă caldă de 2 ori pe săptămână. Unul
dintre deţinuţi, arestat preventiv, a precizat că este nemulţumit de încadrarea
sa la regimul de risc numai datorită faptului că este bănuit a fi şeful unei
grupări infracţionale.

În cealaltă
cameră se aflau 3 tineri (cu vârste între 18-21 ani) toţi arestaţi preventiv.
Cei 3 erau cazaţi într-o cameră cu 8 paturi. Deţinuţii au afirmat că în niciun
moment cele 8 paturi nu au fost toate ocupate. Camera avea baie şi 1 debara,
iluminare naturală şi televizor. Deţinuţii au afirmat că primesc pachete şi
vizite, că au căldură şi apă caldă de 2 ori pe săptămână. Pereţii din cameră
erau degradaţi, iar aşternuturile şi saltelele erau murdare. Unul dintre tineri
s-a plâns că este de 1 an şi jumătate deţinut pe secţia de risc, deşi în acest
timp nu a avut niciun raport şi că nu a intrat decât 1 dată în comisia de
evaluare care i-a respins cererea.

APADOR-CH
reaminteşte că actele normative adoptate în cursul anului 2010 (în special
Hotărârea Guvernului nr. 1113/2010 pentru
modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006
privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006)
aduc modificări esenţiale ale regimului de executare a pedepselor prin crearea unei noi categorii de deţinuţi – deţinuţi în
regim de maximă siguranţă care ”prezintă risc pentru siguranţa
penitenciarului” 
ceea ce înseamnă, în opinia asociaţiei, adăugare la legea nr. 275/2006 care nu
prevede o astfel de categorie. 

Astfel, persoanele
care „prezintă risc” sunt cazate în camere separate , în secţia de maximă siguranţă iar activităţile cu ele se vor
desfăşura separat de restul
deţinuţilor.  Din regulament rezultă că noţiunea de „risc” – fără grade de
diferenţiere – este aplicabilă celor cu potenţial (deci doar bănuiţi) „de a periclita siguranţa misiunilor desfăşurate de administraţia
penitenciarului de a afecta în mod direct sau indirect siguranţa comunităţii”.
Asociaţia afirmă iarăşi că în orice clasificare a deţinuţilor trebuie să se
ţină cont numai de comportamentul
deţinutului pe durata executării  pedepsei  şi nu de natura infracţiunii sau de
modul  în care a fost săvârşită, elemente ce ţin exclusiv de instanţă.

Cu atât mai mult este nejustificat a se aplica criterii ce
ţin de natura infracţiunii persoanelor aflate în arest preventiv. 

Arbitrariul şi injusteţea acestor categorisiri sunt agravate
şi de faptul că, în eventualitatea declasificării, persoana privată de
libertate în cauză rămîne în regimul de maximă siguranţă. 

Concluzii:

Asociaţia
solicită Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să ia de urgenţă
măsuri pentru asigurarea asistenţei medicale a persoanelor private de libertate mai ales ţinînd cont de faptul că printre persoanele private de
libertate se găsesc multe cu afecţiuni grave şi care necesită atenţie
sporită (vezi cazul Matei Giani Nicolae);  
APADOR-CH
cere din nou renunţarea la constituirea unei categorii de deţinuţi de
„super maximă siguranţă” şi la segregarea a acestora. Asociaţia cere încă
odată modificarea a criteriilor din art.93/1 al regulamentului de aplicare
a Legii 275/2006 – alineat adăugat prin HG 1113/2010 în sensul eliminării
oricăror alte considerante decât comportamentul deţinutului pe durata
executării prezentei pedepse. APADOR-CH cere şi eliminarea  substantivelor
„instigare, influenţare” din cuprinsul aceluiaşi articol.

Maria-Nicoleta
Andreescu                                                                Raluca
Stăncescu-Cojocaru

Raspunsul ANP in acest caz