Raport asupra vizitei la Penitenciarul Gherla

13.12.2006
Print Friendly, PDF & Email

In ziua de 13 decembrie 2006, două reprezentante ale Asociaţiei
pentru Apărarea Drepturilor Omului în Romania – Comitetul Helsinki
(APADOR-CH) au vizitat Penitenciarul Gherla din judeţul Cluj.

 

1. Aspecte generale

1.1.  Structura
efectivului de persoane aflate în detenţie. Capacitatea de deţinere

Penitenciarul cu regim de maximă siguranţă este destinat, în
special, persoanelor condamnate din judeţul Cluj. La data vizitei, în
penitenciar erau cazate 1.348 de persoane. Penitenciarul are o secţie
exterioară la Cluj Napoca în care sunt cazaţi 115 deţinuţi
între care minorii şi femeile, dar şi cei arestaţi preventiv.
Din totalul de 1.348 de deţinuţi, 1.188 sunt condamnaţi
definitiv, iar 160 sunt arestati preventiv sau condamnaţi în primă
instanţă. In secţia exterioară de la Cluj sunt 57 de femei
şi 31 de minori. Numărul condamnaţilor la pedepse sub 10 ani
(621) este aproape egal cu cel al condamnaţilor la pedepse mai mari de 10
ani (576, din care 4 condamnaţii la detenţie pe viaţă).

In perioada 1-10 decembrie 2006, comisia de liberare condiţionată
a penitenciarului a analizat propuneri de liberare pentru un număr de 542
de deţinuţi, dintre care pentru 453 (aproximativ 80 %) propunerile au
fost admise de comisie. După admiterea de către instanţă a
cererii de liberare condiţionată, timpul de punere în libertate
(timpul scurs între momentul rămânerii defintive a hotărârii
judecătoreşti şi momentul în care persoana
părăseşte efectiv penitenciarul) ar fi de circa 1-2 ore, potrivit
conducerii penitenciarului.

Clasificarea pe regimuri de detenţie (potrivit noii legi a
executării pedepselor nr. 275/2006) era în curs, 599
deţinuţi fiind deja prezentaţi în faţa comisiei de
individualizare a regimului de executare a pedepsei. Dintre aceştia, 71
fuseseră încadraţi la regim deschis, 305, la regim semi-deschis, 197
în regim închis şi 26 în regim de maximă siguranţă.
Repartizarea pe secţii, potrivit regimului în care sunt încadraţi,
era în curs de realizare. Astfel, 
deţinuţii în regim semi-deschis fuseseră deja cazaţi
în pavilionul 3, unde puteau circula liber în afara camerelor de detenţie
din interiorul pavilionului.

Potrivit datelor comunicare de administraţia penitenciarului,
capacitatea de deţinere a unităţii potrivit normei de 4
m.p./deţinut ar fi de 2.263 de locuri, fiind instalate 1.507 paturi;
numărul deţinuţilor cazaţi este aşadar sub capacitatea
penitenciarului, aparent, problema supraaglomerării neexistând la Gherla.
Totuşi, în camerele de detenţie vizitate de reprezentantele
asociaţiei, numărul mare de paturi instalate făcea ca persoanele
cazate acolo să beneficieze, efectiv, de un spaţiu mult mai mic de 4
m.p. de persoană.

La munca erau folosiţi 410 deţinuti, proporţia medie a
deţinutilor care muncesc fiind sub 50%. In general, cererile
deţinuţilor de a munci depăşesc posibilităţile
penitenciarului de a asigura locuri de muncă. Cei mai mulţi
deţinuţi – aproximativ 150 – lucrează la fabrica de mobilă
din penitenciar, care aparţine RA "Multiproduct". In interior,
45 de deţinuţi lucrau la construcţii şi amenajări,
peste 100 de deţinuţii lucrau la deservire iar la punctele de lucru
din exterior, alţi 34. Conducerea penitenciarului a spus că au loc
negocieri cu firma Bechtel pentru a folosi deţinuţi la
construcţia autostrăzii Transilvania (Braşov – Oradea).

La gospodăria agrozootehnică, la care în prezent lucrau
aproximativ 12 de deţinuţi, existau circa 850 de porci şi 26 de
vite (acestea din urmă erau în curs de lichidare) care asigura necesarul
de carne al penitenciarului. GAZ mai dispune şi de circa 15 hectare de
teren agricol.

Deţinuţii lucrează 8 ore pe zi, cu două zile libere pe
săptămână, sâmbăta şi duminica, şi le revine 30%
din câştig şi până la 7 zile de reducere din pedeapsă, în
fiecare lună. Deţinuţii pot afla cât au câştigat într-o
lună numai dacă solicită să fie informaţi verbal. Nu
există o modalitate standard de comunicare a veniturilor lunare
obţinute. Asociaţia
reiterează recomandarea ca fiecare deţinut care munceşte să
semneze un document de evidenţă a plăţilor, pentru a
şti exact cât a câştigat.
 

În cursul anului 2006, 348 de deţinuţi au fost
sancţionaţi pentru abateri disciplinare, cea mai frecventă
abatere fiind lovirea altui deţinut – aproximativ 23% din numărul
abaterilor înregistrate (133). In al doilea rând, deţinuţii au fost
sancţionaţi pentru « atitudine necuviincioasă » :
112 abateri, ce reprezintă 20% din numărul abaterilor
sancţionate. Asociaţia
remarcă numărul mare de sancţiuni pentru « atitudine
necuviincioasă »
(practic, unul din 10 deţinuţi a fost
sancţionat în cursul anului 2006 pentru acest motiv) şi recomandă mai multă rezervă la aplicarea de
sancţiuni pentru astfel de fapte.
Atunci când analizează un
asemenea caz, comisia disciplinară din penitenciar trebuie să ia în
considerare şi starea de stress inerentă executării unei pedepse
privative de libertate, care este în unele cazuri amplificată de
supraaglomerare, lipsa activităţilor, condiţiile proaste de
cazare şi hrană sau chiar atitudinea necorespunzătoare a
personalului din penitenciar, precum şi să evite extinderea
nejustificată a noţiunii de « atitudine
necuviincioasă ».

Alte abateri disciplinare frecvente înregistrate în rândul
deţinuţilor sunt « nerespectarea obligaţiilor » (93 de
abateri) şi distrugerea de bunuri (70 de abateri).

În 2006, în 99 de cazuri deţinuţii au fost sancţionaţi
cu izolare simplă iar în alte 38, cu izolare severă ; o
persoană a fost sancţionată cu executarea pedepsei în regim
restrictiv, înainte de intrarea în vigoare a noii legi a executării
pedepselor.La data vizitei, nimeni nu se mai afla în regim restrictiv,
pedeapsă eliminată de Legea nr. 275/2006.

1.2.  Spaţiile
de deţinere şi amenjările destinate persoanelor aflate în
detenţie

La data vizitei erau în curs lucrări de renovare şi modernizare
("reparaţii capitale") ale secţiilor de deţinere.
Astfel, la secţia exterioară de la Cluj, se încheiaseră
lucrările de modernizare pentru 1/3 din capacitatea secţiei.
Lucrările sunt executate în regie proprie de 24 de deţinuţi. La
Gherla, reabilitarea pavilionului nr. I se încheiase în 2003. In acest pavilion
au fost amenajate şi 6 săli de mese, cu capacitatea de 90 de locuri
fiecare, în care circa 1000 de deţinuţii iau masa în două serii,
dimineaţa, la prânz şi seara. Nu sunt admişi în sălile de
mese deţinuţii în carantină şi cei cu grad sporit de
periculozitate. Potrivit conducerii penitenciarului, din 2003 până în
prezent nu s-au înregistrat incidente serioase în sălile de mese.

Alte lucrări de reabilitare prevăzute a fi încheiate în curând –
ianuarie 2007 – au fost realizate la sectorul vizite. Clubul cadrelor a fost
transformat în sală de aşteptare pentru persoanele care vin să
viziteze deţinuţi. Două camere pentru vizite conjugale, cu grup
sanitar propriu erau aproape finalizate. O sală pentru femeile cu copii
care vin în vizită, cu loc de joacă pentru copii, era în curs de
amenajare.

Si pavilionul nr. II, care adăposteşte şcoala, beneficiase
de lucrări de renovare şi extindere, începute în august 2006 şi
care urmează a fi încheiate în ianuarie 2007. Erau în curs de amenajare
şase săli de clasă şi spaţii destinate serviciilor de
educaţie şi reintegrare socială.

Pavilionul nr. III nu beneficiase de nici un fel de lucrări de
reparaţii, în afară de igienizare, păstrând un aspect „istoric”
(administraţia penitenciarului are în plan modernizarea pavilionului,
însă până în prezent nu s-a întreprins nimic în acest sens). Cazarea
deţinuţilor din acest pavilion în regim semi-deschis, astfel încât
să nu fie obligaţi să rămână permanent în camere,
compensează numai parţial starea proastă a spaţiilor de
deţinere.

Fiecare secţie din penitenciar dispune de o sală de duşuri.
Centrala termică era în curs de reabilitare. Lucrările
începuseră efectiv în octombrie 2006 şi erau prevăzute a se
încheia în martie 2007. In prezent, centrala funcţionează cu un
singur cazan, iar apa caldă nu ajunge la etajele superioare. De altfel, în
unele din camerele vizitate de reprezentantele asociaţiei, era destul de
frig, în condiţiile în care afară se înregistrau temperaturi
pozitive. Asociaţia solicită ca
lucrările de reparaţii la centrala termică să fie
urgentate, astfel încât deţinuţii să beneficieze de
căldură pe timpul sezonului rece.

In fiecare din cele două pavilioane cu spaţii de cazare pentru
deţinuţi există câte un punct comercial. La unul din punctele
comerciale vizitate, reprezentantele asociaţiei au întâlnit aproximativ 6
persoane care îşi făceau cumpărăturile, altele
aşteptând afară. Reprezentantele asociaţiei au întrebat la
întâmplare pe unul din deţinuţii care aşteptau să le
vină rândul când îşi făcuse ultima dată
cumpărăturile. Răspunsul oarecum surprinzător al acestuia a
fost că „niciodată”, astfel încât reprezentantele asociaţiei au
rămas cu impresia că deţinuţii respectivi fuseseră
aduşi la punctul comercial special cu ocazia vizitei lor.
Deţinuţii care doreau sa facă cumparături nu ştiau
câţi bani au în cont. Magazinul practica un adaos comercial de 15-20 % iar
anumite mărfuri precum fructele şi legumele erau livrate numai pe
bază de comandă.

Penitenciarul dispune de două baze sportive, fiecare cuprinzând un
mini-teren de fotbal, teren de baschet, sală de forţă cu aparate
primite din donaţii şi două mese de tenis. Toţi
deţinuţii au dreptul să fie scoşi la activităţi
sportive o dată pe săptămână, timp de una-două ore. La
momentul vizitei, în jur de 20-30 de persoane deţinute erau scoase la
activităţi sportive – la sala de forţă şi pe terenul
de fotbal. Ca aspect general remarcat de reprezentantele asociaţiei,
aceştia aveau o ţinută îngrijită aspect care contrasta
întrucâtva cu cel al deţinuţilor întâlniţi în camerele de
detenţie vizitate, alese aleatoriu de reprezentantele asociaţiei.

In penitenciar există şi şase curţi de plimbare
neacoperite. Intr-una din curţile vizitate, de dimensiuni reduse, integral
betonată, cu plasă metalică instalată la nivelul superior
şi care nu dispunea de niciun fel de amenajare, trei deţinuţi de
la camera 10A îşi făceau plimbarea zilnică, timp de
jumătate de oră. La vederea reprezentantelor asociaţiei, aceştia
au continuat să mărşăluiască în ritm milităresc pe
lungimea curţii de plimbare. Ei s-au oprit numai la ordinul unuia din
cadrele însoţitoare, ca să stea de vorbă cu reprezentantele
asociaţiei. Acest detaliu aparent nesemnificativ, coroborat cu celelate
amănunte (prezenţa la cumpărături, activitate sportivă
susţinută), au dat impresia de „paradă” pentru beneficiul
vizitatoarelor.  La club, la momentul
vizitei, doi deţinuţi pictau şi un al treilea lega o carte.

O nouă spălătorie era în curs de amenajare, după ce
vechea spălătorie fusese transformată şi amenajată ca
sală de sport. O altă investiţie recentă o reprezintă
un atelier de tâmplărie destinat calificării persoanelor aflate în
detenţie. Utilajele fuseseră deja achiziţionate din fonduri
PHARE şi urmau să fie montate după finalizarea amenajărilor
la hala de producţie.

La secţia exterioară de la Cluj, penitenciarul asigură hrana
deţinuţilor în sistem de catering, printr-o firmă care a
câştigat licitaţia. În opinia conducerii penitenciarului rezultatele
sunt mulţumitoare, deoarece s-a îmbunătăţit calitatea
mâncării şi a crescut gradul de satisfacţie a persoanelor
deţinute, care nu mai acuză lipsuri, în principal în ce priveşte
carnea. Conducerea penitenciarului apreciază că acest sistem ar putea
fi introdus şi la Gherla, până în 2008. APADOR-CH consideră
iniţiativa foarte binevenită şi recomandă extinderea
sistemului de catering la toate locurile de deţinere din subordinea ANP.

In penitenciar nu există sistem de supraveghere video, iar
semnalizarea sonoră în sistem de interfon, deşi instalată, nu
funcţionează. Asociaţia
solicită remedierea defecţiunii.

Deţinuţii au la dispoziţie patru
cutii poşatale fixe pentru corespondenţa scrisă. În plus, în
unitate sunt instalate cinci posturi telefonice, cu cabine de izolare
fonică din material transparent, existand şi o sală de
aşteptare pentru cei care urmează să telefoneze. Sectorul vizite
are amenajată o sală pentru vizite la masă şi alte zece
locuri în regim de vorbitor. Pachetele aduse de vizitatori sunt controlate la
vedere şi remise persoanelor aflate în detenţie. In sectorul vizite
exista şi o magazie în care erau depozitate băuturi răcoritoare,
în recipiente de 2 litri, pentru care explicaţia oferită a fost
că, în acest fel, rudele, nu ar fi nevoite să aducă de
„afară”.

1.3.  Personalul
penitenciarului. Abateri disciplinare

Numarul total al cadrelor este de 434, dintre care 329 lucreaza în sectorul
siguranţa deţinerii şi regim penitenciar. 90 de posturi sunt
vacante, mai mult de jumătate în sectorul pază (48 de posturi). Cel
mai mare deficit de personal se înregistrează în sectorul medical, unde
lucrează doar cinci medici şi şapte asistenţi medicali
(alţi doi fiind în concediu pentru îngrijirea copilului). Un concurs
pentru ocuparea a opt posturi de asistenţi medicali era în curs de
desfăşurare. Alte 25 de posturi din sectorul siguranţă
urmau să fie scoase la concurs în februarie 2007. Insă necesarul real
de personal este, de fapt, mult mai mare decât actualul stat de funcţii.
Astfel, din analizele realizate la nivelul unităţii ar rezulta un
necesar de 678 de posturi, care depăşeşte cu mai bine de 200
numărul de posturi prevăzut în prezent. Asociaţia recomandă accelerarea procedurilor de concurs
pentru ocuparea tuturor posturilor vacante, precum şi modificarea statului
de funcţii în concordanţă cu necesităţile reale de
personal. În acest context, asociaţia reaminteşte recomandarea
Comitetului pentru prevenirea torturii în privinţa raportului dintre
numărul cadrelor şi cel a deţinuţilor, de 1 cadru la
fiecare 5 deţinuţi, ceea ce înseamnă că, în fiecare tură, la Gherla ar trebui să lucreze 270 de
cadre în sectorul operativ. Un număr insuficient de cadre care să
lucreze efectiv cu deţinuţii (pază, supraveghere,
activităţi socio-educative etc) afectează direct condiţiile
de detenţie.

Cadrele aparţinând fostei Direcţii Generale de Protecţie
şi Anticorupţie (fost SIPA) au fost, în general, “repartizate în alte
sectoare”, cu excepţia – a dat asigurări conducerea penitenciarului –
a celor care “au abuzat”. La Penitenciarul Gherla, inclusiv la secţia
externă de la Cluj, au fost reîncadrate şase cadre din fostul SIPA
(doi la Gherla şi patru la Cluj), dintre care unul, ca psiholog.

In contextul recentelor proteste înregistrate în rândul
deţinuţilor, administraţia penitenciarului şi-a exprimat
regretul pentru desfiinţarea acestui serviciu care ar fi avut capacitatea
să “dejoace evenimente”.

In cursul anului 2006, până la data vizitei, doi agenţi
fuseseră eliberaţi din funcţie ca măsură
disciplinară pentru „comportare necorespunzătoare” şi pentru
neglijenţă în serviciu. Alţi 19 agenţi şi patru
inspectori primiseră mustrări scrise, majoritatea pentru
neglijenţă în serviciu, un alt agent fiind sancţionat cu
suspendarea dreptului de avansare în funcţie. Un singur agent a fost
sanţionat în 2006, cu mustrare scrisă, pentru „depăşirea
atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament
necorespunzător faţă de persoanele cu care intră în contact
în timpul serviciului”.

Se reamarcă faptul că, în vreme ce pentru deţinuţi sunt
definite un număr de peste 17 abateri disciplinare, inclusiv „atitudine
necuviincioasă”, pentru cadre, majoritatea abaterilor care ar putea avea
legătură cu atitudinea acestora faţă de deţinuţi
sunt încadrate în categoria generică şi evazivă de
„depăşirea atribuţiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament
necorespunzător faţă de persoanele cu care intră în contact
în timpul serviciului”. Asociaţia
consideră necesară responsabilizarea personalului de pază în
relaţia cu persoanele aflate în detenţie, prin definirea mai
clară a abaterilor disciplinare şi aplicarea mai riguroasă
sancţiunilor prevăzute.

1.4.  Cazul
Szücs Iosif

APADOR-CH a primit plângeri din partea deţinuţilor de la Gherla
privind violenţele la care ar fi fost supuşi de către personalul
penitenciarului, îndeosebi de către grupa specială de intervenţie
(„mascaţii”).

Astfel, în cursul anului 2005, dl. Szücs Iosif s-a plâns că a fost
batut crunt la Gherla, în ziua de 9 ianuarie 2005, de trei agenţi
mascaţi sub comanda inspectorului Mureşan, din cauză că
le-ar fi răspuns nepoliticos după ce aceştia l-au provocat
vorbindu-i foarte urât. Cei patru l-au lovit cu pumnii şi picioarele în
cap, provocând-i răni grave şi sechele de durată (dureri de cap
recurente, slăbirea vederii şi auzului).

Imediat după incident, în ciuda stării sale grave, deţinutul
nu a fost prezentat la medic până când nu i s-a făcut foarte
rău, în timpul nopţii următoare. La cabinetul medical, dl. Szücs
a fost însoţit de doi dintre agenţii care îl băruseră. Ca
urmare a multiplelor leziuni suferite la nivelul capului şi toracelui, acesta
a fost, în cele din urmă, internat în Spitalul Penitenciar Dej. 

Reprezentantele asociaţiei au stat de vorbă cu dl. Szücs, în data
de 14 decembrie 2006, la Penitenciarul Baia Mare, unde acesta fusese transferat
de curând. Din discuţia cu acesta, a reieşit că, în cursul
procesului penal deschis ca urmare a plângerii formulate de el împotriva celor
trei agenţi şi a inspectorului de la Gherla, ar fi fost supus unor
presiuni constate pentru a-şi retrage plângerea sau a renunţa la
exercitarea căilor legale de atac. Dl. Szücs a fost, între altele,
ameninţat că ar pierde orice şansă de a primi aviz
favorabil de la comisia de propuneri pentru liberare condiţionată
dacă continuă să-şi susţină plângerea
penală. Aceste presiuni au dat rezultate, în cele din urmă victima
renunţând la exercitarea căilor de atac împotriva soluţiei
nefavorabile date de intanţă.

Asociaţia solicită
comunicarea rezultatelor anchetei disciplinare interne derulate în urma
agresiunii d-lui Szücs Iosif, în Penitenciarul Gherla, în ianuarie 2005.

 

2. Protestele deţinuţilor din
9-11 decembrie 2006

Si la Gherla, ca în alte penitenciare din România, s-au înregistrat
proteste în perioada 9-11 decembrie 2006.

Potrivit conducerii penitenciarului,
sâmbătă, 9 decembrie 2006, în jurul orelor 18, deţinuţii
dintr-o cameră au refuzat să meargă la masă şi s-au
manifestat prin strigăte. La scurt timp după, deţinuţii din
alte şase camere s-au asociat protestelor. In total, numărul celor
care au manifestat s-a ridicat la aproximativ 200 de persoane, implicând arestaţi
preventiv din patru camere şi deţinuţi recidivişti din alte
trei camere. Protestele au avut un caracter “paşnic”. Directorul,
însoţit de trupa de intervenţie şi psiholog, s-a deplasat în
camerele de detenţie pentru a-i asculta pe deţinuţii protestatatari.
Intervenţia a fost filmată cu o cameră video portabilă.

Nu s-au aplicat sancţiuni,
desfăşurarea activităţilor a continuat normal, dar s-a
decis întărirea supravegherii şi schimbarea curţii de plimbare.
Deţinuţii nu au mai fost lăsaţi în curţile de plimbare
folosite în mod obişnuit, ci la una din bazele sportive cu ziduri înalte,
unde nu ar fi putut comunica cu cei aflaţi în camere, la ferestre.
Protestele au continuat prin refuzul unor deţinuţi de a ieşi la
plimbare. De asemenea, jumătate din deţinuţi ar fi refuzat
să meargă la duşuri.

Judecătorul delegat i-a ascultat pe cei
care şi-au manifestat intenţia de a intra în refuz de hrană. Si
cadrele au stat de vorbă cu deţinuţii care s-au plâns de
condiţiile de detenţie, şi anume de mizeria din camere, de
gândaci, de calitatea proastă a mâncării. In perioada protestelor, un
număr de aproximativ 200 de persoane au refuzat hrana oferită de
penitenciar, dar, potrivit responsabililor penitenciarului, aceştia
şi-au putut recupera porţia de pâine, la cerere, ulterior. Protestele
au luat sfârşit luni, 11 decembrie 2006.

 

3. Blocul alimentar

Blocul alimentar a fost renovat în 2002, s-au cumpărate marmite
şi a fost reparat sistemul de ventilaţie. Totuşi existau
urme de mucegai în bucătărie, la nivelul plafonului. In momentul
vizitei, mâncarea fusese deja distribuită la sălile de mese şi
pe camere. Meniul consta în ciorbă de legume şi tocană de
cartofi cu carne, pentru care se folosiseră 101 kg de carne de porc, în
carcasă. Pentru cei 20 de musulmani din penitenciar fuseseră folosite
2,4 kg carne de vită. Meniul pentru regim conţinea ciorbă de
legume şi tocană de cartofi.

In magazia de
alimente se aflau depozitate conserve de legume şi o bucată de
slănină pentru masa de seară care urma să conste tot în
tocană de cartofi, de data aceasta, cu jumări. Reprezentantele
asociaţiei au primit plângeri de la deţinuţi în
legătură cu calitatea mâncării, care lăsă de dorit: nu
are gust sau miroase urât. APADOR-CH
reaminteşte că hrana deţinuţilor este încă departe de
normele unei alimentaţii sănătoase.
Soluţia externalizării acestui serviciu pe
care asociaţia o susţine şi care s-a aplicat cu succes la
secţia externă de la Cluj ar putea fi introdusă şi la
Gherla începând din 2008.

Deşi
pâinea care urma să fie distribuită în după-amiaza zilei
respective nu sosise încă de la Cluj, în magazie exista o „rezervă”
de aproximativ 120 pe pâini, explicată prin refuzul deţinuţilor,
cu ocazia recentelor proteste, sâmbătă, duminică şi luni,
de a primi mâncarea oferită de penitenciar.

Potrivit responsabililor de la
blocul alimentar, la spălător, se folosiseră 5 kg de detergent pentru curăţarea veselei,
dar nu a putut fi
satisfăcutăsolicitarea reprezentantelor
asociaţiei de a vedea recipientul din care provenea detergentul folosit. Blocul alimentar se dezinfectează
cu sodă caustică o dată pe săptămână.

Vestiarul destinat persoanelor deţinute
care lucrau la blocul alimentar era prevăzut cu o sală de baie, unde
din cele trei duşuri nu funcţiona decât unul singur.

APADOR-CH solicită eliminarea acestor deficienţe şi o mai mare
atenţie pentru respectarea normelor de igienă la blocului alimentar.

 

4. Asistenţa
medicală

In momentul vizitei la cabinetul medical,
patru deţinuţi aşteptau să fie examinaţi. Aceştia
ceruseră să fie prezentaţi la cabinetul medical, cu ocazia
apelului de dimineaţă, dar nu au dat detalii despre afecţiunile
pe care le acuzau.

Cabinetul medical dispune de
nouă posturi de medici, dintre care patru sunt vacante. Medicul-şef
se ocupă numai de cadre iar unul din ceilalţi patru medici
lucrează la secţia externă de la Cluj. Aşadar, numai trei
medici asigură asistenţa medicală pentru cele 1233 de persoane
deţinute la Gherla. APADOR-CH repeta solicitarea pe care a facut-o în
mod constant în ultimii ani ca personalul medical sa se ocupe exclusiv de
deţinuţi,
desigur,
cu excepţia situaţiilor în care în rândurile cadrelor apar
urgenţe reale.

Cei trei medici lucrează în
două ture şi au şase asistenţi, dintre care unul este
prezent în penitenciar şi pe timpul nopţii. In medie, fiecare medic
examinează zilnic 60-70 de persoane. O zi pe săptămână este
rezervată examinării bolnavilor cronici. Medicul stomatolog este angajat cu contract
şi asigură numai asistenţa medicală primară,
adică extracţii.

Medicul de serviciu şi medicul şef
au afirmat că atunci când persoana examinată declară că a
suferit violenţe fizice aceste declaraţii se consemnează în
fişa medicală, cu menţiunea “afirmativ”. De asemenea, medicul
este obligat să solicite sesizarea parchetului când constată semne de
violenţă. Totuşi, după cum au afirmat cadrele medicale, deţinuţii
nu au acces la medicul legist, la solicitarea lor, nici măcar contra cost.

Potrivit responsabililor cabinetului
medical, din cauza nealocării resurselor financiare necesare de către
Casa OPSNAJ, deţinuţii rămân frecvent fără tratament.
Fondurile alocate se termină, de regulă, înainte de data de 10 a
fiecărei luni şi sunt consumate, în cea mai mare parte, de Spitalul
Militar Cluj. Penitenciarul Gherla are contract cu o singură farmacie
furnizoare. Asociaţia solicită Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor să ia urgent măsurile necesare astfel încât bolnavii
cronici să nu mai rămână fără medicamente. APADOR-CH reaminteşte
totodată că, potrivit practicii judiciare recente a instanţelor,
Administraţia Naţională a Penitenciarelor este responsabilă
pentru starea de sănătate a deţinuţilor.

Punctul farmaceutic de la Gherla
dispune de medicamentele necesare asigurării urgenţelor atât pentru
deţinuţi cât şi pentru cadre. In situaţiile critice, se
recurge la internarea deţinuţilor bolnavi la Spitalul Penitenciar
Dej. 82% din medicamentele disponibile sunt distribuite deţinuţilor,
iar restul, cadrelor. Aceştia apelează la punctul farmaceutic în
special pentru medicamentele necompensate.

Din datele oferite de serviciul
financiar, în 2006 cheltuielile pe medicamentele pentru deţinuţi s-au
ridicat la 76.430 RON iar cele pentru cadre, la 16.430 RON, ceea ce
înseamnă că aproape 18% din totalul cheltuielilor pentru medicamente
au fost destinate acoperirii nevoilor cadrelor. Asociaţia consideră inacceptabilă o astfel de
situaţie. Cadrele au posibilitatea să îşi acopere necesarul de
medicamente din orice farmacie, în vreme de deţinuţii depind exclusiv
de penitenciar. În plus, în condiţiile în care fondurile de la Casa OPSNAJ
sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile deţinuţilor, este necesar
ca penitenciarul să asigure şi din bugetul propriu medicaţia
corespunzătoare pentru deţinuţi, în aşa fel încât starea
lor de sănătate să nu fie afectată de sincopele din
sistemul sanitar. In consecinţă, asociaţia solicită ca
punctul farmaceutic să distribuie medicamente numai  persoanelor aflate în detenţie,
eventual cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în care se pot
acorda şi cadrelor.

Cele mai frecvente boli acute în
Penitenciarul Gherla sunt bolile respiratorii (aproximativ 60 %) şi cele
digestive (aproximativ 20%), statistică ce pare să reflecte
condiţiile de detenţie deficiatare.

Cele două decese
înregistrate în penitenciar, în anul 2006, au avut drept cauză infarctul
deşi niciunul din deţinuţii decedaţi nu figura în
evidenţele cabinetului cu afecţiuni cardio-vasculare. Aceştia
aveau vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Autopsia, în cazul celor doi
decedaţi, s-a realizat în penitenciar, de către un medic legist de la
laboratorul de medicină legală din Cluj, cu participarea medicului
din penitenciar.

La data vizitei nu era
înregistrat în evidenţe niciun deţinut infectat cu HIV. In
penitenciar se derulează un program de consiliere pre-testare, în urma
căruia 120 de deţinuţi solicitaseră testarea HIV/SIDA. Pe parcursul detenţiei nu se
distribuie prezervative, acestea fiind date numai persoanelor care se
liberează.

Reprezentantele asociaţiei
au vizitat şi infirmeria, în care se aflau internate 30 de persoane,
împreună cu alţi trei deţinuţi aflaţi în refuz de
hrană. In camera 7A erau instalate 14 paturi, fiind internaţi 11
deţinuţi. Doi dintre deţinuţii cu handicap aveau
însoţitor. In cameră era frig, caloriferul era îngheţat şi
persista un miros greu. Nu existau dispozitive de semnalizare sonoră sau
vizuală. Grupul sanitar era izolat de restul camerei, prevăzut cu
duş şi două cabine de toaletă.

Unul dintre deţinuţii
aflaţi în această cameră era bolnav operat de cancer şi
avea glaucom. El s-a plâns că nu i se dau medicamente, picăturile
pentru ochi pe care le avea fiind expirate. B.G., internat în aceeaşi
cameră, s-a plâns tot de lipsa tratamentului medical adecvat, acesta
dorind tratament injectabil întrucât acuza dureri de stomac cauzate de
medicamentele administrate oral. Un alt deţinut, T.A., s-a plâns de
calitatea mâncării. In aceeaşi cameră se afla şi C.V. în
vârstă de 78 de ani, care nu ştia cât mai are de executat din
pedeapsă, impresia sa fiind că ar fi trebuit să se libereze. La
solicitarea reprezentantelor asociaţiei, serviciul de evidenţă a
deţinuţilor a comunicat că C.V. urma într-adevăr să
intre în comisia de liberare condiţionată a doua zi, pe
14 decembrie.

 

5. Activitatea social – educativă

Personalul compartimentului social-educativ este compus din 15 cadre,
dintre care cinci instructori-educatori, trei psihologi şi un asistent
social. Alte 12 posturi sunt vacante.

Cei trei psihologi realizează rapoarte de evaluare psihologică a
fiecărui deţinut, începând cu depunerea acestuia în penitenciar, în
perioada de carantină. Psihologul propune fiecărui deţinut un
plan de evaluare şi intervenţie terapeutică şi
educativă. Evaluarea se face pa baza a trei teste de personalitate care
sunt în prealabil explicate de către psiholog.

In trimestrul III din 2006, fuseseră evaluaţi 77 de
deţinuţi nou depuşi şi alţi 130 de deţinuţi
care se aflau deja în penitenciar. In această perioadă, 334 de
persoane aflate în detenţie au beneficiat de consiliere psihologică,
dar şi 16 cadre. Pentru ca un deţinut să primească
consiliere psihologică este suficient să facă o simplă
solicitare în acest sens, la apelul de dimineaţă. Consilierea are loc
pe secţii, în spaţiile special amenajate. De două ori pe
săptămână, un psiholog acordă asistenţă şi
la secţia exterioară de la Cluj-Napoca.

In timpul perioadei de carantină, de trei săptămâni,
deţinuţii nou depuşi sunt angrenaţi într-un program de
adaptare la viaţa instituţionalizată în care le sunt prezentate
regulamentul de ordine interioară şi conţinutul „mapelor de
cameră”. Aceştia semnează o „declaraţie-angajament” în
sensul luării la cunoştinţă şi însuşirii
conţinutului acestora şi sunt supuşi unui test grilă care
să dovedească acest lucru.

Pentru anul şcolar 2006-2007, la şcoală erau înscrise 96 de
persoane aflate în detenţie (18 în clasele I-IV, 52 în clasele V-VIII
şi 26 în clasele IX-X). Separat, se derulează un program de
alfabetizare cu 28 de deţinuţi de la Gherla şi 17 de la
secţia exterioară de la Cluj-Napoca.

Compartimentul educativ organizează şi câteva cursuri de
iniţiere – formare profesională şi a beneficiat recent de o
donaţie de calculatoare pe care le va folosi pentru iniţierea celor
10 minori în operare pe computer. Alţi 50 de deţinuţi au
beneficiat de un program de calificare profesională în meseria de tâmplar,
la fabrica de mobilă de la Gherla.

In cele 31 de programe educaţionale au fost înscrise peste 700 de
persoane, ceea ce aparent asigură un grad mai mare de implicare a
deţinuţilor în activităţi educative decât în alte
penitenciare. Totuşi, niciunul din deţinuţii cu care au stat de
vorbă reprezentantele asociaţiei nu a putut să vorbească
despre participarea la vreun program. Ei au menţionat, în schimb,
testările psihologice.

Potrivit responsabililor serviciului social-educativ, programul de
pregătire pentru liberare a implicat un număr de 102
deţinuţi. Acest program nu pare, totuşi, să aibă
consistenţa necesară, rezumându-se la oferirea de informaţii
şi adrese pentru cei care doresc să-şi găsească un loc
de muncă sau să apeleze la serviciile sociale. Penitenciarul
colaborează cu o organizaţie neguvernamentală care oferă
sprijin persoanelor care se liberează. Asociaţia
recomandă extinderea acestui program, pentru a conţine mai multe
activităţi şi colaborarea cu serviciul local de probaţiune.

Penitenciarul organizează ieşiri cu minori şi femeile, o
dată pe lună – de exemplu, la cinema sau galeria de artă din
oraş.

 

6. Judecătorul delegat

Reprezentantele asociaţiei au purtat o discuţie cu
judecătorul delegat, cu privire la modul şi condiţiile concrete
în care acesta îşi exercită noile atribuţii conferite de Legea
nr. 275/2006.

La Penitenciarul Gherla, judecătorul delegat a fost numit la data de
18 octombrie 2006, fiind delegat pentru un an. Din punct de vedere
organizatoric, el a invocat dificultăţile legate de lipsa
grefierului, a dactilografei, a unei ştampile de instanţă
şi chiar a registrelor şi coperţilor de dosare. In opinia sa,
lipsa unui grefier pune chiar problema legalităţii încheierilor pe
care le pronunţă.

Judecătorul delegat şi-a exprimat rezerva faţă de
utilizarea de personal auxiliar sau materiale (cum ar fi registre sau coperte
de dosare cu antetul penitenciarului) puse la dispoziţie de penitenciar.
Acest lucru ar dăuna imaginii de independenţă de care trebuie
să se bucure în faţa deţinuţilor, ţinând cont de
faptul că aceştia, de cele mai multe ori, ajung în faţa sa fiind
în litigiu chiar cu penitenciarul. Mai mult, însăşi amplasarea
biroului judecătorului delegat în incinta penitenciarului ar putea pune o
astfel de problemă.   

Până la data vizitei activitatea sa a constat în soluţionarea
plângerilor deţinuţilor faţă de sancţiunile
disciplinare primite, soluţionarea plângerilor pentru nerespectarea
drepturilor şi pentru rele tratamente precum şi audierea persoanelor
care îşi exprimaseră intenţia de a intra în refuz de hrană.
Din cele circa 20 de plângeri soluţionate, mai multe au fost legate de
asistenţa medicală şi lipsa medicamentelor. Intr-unul din cazuri
(Gaftonie), judecătorul a admis plângerea şi a dispus acordarea
tratamentului medical necesar. Totuşi, cu ocazia vizitei la cabinetul
medical, reprezentantele asociaţiei au aflat că nimeni nu ştia
despre încheierea judecătorului delegat, în cazul respectiv, deşi
aceasta fusese comunicată atât petentului cât şi penitenciarului. Mai
mult, personalul medical a obiectat că aceasta ar fi trebuit
învestită cu formulă executorie!

Cu ocazia recentelor proteste, judecătorul delegat i-a audiat pe
protestatari. Acesta acordă audienţe, de regulă lunea, în
penitenciar.

 

7. Concluzii

Recomandările asociaţiei ca urmare a celor constatate cu ocazia
vizitei în Penitenciarul Gherla se află cuprinse în textul prezentului
raport.

 

Nicoleta Popescu                                                     
                           Adriana
Dăgăliţă

Raspunsul ANP in acest caz