Raport asupra vizitei la Penitenciarul Focşani

02.04.2009
Print Friendly, PDF & Email

La data de 2
aprilie 2009, două reprezentante ale APADOR-CH au vizitat penitenciarul
Focşani. Vizita precedentă a avut loc în noiembrie 2005.

Date generale

Penitenciarul
Focşani (cunoscut şi ca Mândreşti deoarece este situat în cartierul cu acelaşi
nume) nu a intrat încă în procesul de reprofilare a penitenciarelor în funcţie
de regimurile de executare a pedepsei astfel că primeşte la acest moment
deţinuţi încadraţi în toate regimurile de detenţie provenind din judeţele
Vrancea şi Buzău precum şi arestaţi preventiv de pe raza de competenţă a două
curţi de apel.

Şi în Penitenciarul
Focşani (ca şi la Giurgiu şi Rahova) unii dintre deţinuţi sunt consideraţi „cu
grad de risc sporit”. Stabilirea gradului de risc pentru fiecare dintre
deţinuţi se face de o comisie, diferită de comisia de individualizare a
pedepselor, din care fac parte, pe lângă directorul unităţii şi şefii
serviciilor şi psihologul şi educatorul care se ocupă în mod nemijlocit de
deţinutul respectiv. Comisia audiază pe cei în cauză iar concluziile sunt
consemnate într-un proces verbal.   Directorul Penitenciarului Focşani a
afirmat că stabilirea gradului de risc nu produce repercusiuni asupra deţinuţilor
respectivi ci este doar o modalitate de a spori vigilenţa agenţilor de la pază
şi siguranţa deţinerii cu privire la comportamentul acestora.

Efective, spaţii de deţinere, personal

La data vizitei
în penitenciar se aflau 627 de persoane private de libertate din care 19 femei
şi patru minori. Din totalul populaţiei carcerale, 75 erau arestaţi preventiv,
19 îşi executau pedeapsa în regim de maximă siguranţă, 148 în regim închis, 298
în regim semideschis, 43 în regim deschis. Restul deţinuţilor se aflau în
perioada legală de observare/carantină urmând a fi repartizaţi pe regimuri de
executare a pedepsei.

Din informaţiile
puse la dispoziţie de angajaţii penitenciarului reiese că la Focşani suprafaţa
totală de cazare a deţinuţilor este de 1284,76 m.p. iar numărul paturilor
instalate este de 781 adică  numai 1,65 m.p./deţinut ceea ce nu corespunde
normei recomandate în mod expres de CPT încă din 1999 şi anume asigurarea unei
suprafeţe de deţinere de cel puţin patru
metri pătraţi şi opt metri cubi de aer per deţinut
. De altfel,
numărul paturilor instalate depăşeşte chiar numărul locurilor calculate după
vechile standarde (6 m.c. aer/deţinut). De altfel reprezentantele APADOR-CH au
putut constata supraaglomerarea în cursul vizitei în camerele de deţinere. Spre
exemplu, în camera 39 cu o suprafaţă de 45,7 m.p.  erau cazaţi 27 de deţinuţi în
regim semideschis (1,7 m.p./deţinut) iar în cameră erau instalate 34 de paturi
pe trei niveluri..

Camerele au
grupuri sanitare proprii, funcţionale la data vizitei însă necesitând reparaţii
(robinete defecte, duşuri fără sită etc.). Camerele nu sunt prevăzute cu sistem de alarmare audio sau vizuală
aşa încât pentru a atrage atenţia supraveghetorilor se recurge la vechea metodă
a bătăii în uşă. APADOR-CH recomandă
instalarea unui sistem de alarmare în toate camerele de deţinere.
Camere
video de supraveghere există numai în sectorul destinat vizitelor. Asociaţia sugerează montarea aparaturii de
supraveghere şi în spaţiul de deţinere dar
numai pe coridoare.

La Penitenciarul
Focşani îşi desfăşurau activitatea la data vizitei 204 persoane, ofiţeri şi
agenţi. Dintre aceştia nu mai puţin de 128 (aprox 63%) sunt încadraţi la
serviciul regim şi siguranţa deţinerii. În contrast cu acest nivel procentual,
în activităţile psihosociale şi educative îşi desfăşoară activitatea  sub 5%
din totalul personalului (11 cadre) iar asistenţa medicală este asigurată tot
de 11 persoane dintre care 8 sunt cadre de specialitate. Disproporţia este
evidentă şi demonstrează că în sistemul penitenciar accentul se pune în
continuare pe latura punitivă a
privării de libertate şi prea puţin pe reeducare şi reintegrare în societate.

Hrana deţinuţilor

Blocul alimentar
se prezenta acceptabil: cămara şi frigiderele erau curate şi aerisite,
ventilaţia funcţiona eficient, vechile spălătoare de vase şi legume din ciment
au fost recent înlocuite cu unele din inox, alimentele depozitate de aflau în
termenul de garanţie .

Meniul prânzului
era următorul: la „comun” – ciorbă de cartofi cu carne de porc (în care nu se
vedea carnea, deoarce ar fi fost fiartă în ciorbă şi pusă la felul doi) şi 
spanac cu carne de porc; pentru musulmani şi bolnavi cronici – acelaşi meniu,
dar cu carne de pui.  Mâncarea avea aspect şi miros acceptabile. De altfel,
deţinuţii nu s-au plâns de hrana asigurată de penitenciar pe care o completează
cu alimentele aduse de la aparţinători şi/sau cumpărate de la magazinul din
incintă.

Magazinul la care
au acces deţinuţii aparţine unei firme particulare şi este bine aprovizionat cu
produse alimentare şi igienico-sanitare. Pentru a achiziţiona legume şi fructe
proaspete precum şi alte produse neaflate în stoc persoanele private de
libertate trebuie să le comande cu o săptămână înainte. Nivelul preţurilor,
comparabil cu cel de pe piaţă, este controlat periodic de o comisie a
penitenciarului.

Asistenţa medicală

La Penitenciarul
Focşani asistenţa medicală este asigurată de doi medici de medicină generală,
un medic specializat în boli dermato-venerice (situaţie singulară în
penitenciare după ştiinţa asociaţiei), şi şapte asistenţi medicali. Un stomatolog
asigură tratarea urgenţelor stomatologice două zile săptămânal. În momentul
vizitei reprezentantelor APADOR-CH la cabinetul medical (aproximativ ora 12)
programul de consultaţii se apropia de final. Deţinuţii bolnavi primesc
medicamentele în cameră şi îşi administrează singuri tratamentul în măsura în
care nu implică substanţe interzise a fi păstrate asupra persoanelor private de
libertate. Conform afirmaţiilor medicului prezent la cabinet cele mai multe
afecţiuni ale deţinuţilor sunt cele de natură hepatică (45 de bolnavi dintre
care patru de hepatită B şi 3 de hepatită C). În acest context reprezentantele
APADOR-CH au discutat cu medicul prezent la cabinet despre programele pentru
prevenirea răspândirii infecţiei cu HIV/SIDA şi a altor infecţii transmisibile 
şi la accesul la  tratament eficient pentru consumatorii de droguri
injectabile.

Deţinuţii din
Penitenciarul Focşani pot lua prezervative de la cabinetul medical ceea ce
înseamnă că accesul este oarecum restricţionat (deţinuţii nu au zilnic drum pe
la cabinetul medical). APADOR-CH revine
asupra sugestiei de  instalarea unor cutii cu prezervative şi în alte locuri
accesibile deţinuţilor
(în curţile de plimbare, la club, pe
coridoare).

Penitenciarul
Focşani a avut, până la 1 ianuarie 2009, posibilitatea de a efectua deţinuţilor
testarea tip Elisa pentru HIV/SIDA, prin intermediul unui program al Fondului
global de combatere  a SIDA, tuberculozei şi malariei, program a cărui
finanţare a fost sistată. Printr-un alt program desfăşurat de organizaţii
neguvernamentale (Iniţiativa 38 derulat la Focşani de ALIAT)  persoanele
private de libertate au fost informate despre ce înseamnă o infecţie cu HIV şi
urmează a decide, după consiliere, dacă efectuează teste rapide de depistare a
virusului.

Medicul generalist
a admis că o  sursă serioasă de transmitere a infecţiilor printre persoanele
private de libertate este problema tatuajelor. Acestea sunt realizate de
deţinuţi în condiţii neigienice, de cele mai multe ori cu acelaşi ac nesterilizat
pentru tatuarea mai multor persoane. Cu toate acestea, medicul nu consideră
oportună ideea punerii la dispoziţia deţinuţilor a unor ace sterile afirmând că
soluţia pentru împiedicarea transmiterii infecţiilor între deţinuţi este interzicerea
practicii tatuajelor. Această mentalitate este una păguboasă din toate punctele
de vedere şi cu atât mai inacceptabilă cu cât personalul medical ar trebui să
cunoască avantajele de necontestat (medicale şi economice) ale prevenirii
bolilor ce se pot transmite prin folosirea repetată a acelor nesterilizate. Asociaţia recomandă renunţarea la această atitudine
rigidă şi găsirea unor soluţii (de exemplu furnizarea gratuită a acelor de
unică folosinţă) pentru eliminarea riscului de îmbolnăvire prin tatuare. Faptul
că deţinuţii se tatuează este cunoscut iar fenomenul ar trebui privit din
aceeaşi perspectivă ca şi existenţa relaţiilor sexuale în penitenciare astfel
că punerea la dispoziţie a acelor sterile ar fi un lucru similar cu
distribuirea gratuită a prezervativelor.

Referitor la acordarea
de tratament adecvat consumatorilor de droguri în detenţie personalul medical a
afirmat că, deşi nu este cazul deoarece nu există consumatori în penitenciar, ar
exista posibilitatea de a administra metadonă iar eventualele cazuri de sevraj ar
putea  fi rezolvate prin internarea la spitalul judeţean de urgenţă. Acelaşi
motiv, inexistenţa consumului, a fost invocat şi pentru lipsa de preocupare
pentru  accesarea unor programe de reducere a riscurilor asociate consumului de
droguri injectabile.

Activităţi recreative, intervenţie psihosocială

Deţinuţii au la
dispoziţie cinci curţi de plimbare, patru utilizate de bărbaţi (una exclusiv
pentru cei de la maximă siguranţă) şi una a femeilor, improvizată lângă
peretele secţiei. În toate curţile destinate bărbaţilor au fost amplasate
câteva aparate pentru gimnastică (de exemplu haltere). Persoanele private de
libertate cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH au afirmat că ies la
curţile de plimbare zilnic, aproximativ o oră şi jumătate. Directorul
penitenciarului a declarat că este în fază de proiect amenajarea unei a şasea
curţi de plimbare. 

În clubul
Penitenciarului Focşani deţinuţii pot juca tenis şi fotbal de masă, şah şi
table şi să utilizeze calculatoare. Reprezentantele APADOR-CH au întâlnit în
club şapte deţinuţi care au afirmat că sunt scoşi la club de trei-patru ori
săptămânal. În club se întâlnesc pentru repetiţii şase deţinuţi care constituie
o formaţie muzicală care dă spectacole cu ocazia unor sărbători (ultimul
spectacol avusese loc de Ziua Femeii). În incinta clubului se găseşte şi
biblioteca despre care personalul penitenciarului a afirmat că are 150 de
cititori lunar.  Angajaţii penitenciarului care se ocupă de bibliotecă sunt şi
realizatorii programului radio (o oră pe săptămână) care se difuzează în camere
şi care conţine în special informaţii referitoare la activităţile comisiilor
penitenciarului (de liberare şi de individualizare a pedepselor).

Activităţile
desfăşurate de serviciul „Asistenţă socială şi educaţie” sunt insuficiente,
deşi teoretic se derulează douăzeci de programe. Niciunul dintre aceste
douăzeci de programe nu a fost amintit de deţinuţii cu care reprezentantele
APADOR-CH au discutat, aceştia amintindu-şi numai de recentul program cu
privire la prevenirea infecţiei HIV-SIDA, program desfăşurat de o organizaţie
neguvernamentală şi nu de personalul penitenciarului.  De altfel este greu de
crezut că 11 persoane din care numai şase au studii de specialitate (doi
psihologi, doi asistenţi sociali şi doi ofiţeri educatori) pot desfăşura
programe eficiente pentru o populaţie carcerală de peste 600 de persoane.

Vizite, contacte cu exteriorul, alte drepturi

La sectorul
vizite sunt amenajate cabine cu şi fără dispozitiv de separare la care au acces
simultan două persoane majore şi doi minori pentru a vizita un deţinut.
Vizitele se desfăşoară de luni până vineri conform planificării în funcţie de
iniţiala numelui. 

Deţinuţii au
acces la telefoane cu cartelă şi cutii poştale amplasate pe holurile secţiilor.
Corespondenţa primită de persoanele private de libertate este înregistrată
indiferent de expeditorul scrisorii, fapt care poate pune probleme legate de
respectarea secretului corespondenţei. APADOR-CH poate accepta înregistrarea
comunicărilor/răspunsurilor din partea autorităţilor ca dovadă a primirii
acestora de către deţinuţi dar nu şi a
corespondenţei particulare cu familia, prietenii etc.
Pentru
întâlnirile cu avocaţii a fost amenajată de curând o cameră de grefă care
asigură confidenţialitatea întâlnirii, supravegherea efectuându-se exclusiv
vizual.

Judecătorul
delegat pentru executarea pedepselor este prezent în fiecare zi la
Penitenciarul Focşani iar odată pe săptămână, miercuri, are programate
audienţele cu persoanele private de libertate, activitate care se desfăşoară în
interiorul secţiei de deţinere. Conform celor afirmate de judecătorul delegat,
multe plângeri se referă la „afaceri” judiciare pe care unii deţinuţi le fac în
numele altora fără ca aceştia să fie încunoştinţaţi. Titularii involuntari
declară în faţa judecătorului delegat că nu doresc să susţină acele cauze iar
acesta poate, în unele situaţii, interveni pentru stoparea procedurilor. Un alt
motiv de apelare la judecătorul delegat vizează  schimbarea regimului de
executare a pedepsei (o medie de 6-7 astfel de cazuri pe săptămână)  Aproximativ
un sfert din acestea se dovedesc întemeiate.  Judecătorul delegat a mai fost
sesizat de deţinuţi şi în privinţa supraaglomerării din mijloacele de transport
cu care sunt duşi la instanţe.

Munca deţinuţilor

APADOR-CH
semnalează ca aspect pozitiv faptul că la data vizitei ieşeau la muncă 301
deţinuţi dintr-un efectiv total de 627 (din care 75 arestaţi preventivi şi 44 
în carantină, persoane care, potrivit legii, nu au posibilitatea de a ieşi la
muncă). Dintre aceştia 301, 54 de deţinuţi munceau la trei puncte de lucru, 29
la atelierul de tâmplărie al penitenciarului, 47 la gospodăria agrozootehnică
iar restul de 171 la desevire. 

Persoanele
private de libertate care muncesc cu contract primesc banii cuveniţi prin card
bancar pe care îl pot utiliza la cumpărăturile de la magazinul din incintă.

Vizita în camere şi discuţii cu deţinuţii

În camerele 6 şi
19 de la infirmerie se aflau 10 respectiv opt deţinuţi bolnavi cronici şi
însoţitori. Unul dintre bolnavi, Moraru Emil Vasilică, diagnosticat cu ciroză
hepatică, a reclamat faptul că nu primeşte tratament medical adecvat ci numai o
fiolă de vitamine zilnic. El a afirmat  că ar fi contractat boala pe parcursul
perioadei de detenţie şi că ar avea dovezi medicale în acest sens. Deţinutul a
fost internat numai în diverse penitenciare-spital nefiind niciodată examinat
de vreun medic din afara sistemului. Pentru eliminarea suspiciunilor APADOR-CH cere ca bolnavul să fie dus la consult şi
analize într-un spital „civil” unde  să fie examinate şi probele medicale pe
care  susţine că le are.

În camera 4 se
aflau cei patru minori deţinuţi la Penitenciarul Focşani, toţi aflaţi în arest
preventiv. Aceştia au afirmat că urmează cursurile şcolare zilnic, mai puţin în
ziua vizitei deoarece a fost program obligatoriu de baie.

18 deţinuţi îşi
execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă. Secţia destinată lor are patru
camere şi o curte de plimbare (pereţi de beton, suprafaţă de aprox. 30 m.p., o
halteră). În curtea de plimbare reprezentantele APADOR-CH au întâlnit opt
deţinuţi care au semnalat lipsa activităţilor. În camera 15 (tot la maximă
siguranţă) erau cazaţi 5 bărbaţi care de asemenea s-au plâns de inexistenţa activităţilor
recreative. Unul dintre deţinuţi a semnalat faptul că nu poate participa nici
măcar la cursurile de calificare organizate de AJOFM deoarece înscrierea la
aceste cursuri este condiţionată de apropierea liberării cu cel mult un an şi
că lipsa posibilităţilor de a participa la programe cultural educative îi reduce
şansele de a se prezenta în faţa comisiei de liberare condiţionată cu dovezi de
îndreptare comportamentamentală.

Secţia
semideschisă este formată din 9 camere mari (de tipul camerei 39 menţionate la
punctul 2) şi două mici. Regimul de executare a pedepsei se respectă doar
parţial. Uşile camerelor sunt într-adevăr deschise dar numai până la ora 18.00
deşi stingerea are loc la 22.00. In plus, uşile se închid şi pe durata servirii
mesei de prânz (cam o oră) sub pretextul că deţinuţii care circulă dintr-o
cameră în alta ar putea cere mai multe porţii de mâncare. Reprezentantele
asociaţiei nu cred că acesta ar fi un argument valabil de vreme ce se ştie
exact câţi deţinuţi sunt în fiecare cameră şi prin urmare se poate distribui
numărul echivalent de porţii indiferent dacă ei sunt – sau nu – de faţă. Nu se
respectă nici dreptul deţinuţilor din regim semideschis de a circula liberi nu
numai în interiorul secţiei ci şi în curtea
de plimbare.
Secţia nu are un
spaţiu de plimbare separat iar scoaterea deţinuţilor la aer se face potrivit
programului valabil pentru cei de la regim închis. Reprezentantele asociaţiei
au fost informate că se va amenaja, în curând încă o curte de plimbare pentru
cei din regim semideschis. Asociaţia
solicită şi revizuirea orarului zilnic al uşilor deschise în sensul prelungirii
până la stingere şi renunţării la închidere pe durata servirii prânzului.
 

Secţia femeilor
este amplasată într-un corp separat de clădire. Cele cinci camere de deţinere
sunt toate pe acelaşi hol, la parter. La momentul vizitei uşile camerelor de
deţinere, chiar şi ale celor în care se aflau femei încadrate în regim
semideschis (15 din totalul de 19 femei) erau închise. De altfel reprezentanţii
conducerii penitenciarului au recunoscut că uşile sunt închise permanent şi au
justificat acest lucru prin faptul că secţia este în aşa fel organizată încât
nu au posibilitatea de a separa deţinutele din regimul semideschis de celelate
deţinute. APADOR-CH consideră această situaţie inacceptabilă şi solicită luarea
de măsuri urgente pentru ca femeile care îşi execută pedeapsa în regim
semideschis, precum şi eventualele deţinute de la regimul deschis, să poată
beneficia de principalele avantaje conferite de încadrarea în respectivele
regimuri.

Concluzii şi
recomandări:

1.      APADOR-CH solicită Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor  să ia de urgenţă măsuri pentru a rezolva problema
supraaglomerării Penitenciarului Focşani;

2.      Asociaţia semnalaează ca
inacceptabilă nerespectarea drepturilor persoanelor private de libertate care
îşi execută pedeapsa în regim semideschis (mai ales femeile) şi recomandă
responsabililor să organizeze activităţile pe secţii astfel încât deţinuţii să
poată circula între camere, pe holuri, înspre şi dinspre curţile de plimbare;

3.      APADOR-CH insistă pentru instalarea unor cutii cu prezervative şi în
alte locuri decât în cabinetul medical şi pentru găsirea unor soluţii pentru
eliminarea riscului de îmbolnăvire prin tatuare în vederea prevenirii răspândirii 
bolilor infecţioase.

.

Alte concluzii şi
recomandări sunt cuprinse în raport.

Manuela
Ştefănescu                                                                 
Maria-Nicoleta Andreescu