Raport asupra vizitei la Penitenciarul Baia Mare

03.09.2014
Print Friendly, PDF & Email

În data de 19 august 2014, doi reprezentanți APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Baia Mare. Vizita precedentă a avut loc în iulie 2005. Constatările asociației în urma vizitei din 2005 dar și răspunsul ANP pot fi consultate aici.

 

1. Date generale, efective, spații de deținere, personal

Penitenciarul Baia Mare se află în actuala clădire din anul 1973, an când a avut ultima reparație capitală. Penitenciarul are 5 secții de deținere și o gospodărie agro-zootehnică (GAZ) unde nu sunt cazați deținuți ci doar se lucrează.  Suprafața GAZ-ului este de 8 hectare de teren din care, datorită unor restricții urbane și de mediu, se pot exploata doar 3.5 ha. În 2013 s-au produs 29 de tone de produse agricole prin exploatarea terenului disponibil, toate folosite pentru deținuți. Penitenciarul are centrală proprie și este racordat la sistemul public de aprovizionare cu apă precum și la  cel de canalizare.

Încă din anul 2008 penitenciarul este profilat pentru regimurile deschis și semideschis. La momentul vizitei penitenciarul găzduia 568 de persoane din care 527 erau în regim semideschis, 36 regim deschis, 3 regim închis aflați în tranzit și 2 în carantină. Penitenciarul găzduia 3 cetățeni străini, un ucrainian, un tunisian și un italian, toți vorbitori de limba română. Toți deținuții erau majori și de sex masculin.

Penitenciarul are 5 secții: secția 1 are 177, 47 mp, secția 2 – 347,6 mp, secția 3 – 96,72, secția 4 – 319, 48 și secția 5, care cazează nuumai deținuții aflați în regimul deschis are 125 mp. În total penitenciarul dispune de 1066,48 mp destinați cazării persoanelor private de libertate, prin urmare celor 527 persoane găzduite în penitenciar la  momentul vizitei le reveneau mai puțin de 2mp, aproximativ 1.88 mp, cu mult sub standardul de 4 mp recomandați de Comitetul Pentru Prevenirea Torturii şi de jurisprudența CEDO. Situația este și mai gravă dacă  se ia în calcul spațiul oferit deținuților aflați în regim semideschis și cei în tranzit:  celor 532 de deținuți în regim semideschis, închis și tranzit le reveneau 1725 mp, adică aproximativ 1.77 mp pentru fiecare deținut. APADOR-CH critică nivelul foarte ridicat de supraaglomerare și solicită dispunerea de măsuri urgente pentru ameliorarea situației.

Numărul angajaților încadrați este de 168. 149 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 10 cadre medicale asigură asistența medicală iar 9 lucrează în serviciul socio-educativ.

Ca proiecte de viitor, directorul unității speră să obțină finanțare pentru un nou corp de deținere. APADOR-CH recomandă urgentarea acestor demersuri și  solicită  ANP-ului să  sprijine în mod concret   soluționarea problemei supraaglomerării. Administrația penitenciarului își propune de asemenea, să achiziționeze camere de supraveghere video pentru tot penitenciarul, exceptând camerele de deținere. La momentul vizitei erau instalate câteva camere dar nu suficiente pentru a acoperi tot penitenciarul.

2. Hrana

La blocul alimentar lucrează 21 de deținuți, în medie 15-16 deținuți în fiecare zi. La momentul vizitei urma să înceapă serviciul un bucătar angajat recent. Deținuții care lucrau la blocul alimentar aveau la dispoziție o cameră unde să se schimbe, să facă duș și au declarat că fac analize medicale în mod regulat. Blocul alimentar era îngrijit, văruit și curat.

La momentul vizitei deținuții pregăteau sarmale. În meniu mai erau ciorbă de fasole, cartofi natur și carne porționată pentru deținuții diabetici. Mâncarea avea aspect și miros plăcute. În penitenciar erau  16 persoane cu diabet care primeau și mese intermediare (măr, lapte).

Deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de calitatea hranei. Aceștia au declarat că nu primesc fructe şi legume crude sau salate. Directorul unității a confirmat că există dificultăți în a include în meniul deținuților fructe și legume proaspete, din cauza bugetului foarte scăzut alocat pentru hrană, aproximativ 4 lei pe zi pentru fiecare deținut. Asociația subliniază importanță unei diete variate care să includă legume și fructe, în special pentru menținerea stării de sănătate. Pentru gestionarea acestor nevoi cu un buget redus asociația recomandă directorului unității o mai bună utilizare a terenului pe care îl are la dispoziție, inclusiv cel din perimetrul penitenciarului și plantarea unor pomi fructiferi sau chiar construirea unor sere pentru a putea oferi deținuților fructe și legume proaspete și în același timp posibilitatea de a munci.

3. Contact cu exteriorul, magazin, vizite

Deținuții aveau acces la cutii poștale, la telefoane precum și la info-chioșcuri care erau funcționale.

Cei cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de prețurile de la magazinul din incinta penitenciarului, pe care le considerau foarte ridicate. Reprezentanții APADOR-CH au sesizat o serie de neconcordanțe cu privire la prețurile produselor din magazin: diferențe între prețurile indicate pe o lista expusă la intrarea în magazin, care era neactualizată la momentul vizitei, preţurile indicate de vânzătoare și prețurile ce reieșeau de pe un bon fiscal pe care reprezentații APADOR-CH l-au primit de la unul dintre deținuți care tocmai făcuse cumpărături. Asociația recomandă verificarea acestor neconcordanțe de către conducerea penitenciarului precum și o verificare periodică a prețurilor practicate de magazin. Prețurile erau destul de ridicate, de exemplu un kg de roșii costa 3,80 lei iar o cutie de Axion 4,20 lei.

Sectorul vizite este prevăzut cu o cameră de vizite cu 5 mese. Vizitele se efectuează în 4 serii de 2 ori pe zi. Deținuții aflați în regimul închis de detenție și cei în tranzit primesc vizite  la mese cu separator. Ei pot primi pachete, inclusiv mâncare gătită, care sunt verificate cu un detector special.

4. Activitatea socio-educativă, modalități de petrecere a timpului liber

În sectorul socio-educativ lucrează 1 educator ofițer, 1 educator agent transferat de la pază, 2 monitori sportivi, 1 preot care îndeplinește și funcția de șef birou educativ prin decizie a directorului deoarece postul este vacant, 1 agent tehnic, 1 asistent social. Un alt asistent social era în concediu pentru creșterea copilului. În sector lucrează și 2 voluntari licențiați în asistență socială. Penitenciarul mai are pe grilă un post de asistent social și 4 de psihologi, care erau vacante la momentul vizitei. Datorită faptului că penitenciarul nu are nici un psiholog care să lucreze cu deținuții, se recurge uneori, mai ales în cazuri urgente la psihologul angajaților penitenciarului.   Asociația subliniază nevoie de-a angaja psihologi care să lucreze exclusiv cu deținuții și solicită conducerii penitenciarului să depună eforturi pentru a ocupa posturile vacante.

În primul semestru al anului 2014 nu a fost organizat niciun program de asistență psihosocială, psihologul efectuând doar evaluarea  de care au beneficiat 847 de persoane și oferind consiliere psihologică doar în situații de criză, inclusiv refuz de hrană. În total, 7 persoane au beneficiat de o astfel de consiliere. În aceeași perioadă, doar 56 de persoane au beneficiat de programe de asistență socială și 24 de persoane,  de consiliere pe probleme sociale iar alte 33, de convorbiri individuale de informare cu asistenți sociali. Asociația atrage atenția asupra numărului foarte scăzut de servicii psihologice și sociale, datorat în parte lipsei de personal și reiterează importanța unor astfel de servicii pentru a diminua efectele instituționalizării și a facilita reeducarea persoanelor private de libertate. Asociația semnalează că și deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de lipsa de activități.

Pe lângă activitățile psiho-sociale unii deținuți participă și la activități educative. În anul școlar 2013-2014 erau 9 persoane înscrise în învățământul primar din care 7 au promovat. Alte programe educaționale au constat în programe de adaptare la viața instituționalizată (40 de beneficiari), educație pentru sănătate (38 de beneficiari), educație prin sport (66 de beneficiari), curs inițiere utilizare calculator (87 de beneficiari).

Deținuții primesc credite pentru toate programele la care participă, dacă primesc o evaluarea bună ca urmare a implicării lor în respectivul program și au o prezență de peste 75%.

Penitenciarul are angajat un preot ortodox, iar din partea celorlalte culte religioase vin reprezentanți fără a fi remunerați  de  penitenciar. În incinta penitenciarului este amenajată o biserică ortodoxă, dar aceasta poate fi folosită doar de către preotul ortodox, deși celelalte culte, precum catolicii, și-au manifestat dorința de a  utiliza  acest spațiu pentru activități religioase. APADOR-CH solicită conducerii penitenciarului să asigure accesul neîngrădit al tuturor cultelor religioase la acest spațiu, dat fiind faptul că el se afla pe proprietatea penitenciarului și este destinat deținuților.

Penitenciarul are 3 curți de plimbare și o sală de forță. Curțile de plimbare nu ofereau nicio  posibilitate de a face altceva decât să meargă sau să stea pur şi simplu. În medie, deținuții aveau acces o oră pe zi la curțile de plimbare și una la sala de forță, ceea ce este insuficient dat fiind faptul că mulți deținuți nu lucrează și nici nu participă la activități socio-educative.

5. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Judecătorul de supraveghere a privării de libertate lucrează în penitenciarul Baia Mare de aproximativ 5 ani. Conform declarațiilor acestuia noile reglementări în materie penală nu au avut un impact semnificativ.

Acesta oferă în medie 10 audiențe pe săptămână, de cele mai multe ori deținuții  plângându-se de regimul de detenție în care au fost încadraţi. Nu sunt plângeri cu privire la condițiile de detenție ca atare.  Judecătorul a declarat că nu a efectuat vizite pe secții în cursul anului 2014, și nici la blocul alimentar. Asociația subliniază importanța pe care o are prezența judecătorului în sistemul penitenciar, pentru a preveni abuzuri și a proteja respectarea drepturile persoanelor private de libertate. În acest sens asociația susține că este foarte important ca judecătorul să  fie o prezență efectivă în penitenciar și  să viziteze secțiile de deținere și blocul alimentar pentru a se asigura că sunt respectate standardele legale cu privire la condițiile de detenție.

Deținuții cu care au vorbit reprezentanții APADOR-CH s-au plâns în număr foarte mare de faptul că primesc amânări, pe care ei le consideră nejustificate, la cererile de liberare condiționată. Cu privire la acestea, directorul penitenciarului a explicat că în comisia de liberare se aplică legea într-o manieră strictă.

Evidențele statistice ale penitenciarului arată că în primul semestru al anului 2014 au fost analizate cazurile a 278 de condamnați,  din care pentru aproximativ 40 %  s-a propus liberarea condiționată, iar din cei care au primit amânare, aproximativ 60 % au primit amânare pentru mai puțin de 3 luni.

6. Munca deținuților

În total 235 persoane private de libertate sunt folosite la muncă. Dintre persoanele aflate în regim semideschis 132 sunt folosite la muncă cu plată, 89 la deservire și 14  fac voluntariat. Dintre persoanele aflate în regim deschis 14 sunt folosite la deservire. Cei de la regim deschis primesc telefoanele personale când ies la muncă şi le înapoiază la revenirea în penitenciar.

În incinta penitenciarului funcționează o fabrică de prelucrare a lemnului care a închiriat spațiul de la penitenciar și angajează deținuți. Tot în penitenciar unii deținuți lucrează la cusut papuci şi sunt plătiți la bucată. Din cei care ies la muncă în afara penitenciarului sunt două grupe care efectuează lucrări de curățenie în oraș și încă 4 deținuți care lucrează la GAZ.

7. Sectorul medical

La cabinetul medical lucrează un doctor generalist. Un alt doctor este în concediu de creștere a copilului. Mai lucrau 4 asistenți medicali și un stomatolog. Ei consultă în medie 80-90 de persoane pe zi.

Nu a fost înregistrat niciun deces în ultimii 2 ani și deși au mai mulți deținuți declarați ca fiind foști consumatori de droguri nu s-a înregistrat niciun caz de sevraj. În 2014 s-au înregistrat 30 de agresiuni, inclusiv o agresiune sexuală. La momentul vizitei în evidență era doar o persoană cu hepatita B, 3 persoane dependente de insulină și 22 de persoane cu probleme de sănătate mintală care primeau servicii de psihiatrie în afara penitenciarului.

8. Vizita în camerele de deținere, discuții cu persoanele private de libertate

Penitenciarul a obținut recent 220 de saltele produse la Penitenciarul Colibași reușind să înlocuiască cca. 40% din cele vechi. APADOR-CH apreciază eforturile conducerii penitenciarului pentru a schimba saltelele, calitatea acestora sub orice critică  fiind o problemă  frecvent întâlnită în sistemul penitenciar.

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat secția 4 unde erau cazați deținuți aflați în regim semideschis și secția 1, unde erau cazați și deținuții încadrați în regim semideschis și închis. Camerele vizitate aveau mărimi diferite, dar toate erau supraaglomerate.  De exemplu, camerele 4.6 și 4.7, aveau câte 30 de paturi aranjate pe 3 niveluri și cazau câte 30 de deținuți. Deținuții cazați pe cel de-al treilea nivel nu aveau o scară cu care să urce  și trebuiau să se folosească de paturile inferioare pentru a urca la patul lor, ceea ce implică dificultăți practice, în special pentru deținuții mai în vârstă. Asociația semnalează faptul că condițiile de detenție din aceste camere constituie tratament inuman.

Camerele nu aveau duș, acestea erau la comun pe palier. Deținuții aveau acces la apă caldă de două ori pe săptămână timp de 2 ore, ceea ce mulți dintre deținuți au indicat că ar fi insuficient. Instalațiile sanitare din camerele vizitate erau funcționale. Majoritatea camerelor au un singur WC ceea ce este  nu numai evident insuficient ci chiar nociv pentru zecile de deţinuţi care sunt nevoiţi să folosească acelaşi unic vas.

În camera 1.3. reprezentanții APADOR-CH au vorbit cu un deținut care avea o dizabilitate fizică pentru care avea nevoie de un însoțitor. Acesta s-a plâns de faptul că însoțitorul său este pontat doar pentru 5 zile pe săptămână, sâmbăta și duminica el neavând nicio obligația contractuală să-l asiste. Directorul unității a explicat că acest lucru se datorează unor prevederi din legislația muncii care limitează timpul de lucru al unui însoțitor. Deținutul s-a plâns de asemenea de faptul că salteaua lui era prea mică și deteriorată. Directorul unității a oferit asigurări că aceasta va fi înlocuită. Reprezentanții APADOR-CH solicită directorului unității să identifice o soluție pentru ca acest deținut să poate fi asistat în mod legal de un însoțitor și în week-end, iar salteaua sa-i fie schimbată.

Un alt deținut s-a plâns reprezentanților APADOR-CH că nu i se aprobă transferul la Penitenciarul Bistrița pentru a executa pedeapsa mai aproape de familie. El a explicat că provine dintr-o familie numeroasă cu posibilități financiare reduse, ceea ce îi împiedică să-l viziteze. Deținutul era într-o stare psihică vizibil tulburată,  tremura în timp ce vorbea cu reprezentanții APADOR-CH și chiar a izbucnit în plâns. APADOR-CH subliniază importanța executării pedepselor privative de libertate cât mai aproape de casă, pentru a facilita contactul cu familia și solicită conducerii penitenciarului să îi analizeze cererea de transfer. De asemenea, APADOR-CH solicită acordarea de sprijin psihologic acestui deținut precum și altor deținuți care au nevoie de astfel de servicii.

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat și secția 5, unde erau cazați deținuții aflați în regim deschis. Camerele din această secție erau mult mai puțin aglomerate.  Erau 36 de persoane pe o suprafaţă de cazare de 125 mp fiecărui deținut revenindu-i 3.5 mp, aproape de standardul de 4mp recomandat. Aceștia aveau baie comună cu acces nelimitat la apă caldă și o sală de mese.

 

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Baia Mare. Supraaglomerarea reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei. Asociația solicită urgentarea demersurilor pentru construirea unui nou corp de deținere și recomandă ANP-ului să  asigure sprijinul solicitat pentru a soluționa problema supraaglomerării;

2. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care și ieșirile la curțile de plimbare și la sala de sport sunt puține. Asociația solicită rezolvarea situației privind lipsa de psihologi, subliniind că este foarte necesar ca deținuții să beneficieze de asistențe psihologică.

3. APADOR-CH apreciază eforturile conducerii penitenciarului pentru a schimba saltelele, calitatea acestora sub orice critică  fiind o problemă  frecvent întâlnită în sistemul penitenciar.

 

Maria-Nicoleta Andreescu                                                                                  Cristinel Buzatu

Raspuns ANP Satu Mare-Baia Mare