Raport asupra vizitei în penitenciarul Satu Mare

09.09.2014
Print Friendly, PDF & Email

La data de 20 august 2014, doi reprezentanți ai APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Satu Mare. Vizita anterioară a avut loc în anul 2005. Constatările asociației în urma vizitei din 2005 dar și răspunsul ANP pot fi consultate aici.

1. Aspecte generale și de procedură

 

Penitenciarul are sediul în centrul orașului în aceeași incintă cu tribunalul cu care împarte unele dintre spațiile unei clădiri. Mai exact, birourile conducerii și ale personalului dar și sectorul vizite se află în aceeași clădire cu tribunalul, clădire care la data vizitei se afla în renovare. Penitenciarul mai constă într-un corp de clădire pentru detenție, o sală de sport, un corp de clădire (parter și două etaje care găzduiesc fostele ateliere de tâmplărie și infirmeria), un atelier auto și un bloc alimentar. Capela și magaziile de depozitare sunt amenajate la demisolurile clădirilor. Penitenciarul este racordat la reţelele de utilităţi ale oraşului şi dispune de centrală termică proprie. Trebuie menționat ca aspect pozitiv faptul că serviciul socio-educativ, cel medical dar și judecătorul de supraveghere a executării pedepselor își desfășoară activitățile în incinta sectorului de deținere, fapt rar în sistemul penitenciar.

Directorul penitenciarului a relatat că a fost aprobată finanțarea unui proiect de reamenajare a unui etaj al fostelor ateliere. Etajul respectiv urmează a fi folosit de serviciul socio-educativ și ca secție de deținere pentru regimul deschis pentru care va fi amenajată și curte separată de plimbare. Conform directorului după finalizarea acestui proiect se va realiza o decongestionare a supraaglomerării.

Penitenciarul are și o gospodărie agrozootehnică (GAZ) de aproximativ 40 ha pe care se cultivă legume dar și două ferme, una de vaci și una de porci. Tot ce produce GAZ-ul este destinat consumului propriu.

Penitenciarul nu are grupă specială de intervenție (mascați) însă dispune de echipamentul  adecvat care poate fi folosit la nevoie de agenții aflați în tură. Holurile secțiilor de deținere sunt supravegheate video. Potrivit reprezentanților penitenciarului în ultimii ani nu au existat incidente la care să fie nevoie să se intervină în forță și nici decese, nici chiar din cauze naturale. Penitenciarul are izolator care este rar folosit deoarece incidentele grave sunt sporadice

2.  Efective, cazare/condiții de deținere, personal

 

Penitenciarul găzduiește deținuți din județele Satu Mare, Bihor și  Sălaj, doar bărbați adulți condamnați definitiv care  execută pedeapsa în regimurile semideschis și deschis. Cu titlu de excepție sunt cazați aici în tranzit deținuți din alte regimuri .

La data vizitei, efectivul total era de 618 de persoane bărbați adulți (în vârstă de peste 21 de ani) cu o singură excepție, un tânăr aflat în tranzit. Erau încadrați pe regimuri după cum urmează: 564 – regim semideschis (dintre care 27 în tranzit) , 46 – regim deschis. 8 erau neincluși în vreun regim încă, aflându-se în perioada de observare-carantină. Spațiile de deținere de la centru sunt împărțite  în 6 secții, 4 pentru regim semideschis, 1 pentru regim deschis iar a șasea pentru infirmerie.

Suprafața totală a spațiilor de cazare este de 986 mp, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 1,6 mp, nivel de supraaglomerare foarte mare. Deținuții dispun de mai puțin de jumătate din suprafața minimă de 4 mp stabilită de standardele internaționale  (recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) din 1999 şi jurisprudența CEDO). În plus, faptul că terenul de care dispune penitenciarul este mic și complet asfaltat (la fel și curțile destinate plimbării) sporește senzația apăsătoare a supraaglomerării.

Numărul angajaților încadrați este de 143 în timp ce schema de personal prevede 170 de posturi. 123 de persoane sunt încadrate în serviciul siguranța deținerii și regim penitenciar, 9 cadre medicale asigură asistența medicală iar din 11 posturi ocupate la serviciul socio-educativ doar 9 lucrează efectiv (două persoane sunt în concedii de maternitate) în condițiile în care la acest departament schema prevede 20 de posturi.  Personalul specializat, în  principal cel din serviciul socio-educativ este insuficient.

3. Asistența medicală           

Asistenţa medicală este asigurată de 9 cadre medicale, din care 2 medici de medicină generală, un stomatolog, 4 asistenți medicali și 1 asistent de farmacie. Șefa serviciului a afirmat că la capitolul personal cel mai mult se simte lipsa unui asistent de igienă, post prevăzut în schemă dar vacant.

Conform cadrelor medicale se acordă  aproximativ 70-80 de consultații pe zi. Evident timpul alocat unei consultații individuale, de doar câteva minute, este insuficient. Deoarece penitenciarul este chiar în centrul orașului, urgențele nu reprezintă o problemă. Astfel de cazuri sunt transportate cu ambulanța la spitalul județean. Cele mai des întâlnite afecțiuni medicale, în rândul deținuților din Penitenciarul Satu Mare sunt hipertensiunea și bolile psihice (67 de deținuți).

Cabinetul medical nu are în evidență deținuți infectați cu HIV (au fost cândva) deși efectuează testări la cerere, iar 10 deținuți s-au declarat foști consumatori de droguri. Majoritatea acestora au declarat policonsum însă niciunul nu a avut o adicție atât de intensă încât să aibă nevoie de tratament medical.

Personalul medical a ținut să semnaleze două deficiențe ale sistemului care afectează activitatea cabinetului. Prima este faptul că pentru deținuții cu probleme psihice unitatea medicală din sistem la care penitenciarul este arondat este Penitenciarul-Spital București-Jilava. Fiind foarte departe, transferul bolnavilor este greoi (în același timp spitalele civile din zonă ar fi reticente în a colabora. Programările ar făcute cu mare întârziere). A doua problemă ar fi faptul că toate achizițiile de medicamente din zona de NV (penitenciarele Satu Mare, Baia Mare, Oradea) se fac de către Penitenciarul-Spital Dej unde doar doi oameni lucrează pentru acest lucru. Ca urmare se produc uneori întârzieri în aprovizionarea cu medicamente sau alte materiale sanitare.

Mai mulți deținuți s-au plâns că dacă au probleme de sănătate într-o altă zi decât cea în care camera lor este programată la cabinet nu sunt duși la doctor. Unul dintre ei însă a recunoscut că fusese dus la cabinet când avusese o problemă medicală acută chiar dacă nu era ziua în care era programat.

Doi deținuți bolnavi de diabet s-au plâns de întreruperea tratamentului (lipsa insulinei) pentru aproximativ o săptămână. Medicul șef a explicat că a existat o problemă de natură birocratică în sensul că prescripția insulinei a sosit cu întârziere de la Spitalul-Penitenciar Dej însă a afirmat că tratamentul a fost aplicat în perioada problematică folosindu-se insulină prescrisă pentru alți deținuți.

Infirmeria – Secția VI – găzduia la data vizitei pe lângă 6 bolnavi (într-o cameră amenajată ca un salon de spital – probabil singura neaglomerată din penitenciar) și câțiva deținuți în vârstă sau cu afecțiuni cronice pentru a fi atent supravegheați.

4. Hrana deținuților, magazinul din incintă

 

Blocul alimentar  a fost renovat de la vizita precedentă. Interiorul este îngrijit și curat. Frigiderele și spațiile de depozitare erau de asemenea curate și aerisite iar ustensilele folosite sunt într-o stare bună. Doar magazia din subsol era umedă. Blocul alimentar este dotat cu vestiar și duș cu apă caldă pe care le folosesc cei 12 deținuți care pregătesc mâncarea. Cu două zile înaintea vizitei își preluase locul de muncă și un bucătar, proaspăt absolvent al școlii de la Târgu Ocna.

Meniul de prânz la data vizitei consta din ciorbă ardelenească de legume și varză cu carne de porc. Pentru norma comună de hrană și pentru deținuții care muncesc, adică pentru aproximativ 400 de persoane, se folosiseră 42 de kilograme de carne de porc în carcasă, mai mult slănină după cum se vedea în marmite. Carnea nu este porționată individual decât pentru cei de la regim. Deținuții diabetici primesc suplimente de hrană constând în lapte (de la GAZ) și/sau măr. Persoanele private de libertate care au discutat cu reprezentanții asociației s-au plâns de calitatea hranei atât ca gust cât și ca valoare nutritivă.  Diabeticii s-au plâns că nu ar primi decât câte o jumătate de măr și laptele ar fi îndoit cu apă. Laptele pe care reprezentanții asociației l-au verificat în blocul alimentar avea aspect și miros normale, de lapte de vacă recent muls.

Persoanele private de libertate pot face zilnic cumpărături de la magazinul din incintă. Magazinul era destul de bine aprovizionat la data vizitei cu alimente inclusiv fructe și legume, țigări, cafea, sucuri, produse pentru igienă, papetărie șamd. Gălețile, ligheanele, mopurile și  termoplonjoarele se pot achiziționa doar cu aprobare de la conducerea penitenciarului,. Vânzătoarea a afirmat că cel mai bine se vând alimentele, apa, sucurile și produsele pentru igienă și că magazinul se aprovizionează și în funcție de cererile deținuților. Aceștia au afirmat că prețurile sunt foarte mari, în special la fructe și legume dar și la hârtie igienică.  Reprezentanții APADOR-CH au constatat că unele prețuri sunt mari în comparație cu cele din comunitate, de exemplu roșiile care costau 2,8 lei/k. Cu toate acestea prețurile nu erau exagerate, cel puțin în comparație cu alte penitenciare (prețul roșiilor cu doar o zi în urmă la magazinul penitenciarului Baia Mare era 3,8 lei/kg). Un pachet de cafea Jacobs de 250 gr. costa 12 iar o cutie de detergent de vase Axion 3,5 lei. Reprezentanții APADOR-CH recomandă afișarea clară a prețurilor produselor din magazin pentru a  risipi îngrijorările deținuților cu privire la prețurile practicate.

5. Activitatea serviciului socio-educativ, modalități de petrecere a timpului

În cadrul serviciului (care ar trebui să aibă 20 de angajați conform schemei de personal) lucrează doar 9 persoane, dintre care 1 psiholog, 2 asistenți sociali, 2 educatori, 1 preot, 1 agent tehnic, 1 monitor sportiv și șefa serviciului. Sectorul de asistență psihosocială și educație este subdimensionat, lucru admis de responsabilii penitenciarului și semnalat de deținuți care s-au plâns de faptul că nu sunt disponibile suficiente activități în care să se poată implica.

Serviciul asistență psihosocială derulează activitățile obligatorii (evaluările psihologice și sociale) dar și câteva alte tipuri de intervenții cum ar fi consiliere psihologică pentru risc de suicid (11 consiliați în primul semestru la anului), consiliere pentru obținerea de diverse documente (în general acte de identitate, 44 de beneficiari) șamd.

Pe componenta de educație în prima jumătate a anului se derulaseră o serie de programe pe teme civice, de sănătate, de alfabetizare în care fuseseră implicați 330 de deținuți. Tot în aceeași perioadă se derulaseră două cursuri de calificare, unul de cusător articole din piele (17 deținuți) și cel de-al doilea de lucrător în tâmplărie (27 de deținuți).

În ceea ce privește activitățile de școlarizare, acestea se derulează pe baza unui protocol de colaborare încheiat între penitenciar și Inspectoratul Școlar Județean. Cursurile se desfășoară în incinta penitenciarului. În anul școlar 2013-2014 au fost școlarizați 27 de deținuți, 13 în învățământul primar și 14 gimnazial.

Insuficiența serviciilor sociale și educaționale este oarecum compensată printr-o serie de activități derulate în cadrul penitenciarului de cultele și organizații religioase a căror prezență este consistentă și constantă. În incinta penitenciarului este amenajată o capelă ortodoxă iar preotul ortodox este angajat al penitenciarului. Acesta se ocupă de capelă dar și de organizarea activităților astfel încât reprezentanții altor culte (greco-catolici, catolici, protestanți) și al organizațiilor să aibă spații disponibile pentru derularea activităților.

Deținuții au acces la doar două curți de plimbare. Ca urmare fiecare poate ieși la plimbare  numai o oră pe zi. Spațiile de plimbare sunt foarte mici, cu puține posibilități pentru desfășurare de activități recreaționale. Tot  timp de o oră pe zi, deținuții au acces la sala de sport unde pot juca tenis de masă sau pot utiliza aparatele de forță.

6. Munca deținuților

 

La data vizitei, 231 de  deținuți din penitenciarul Satu-Mare munceau, adică 37% din efectivul total. Din aceștia 97 erau și remunerați pentru munca lor, 22 în exteriorul penitenciarului în 2 puncte de lucru (la mobilă sau  în construcții) și 75 în interiorul penitenciarul (la cusut pantofi). Restul de 134 lucrau la deservire, GAZ, pază, plantoane sau ca însoțitori pentru persoane cu dizabilități. Deținuții din regim semideschis care lucrează în exterior se deplasează însoțiți de un supraveghetor iar cei de la regimul deschis îşi primesc telefonul mobil de la ieşirea și până la revenirea în penitenciar. Ei se deplasează în același timp cu cei de la semideschis astfel că și ei sunt supravegheați. Directorul a afirmat însă că dacă nu ar fi și cei de la regim semideschis atunci cei de la deschis nu ar fi supravegheați (conform prevederilor legale).

Conform administrației penitenciarului, veniturile obținute din munca deținuților sunt importante în economia instituției în condițiile actualelor restricții bugetare. În anul 2013 s-au obținut din muncă 1.085.606 lei iar în primele șapte luni ale lui 2014, 882.000 lei. Deținuții cu care au discutat reprezentanții APADOR-CH s-au plâns de faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă și și-au manifestat dorința de a munci.

7. Contacte cu exteriorul, alte drepturi, judecătorul delegat

 

Telefoanele destinate persoanelor private de libertate sunt amplasate pe holurile secțiilor și în curțile de plimbare. Numărul de minute de convorbiri nu este limitat decât de capacitatea financiară a deținuților. Tot pe holuri sunt și cutiile poștale. Corespondența e ridicată personal de poștaș. Hârtie, plicuri și timbre, se găsesc de cumpărat la magazinul penitenciarului iar conducerea a afirmat că deținuții fără posibilități financiare le primesc gratuit la cerere. Plicurile primite de deținuți sunt înregistrate și sunt deschise de supraveghetori în prezența destinatarului. Pe holurile secțiilor există info-chioșcuri funcționale pe care deținuții le accesează cu cartele individuale. Pe holurile secțiilor sunt afișate diverse materiale informative, de la programul zilnic de plimbare până la prevederi regulamentare și date de contact ale unor instituții. Majoritatea camerelor de detenție sunt dotate cu televizoare conectate la cablu TV.

Sectorul vizite este amenajat la intrarea în penitenciar lângă punctul de primire și dispune de o sală pentru vizitele la masă (opt mese) și spații cu separatoare, folosită și pentru întâlnirile cu avocații. Spațiul și procedurile de primire și verificare a pachetelor îndeplinesc condițiile pentru vizionarea în același timp de către deținut și de vizitatorii acestuia. Deținuții au dreptul să primească lunar 10 kg de alimente, 6 kg de fructe și 20 litri de apă și suc cu ocazia vizitelor aparținătorilor. La o vizită, un deținut are dreptul să primească 2 vizitatori majori și 2 minori. Vizitele se fac pe bază de programare telefonică și durează maximum 2 ore. Penitenciarul Satu Mare are cameră matrimonială curată și amenajată corect. Conform reprezentanților penitenciarului înființarea și darea în folosință a camerei au îmbunătățit nivelul de disciplină în penitenciar.

Judecătorul de supraveghere a executării pedepselor (de fapt, judecătoarea) are biroul în interiorul sectorului de deținere. Este un lucru îmbucurător cel puțin din perspectiva informării deținuților cu privire la rolul acestuia dar și cu privire la drepturile deținuților. Judecătoarea a afirmat că la intrarea în vigoare a noilor coduri foarte multe persoane private de libertate au crezut că vor fi eliberate. Niciuna nu a fost eliberată însă au existat situații de reducere a pedepsei în urma aplicării legii penale mai favorabile. În anul în curs au avut loc aproximativ 700 de audieri. Plângerile adresate sunt foarte diverse, de la cereri de transfer până la condiții de detenție (în special supraaglomerarea). Judecătoarea a afirmat că deși condițiile de detenție sunt mai dure decât în penitenciarele apropiate mulți deținuți fac cerere să se transfere la Satu Mare deoarece comisia care apreciază asupra liberării condiționate este cunoscută că având criterii clare de evaluare. Ca urmare deținuții știu la ce trebuie să se aștepte atunci când cer liberarea condiționată.

8. Vizita în sectorul de deţinere, discuţii cu deţinuții

 

Reprezentanții asociației au vizitat camere de deținere din ambele regimuri și au discutat cu aproximativ 50 de persoane private de libertate.

Camerele sunt extrem de supraaglomerate. Paturile sunt amplasate pe trei niveluri cu excepția celor din infirmerie iar spațiul rămas liber între paturi este foarte îngust. De exemplu, în camera E1.2. – regim semideschis – de aproximativ 30 mp erau 21 de deținuți în 21 de paturi. Camera, gândită ca una de tranzit, este compusă din două spații mai largi care comunică între ele printr-un culoar lat de aproximativ 1,50 m mărginit în partea de sus de o arcadă. De-a lungul acestui culoar este amplasat un rând de paturi cel mai de sus aproape atingând arcada. Saltelele sunt vechi, murdare și rupte iar unele dintre ele par a fi gazde pentru ploșnițe.  Camerele au băi proprii. Majoritatea însă au doar un singur WC în condițiile în care în unele camere sunt cazați câte 30 de deținuți. Apă rece se furnizează permanent iar caldă de două ori pe săptămână câte două ore.

Deținuții au semnalat insistent aceleași probleme: supraaglomerarea, lipsa condițiilor pentru păstrarea igienei (au afirmat că există ploșnițe și că programul de furnizare a apei calde e insuficient ținând cont că în două ore ar trebui să facă duș 30 de persoane), lipsa activităților (inclusiv faptul că pot ieși la plimbare și la sport doar două ore pe zi) și lipsa unui spațiu unde pot servi masa, aceștia putând mânca fie în pat,  fie la o masă mică de două persoane pe care trebuiau s-o împartă  chiar şi 30 de persoane. Directorul penitenciarului a admis că există supraaglomerare și că activitățile sunt insuficiente invocând motive obiective legate de lipsa spațiului dar și a resurselor umane. Cât despre ploșnițe, a afirmat că a avut loc o primă etapă de dezinsecție și că urmează a avea loc o a doua (un fel de rapel) care va elimina eficient orice urmă de insectă. APADOR-CH recomandă măsuri concrete și rapide pentru ameliorarea situației privind igiena, de exemplu, programul de furnizare a apei calde ar putea fi extins. O măsură necesară este și înlocuirea saltelelor, în mare parte compromise.

Unii deținuți s-au plâns și de calitatea hranei și de faptul că ar fi scoși cu întârziere la cabinetul medical. Câțiva deținuți din regim deschis din zona Oradei s-au plâns că nu pot executa pedeapsa la penitenciarul Oradea care are și o secție de regim deschis. Astfel, au afirmat ei, ar putea păstra mai bine legătura cu familia. Responsabilii penitenciarului Satu Mare au explicat că la Oradea sunt găzduiți deținuți în regim deschis doar dacă sunt apți de muncă și calificați în sensul nevoilor de forță de muncă identificate de penitenciarul Oradea.

Plângeri individuale

 

În camera E 1.14. era cazat singur un tânăr aflat în tranzit. Camera nu are televizor iar deținutul era scos doar la curtea de plimbare, nu și la sala de sport precum ceilalți deținuți. Tânărul a acuzat lipsa totală de activitate afirmând că toată ziua “vorbește cu pereții”. APADOR-CH recomandă ca în situațiile când sunt deținuți cazați singuri să fie  repartizaţi în camere cu televizor.

Dan Marius Furtos s-a plâns că ar fi fost agresat de un agent supraveghetor dar și că ulterior nu ar fi primit tratament medical adecvat. Concret, a afirmat că agentul l-ar fi lovit cu un inel cu chei în zona genitală pe data de 11 august, că nu ar fi primit ca tratament decât un unguent cu tetraciclină (și acela cu întreruperi) și că i se refuză prezentarea la un consult de specialitate și la institutul de medicină legală. Medicul șef a afirmat că nu știa despre dorința  deţinutului Furtos de a fi prezentat la institutul de medicină legală deoarece nu a făcut cerere. Conform medicului, toate cererile de consult de medicină legală sunt aprobate în cazuri în care un deținut afirmă că a fost agresat.  Din evidențele medicale reiese că deținutul a fost de mai multe ori la consult medical în perioada trecută de  după 11 august și că i s-a prescris într-adevăr unguent cu tetraciclină dar și alte medicamente pentru alte afecțiuni de care suferă (inclusiv diabet). În timpul petrecut de reprezentanții APADOR-CH în penitenciar deținutul a făcut cerere scrisă pentru a fi dus la institutul de medicină legală iar medicul șef a luat la cunoștință și a afirmat că va fi dus a doua zi, conform procedurii.

Szücs Janos Attila a acuzat mai multe probleme de practică și reglementare care, potrivit lui, îi afectează starea de sănătate deoarece nu se poate hrăni corespunzător. Astfel, având în vedere calitatea slabă a hranei furnizate de penitenciar dar și prețurile mari practicate de magazinul din incintă, dl. Szücs a solicitat modificarea actului normativ care limitează cantitatea de alimente care pot fi primite de o persoană privată de libertate la 10 kg. lunar.

 

 

Concluzii și recomandări

1. APADOR-CH atrage atenția asupra nivelului extrem de supraaglomerare din penitenciarul Satu Mare. Supraaglomerarea coroborată cu lipsa igienei reprezintă tratament inuman și degradant în accepțiunea CEDO și este, deci, urgent necesară ameliorarea ei cel puțin în ce privește igienizarea. Asociația solicită extinderea programului de furnizare a apei calde  și înlocuirea saltelelor infestate cu ploșnițe. APADOR-CH consideră că proiectul de reamenajare a atelierelor în camere de deținere ar trebui urgentat;

2. Asociația semnalează insuficiența activităților psihosociale și educative în condițiile în care și ieșirile la curțile de plimbare și la sala de sport sunt puține. În măsura în care restricții birocratice împiedică angajarea de personal specializat, APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului să intensifice eforturile pentru identificarea unor voluntari, de exemplu prin colaborarea cu filiala din oraș a Universității de Vest „Vasile Goldiș”;

3. APADOR-CH solicită ca deținuții care trebuie cazați singuri să fie  repartizaţi în camere cu televizor și să beneficieze de asistență psihologică.

Alte concluzii și recomandări sunt incluse în raport.

Maria-Nicoleta Andreescu                                                    Cristinel Buzatu

Raspuns ANP Satu Mare-Baia Mare