Raport asupra vizitei în Penitenciarul Rahova- Bucureşti

17.07.2013
Print Friendly, PDF & Email

La data de 17 iulie 2013 două reprezentante APADOR-CH au vizitat Penitenciarul Rahova- Bucureşti. Vizita a avut ca obiectiv întâlnirea deţinutului Ninel Viorel Onţică al cărui caz este în atenţia organizaţiei de mai mulţi ani deoarece pe timpul detenţiei a fost de mai multe ori privat de tratamentul cu metadonă (substitut legal care îi era furnizat chiar de o instituţie a statului, Centrul de Asistenţă Integrată în Adicţii – CAIA – Obregia, din subordinea Agenţiei Naţionale Antidrog). Un alt aspect pe care s-a concentrat vizita au fost condiţiile de în care sunt deţinuţi minorii. Raportul conţine şi informaţii actualizate referitoare la penitenciar.

Cazul Ninel Viorel Onţică

Reprezentantele asociației au discutat cu Ninel Viorel Onțică care se plânge că nu primește tratament adecvat afecțiunii de care suferă, şi anume dependență de opiacee. Ninel Onțică, fost consumator de heroină, se afla în tratament substitutiv cu metadonă de ani buni (tratament acordat inclusiv în interiorul sistemului penitenciar, mai exact la penitenciarul Giurgiu ) când la începutul lunii aprilie a.c. s-a prezentat la arestul central al DGPMB pentru a executa un rest de pedeapsă. În mod abuziv responsabilii arestului i-au întrerupt tratamentul, acordat la vremea respectivă de Agenția Națională Antidrog prin CAIA Obregia. Ninel Onțică a rămas în arestul poliției aproximativ trei luni până când au fost lămurite anumite asptecte juridice referitoare la perioada de timp rămasă de executat. În toată această perioadă, s-a simțit rău și a făcut numeroase demersuri pentru a i se administra metadona (Raportul APADOR-CH cu privire la perioada în care Onțică a fost privat de tratament în arestul poliției poate fi consultat aici http://www.apador.org/show_report_nf.php?id=283 ). Pe data de 28 iunie el a fost transferat la Penitenciarul Rahova de unde, deoarece Onțică a declarat că este dependent de opiacee, a fost trimis la Penitenciarul-Spital Rahova. Pe 1 iulie penitenciarul-spital l-a transferat înapoi cu recomandarea administrării unor calmante dar și a continuării tratamentului substitutiv cu metadonă, recomandare care nu specifica și doza care trebuie administrată. Din cauza acestei omisiuni, asistenta medicală de la cabinetul penitenciarului l-a trimis înapoi la penitenciarul-spital. În fișa medicală a lui Ninel Onțică se consemnează un nou consult la data de 2 iulie în urma căruia recomandarea medicală este doar administrarea de calmante, nu și continuarea tratamentului substitutiv. La Penitenciarul Rahova lui Onțică i-au fost administrate calmantele dar pentru că în continuare susţinea că nu se simte bine, a fost trimis încă de două ori la penitenciarul-spital. Pe data de 5 iulie a.c. medicul neurolog i-a prescris calmante mai puternice iar pe 16 iulie i-a menținut prescrierea și a notat în fișă că nu se poate institui tratament cu metadonă deoarece au trecut mai mult de 3 luni de la întreruprea administrării.

APADOR-CH atrage atenția că tratamentul substitutiv este în mod explicit prevăzut în Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1216/2006 privind modalitatea de derulare a programelor integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate, consumatoare de droguri şi că neacordarea asistenței medicale adecvate în detenție intră sub incidența Art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Minorii

La data vizitei minorii (19, toți băieți, toți arestați preventiv) erau cazați în Secția 1 care g ăzduiește și minori și tineri. Secția are instalate 48 de paturi în 12 camere din care 3 sunt destinate deținuților minori iar restul tinerilor. Una din camerele pentru minori vizitată de reprezentantele APADOR-CH avea aproximativ 20 mp şi opt paturi instalate, numai şase dintre acestea fiind ocupate. Este evident că nici secţia pentru minori şi tineri a Penitenciarului Rahova nu face excepţie de la situaţia frecventă a supraaglomerării. Asociaţia recomandă ca în camere să rămână instalat un număr corespunzător de paturi astfel încât să se respecte standardul de 4 mp per deţinut şi să se evite condamnările în lanţ ale României de către CEDO pentru nivelul inacceptabil al supraaglomerării din penitenciare.

Camerele sunt în stare relativ bună și sunt suficient aerisite și luminate natural. Fiecare cameră are grup sanitar propriu constând în WC turcesc și un duș. Apă caldă se furnizează de două ori pe săptămână. Secția este în imediata apropiere a cabinetului medical, are un club propriu și acces la o curte de plimbare mică, de aproximativ 20 de mp. Pe hol sunt amplasate și cutia poștală și telefoanele, pentru o convorbire fiecăruia dintre minori fiindu-i alocate maxim 20 de minute (evident, doar dacă dispun de resurse financiare). Doi educatori sunt prezenți zilnic în secție și desfășoară activități pe parcursul dimineții iar periodic minorii sunt consiliați de un psiholog (în momentul vizitei acesta se afla în secție). Nu sunt disponibile niciun fel de cursuri școlare deși unii minori stau aici și câteva luni de zile. APADOR-CH sugerează organizarea unor cursuri intensive de alfabetizare (de 3 luni) iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci includerea unor activităţi similare în programele clubului. Ieșirea la aer se face după prânz timp de aproximativ o oră. Minorii cu care au discutat reprezentantele APADOR-CH s-au declarat mulțumiți de condițiile de deținere. Unul dintre băieți suferă de o afecțiune psihică evidentă pentru oricine. Responsabilii secției au afirmat că tulburările lui de comportament (agresiuni, distrugeri) sunt frecvente deși se află sub tratament medicamentos și este consultat periodic de un medic psihiatru la Penitenciarul-Spital Jilava.

Asociația recomandă evaluarea psihiatrică a tuturor deţinuţilor minori, identificarea celor cu tulburări serioase (în afara stressului inerent privării de libertate ca atare) şi acordarea tratamentului adecvat pentru fiecare caz.

Aspecte generale despre penitenciar

Penitenciarul Rahova are rol coordonator pentru zona București. O mare parte dintre deținuți sunt aici doar în tranzit. Mai mult de jumătate dintre deţinuţi erau arestaţi preventiv la momentul vizitei. Sunt cazaţi numai bărbaţi, iar minorii sunt ţinuţi aici numai provizoriu până îşi rezolvă afacerile judiciare. La data vizitei numărul total de deţinuţi era de 1654, din care 1575 majori, 60 tineri şi 19 minori. Penitenciarul este împărţit pe şapte secţii cu următoarele regimuri de detenţie: maximă siguranţă (8 deţinuţi), închis (359 deţinuţi), semideschis (126 deţinuţi), deschis (135 deţinuţi, o parte la ferma Bragadiru), arest preventiv (926 deţinuţi) şi neincluşi (179 deţinuţi).

În penitenciarul Rahova este prezentă tot timpul o echipă de intervenţii (mascaţi) folosită, conform conducerii penitenciarului, ca forţă de descurajare. Echipamentul mascaţilor este prevăzut cu un număr de identificare pe caschete, dar numai pe spate, ceea ce face aproape imposibilă identificarea membrilor grupei de intervenţie de către deţinuţii împotriva cărora se recurge la forţă. Ca mijloace speciale de imobilizare penitenciarul foloseşte cătuşe din plastic, legarea mâinilor la spate sau, în cazuri mai rare (o dată, de două ori pe an) lanţuri sau centură de imobilizare.

Conducerea penitenciarului a afirmat că în ultimul an au avut loc doar două incidente grave: un deces (sinucidere) şi un caz de automutilare.

Reprezentantele asociaţiei au mers şi la izolatorul penitenciarului care după ultima vizită a CPT a fost reamenajat astfel încât să corespundă standardelor. Camera era curată, neocupată la momentul vizitei, avea instalate patru paturi şi o suprafată de aproximativ 20 mp.

Vizita în camere

Reprezentantele APADOR-CH au vizitat secţia pentru arestaţi preventiv. Una dintre camere avea aproximativ 18 mp şi 10 paturi instalate, toate ocupate la momentul vizitei (majoritatea camerelor penitenciarului Rahova au aceeaşi dimeniune şi acelaşi număr de paturi instalate). Fiecărui deţinut îi revin mai puţin de 2 mp spaţiu personal ceea ce indică un grad foarte mare de supraaglomerare (recomandarea CPT pentru România este de minim 4mp/ deţinut). Sistemul de alarmare este unul primitiv (se bate în uşă), iar deţinuţii s-au plâns de preţurile foarte mari de la magazinul penitnciarului. Ei au afirmat că apă rece au în permanenţă şi apă caldă de două ori pe săptămână, câte o oră. Activităţile pe care au spus că le desfăşoară erau cele de la clubul socio-educativ şi ieşirile la curţile de plimbare.

La secţia de maximă siguranţă în una dintre camere erau amplasate patru paturi, toate ocupate, într-o suprafaţă de aproximativ 15 mp. În cameră era televizor iar deţinuţii au spus că au ca activităţi ieşirile zilnice la curtea de plimbare şi cele de la clubul de forţă. Uneori dau teste de cunoştinţe generale şi participă la evenimente organizate în penitenciar. Şi aici deţinuţii s-au plâns de preţurile mari de la maganizul din penitenciar. Au mai spus că sunt încătuşaţi tot timpul când sunt transportaţi în afara penitenciarului, spre exemplu la instanţă şi că ei călătoresc într-un compartiment special al maşinii, separat de deţinuţii încadraţi la alte regimuri. S-au plâns că pe timpul iernii este frig în cameră.

În curţile de plimbare ale penitenciarului Rahova, pe langă dimensiunile foarte mici, de aproximativ 25 mp, singura activitate ce poate fi desfăşurată este mersul în cerc. Curţile sunt acoperite cu plase metalice. Conducerea penitenciarului a motivat existenţa plaselor prin necesitatea de a evita eventuale evadări întrucât zidul delimitator al penitenciarului este situat foarte aproape de curţi.

Asistența medicală

Penitanciarul Rahova are cabinet medical general şi câte unul pentru fiecare secţie. Personalul este alcătuit din doi medici generalişti, un stomatolog şi 14 asistenţi (dintre care un asistent de farmacie şi un asistent dentar). La momentul vizitei ambii medici erau prezenţi la cabinetul medical general. Unul dintre ei a spus că cele mai frecvente afecţiuni cu care sunt în evidenţă şi sub tratament deţinuţii sunt diabetul, bolile cariovasculare şi afecţiunile psihice; aproximativ 90 de persoane erau înregistrate cu astfel de probleme medicale. Tratament cu metadonă primeau numai doi deţinuţi, iar programul de schimb de seringi fusese închis deoarece nu existau cereri. Urgențele medicale sunt transferate la Penitenciarul-Spital unde fie sunt internate fie orientate către spitale civile.

Blocul alimentar, magazinul

Pentru masa de prânz se pregătea ciorbă de legume şi ghiveci de legume cu carne de porc (fără a fi porţionată). Pentru musulmani carnea de porc era înlocuită cu carne de vită. Pentru bolnavi meniul consta în ciorbă şi piure de cartofi cu carne de vită. Deţinuţii diagnosticaţi cu diabet primeau ca supliment salam sau brânză.

24 de deţinuţi lucrează la blocul alimentar, iar ca recompensă li se scade din pedeapsă şi primesc vizite fără separator. Încăperea unde se pregătea mâncarea era insuficient aerisită, se adunase foarte mult abur de aceea şi podeaua era umedă şi murdară.

Magazinul din incinta penitenciarului este bine aprovizionat cu alimente şi produse pentru igienă dar preţurile produselor sunt în general mai mari decât la magazinele din comunitate.

Activităţi socio-educative – munca de ținuților

La sectorul socio-educativ penitenciarul are angajaţi trei psihologi, un asistent social, un preot ortodox, doi monitori sportivi şi unsprezece educatori.

Penitenciarul desfăşoară programul educaţional „Şcoala a doua şansă” pe care o frecventează numai deţinuţii condamnaţi definitiv.

În curtea penitenciarului este şi un teren de fotbal, separat de curţile de plimbare unde deţinuţii desfăşoară activităţi sportive.

313 deţinuţi sunt încadraţi în muncă la penitenciarul Rahova, 289 în interiorul penitenciarului și 24 la ferma Bragadiru. Pentru munca depusă în penitenciar deţinuţilor li se scade din pedeapsă, iar cei care lucrează la fermă primesc şi bani.

Comunitatea terapeutică

În incinta penitenciarului, în secţia 7 se desfăşoară activităţi de reintegrare socială cu foşti consumatori de droguri în cadrul unui program finanţat de guvernul norvegian. Comunitatea are o capacitate maximă de 24 de locuri, 23 dintre acestea fiind ocupate la momentul vizitei reprezentantelor APADOR-CH în penitenciar. Personalul angajat a explicat că există anumite condiţii pentru admiterea în centru: să fie deţinuţi în regimul semideschis sau deschis, rezultatul la testare să fie negativ pentru consumul de droguri, să mai aibă cel mult 18 luni până la liberare. Au prioritate pentru includerea în comunitatea terapeutică cei fără antecedente penale. Deţinuţi din alte penitenciare pot fi de asemenea admişi. În centru se fac şi testări HIV sau pentru hepatită cu teste provenite de la cabinetul medical al penitenciarului. La momentul vizitei doi dintre cei aflaţi în centru erau diagnosticaţi cu hepatită şi urmau tratament cu interferon.

Concluzii:

1. APADOR-CH a cerut deja Direcţiei Sanitare din MAI să reglementeze – potrtivit legii – administrarea substitutelor de droguri tuturor celor aflaţi în aresturile poliţiei, înregistraţi oficial ca beneficiari ai tratamentelor cu metadonă. Însă până la finalizarea deciziei, asociaţia solicită ANP ca orice deţinut  dependent de droguri transferat din arest în custodia sa  să fie supus unui examen medical complet, de specialitate, care să stabilească fără dubii că întreruperea forţată a tratamentului cu metadonă a avut ca rezultat eliminarea totală a adicţiei.

2. Penitenciarul Rahova este în continuare unul dintre cele mai supraaglomerate din ţară. APADOR-CH solicită deopotrivă ANP şi conducerii penitenciarului să abordeze cu prioritate această problemă şi să amenajeze spaţii de deţinere cu respectarea standardului de 4 mp/deţinut. Asocia ția solicită și măsuri pentru îmbunătățirea spațiilor pentru plimbare. Eventuala mutare a curţilor de plimbare în zone mai sigure sau cel puţin dotarea celor existente cu echipamente ce ar permite exerciţiul fizic ar avea efect benefic asupra stării psihice şi fizice a deţinuţilor.

3. Este necesară examinarea psihică periodică a deţinuţillor minori precum şi individualizarea tratamentelor. În plus, APADOR-CH sugerează găsirea unei soluţii pentru şcolarizarea deţinuţilor minori (cursuri intensive de alfabetizare sau adaptarea corespunzătoare a programelor de la club).

Maria-Nicoleta Andreescu
Doina-Adelina Boboşatu

Raspunsul ANP in acest caz