RAPORT asupra cazului lui Dumitru Grigoraº
(satul Buda, comuna Rãchitoasa, judeþul Bacãu)
1. Pe data de 24 iulie 2001, reprezentanþii APADOR-CH s-au deplasat în satul Buda, comuna Rãchitoasa, judeþul Bacãu, pentru a investiga cazul lui Dumitru Grigoraº, decedat în postul de poliþie din comunã.
2. Descrierea circumstanþelor incidentului
Familia Grigoraº - tatãl Dumitru, mama Felicia ºi cele patru fiice (cea mai micã are un an iar cea mai mare, zece) - locuieºte în satul Buda într-o casã foarte modestã, fãrã luminã electricã.
În dimineaþa zilei de vineri 6 iulie a.c., Felicia Grigoraº s-a dus la postul de poliþie din Rãchitoasa ºi le-a cerut poliþiºtilor sã vinã “sã-l potoleascã pe Dumitru” cu care se certase în seara precedentã, când acesta devenise violent. Aceºtia au promis cã vor veni cel târziu la ora 15.00.
Poliþiºtii Dumitru David ºi Vasile Betelie au sosit la familia Grigoraº abia pe la 21.30 ºi l-au luat din pat pe Dumitru Grigoraº, în prezenþa soþiei ºi a celor patru fetiþe. Felicia Grigoraº a vãzut cum poliþiºtii l-au lovit la ceafã ºi în coaste, l-au bãgat în maºinã ºi au plecat dupã ce i-au spus femeii sã vinã a doua zi dimineaþã la post.
Sâmbãtã 7 iulie, Felicia Grigoraº a plecat spre Rãchitoasa. Chiar la ieºirea din Buda, s-a întâlnit cu primarul comunei care s-a oferit s-o ducã cu maºina lui. La postul de poliþie erau ºi persoane în civil. Una dintre ele, care nu s-a prezentat, i-a spus Feliciei cã soþul ei “este la morga din Bacãu”, “sã se ducã luni sã-l ia iar marþi, sã fie îngropat”. Trebuie menþionat ºi faptul cã primarul Zorilã s-a grãbit sã asigure toate cele necesare înmormântãrii, inclusiv coºciugul.
Felicia Grigoraº ºi tatãl decedatului – Marin Grigoraº - s-au dus luni la morga din Bacãu. Când au vãzut cum arãta cadavrul (cu vânãtãi ºi rãni pe tot corpul, inclusiv la încheieturile mâinilor, ca urmare a folosirii cãtuºelor, ºi la cap) au refuzat sã-l ia ºi au cerut o nouã autopsie (prima fusese deja efectuatã sâmbãtã 7 iulie, în “regim de urgenþã” de SML Bacãu, stabilindu-se drept cauzã directã a decesului “insuficienþã organicã multiplã” iar ca stare morbidã, “pacreatitã acutã hemoragicã”). Dupã douã sãptãmâni de insistenþe, Parchetul ºi-a dat acordul pentru efectuarea unei noi autopsii la Iaºi, programatã pe data de 31 iulie. Familia Grigoraº este însã convinsã cã nici de aceastã datã nu se va efectua o necropsie imparþialã, pentru cã “se încearcã muºamalizarea cazului”. În plus, rudele decedatului susþin cã acesta, la cei 35 de ani ai sãi, nu suferea de nici o boalã, lucru ce ar fi fost confirmat chiar de doctoriþa dispensarului din Rãchitoasa. De aceea, diagnosticul stabilit de SML Bacãu li se pare foarte suspect.
Un martor – Constantin Huþanu - care locuieºte chiar vizavi de sediul poliþiei a declarat cã vineri, în jurul orei 22.30 a auzit þipete de durere ºi vocea ºefului de post David – pe care a identificat-o fãrã cea mai micã îndoialã - strigând “spune bã, cã pânã dimineaþã tot te omor”. Apoi, strigãtele au încetat, Huþanu l-a vãzut pe poliþist ieºind foarte agitat din sediu ºi l-a auzit spunându-le paznicilor Ciubotaru ºi Onofrei “sã disparã imediat ºi sã pãzeascã pe unde se furã”. Huþanu s-a dus la culcare. S-a trezit pe la 4 ºi jumãtate dimineaþa ºi l-a vãzut pe primar ºi un “jeep” în care se aflau trei persoane, chiar în faþa sediului poliþiei. La puþin timp dupã aceea, a auzit cã un om a murit în postul de poliþie în acea noapte.
Dumitru Grigoraº a fost dus la dispensarul din Rãchitoasa în noaptea respectivã dar era prea târziu pentru a fi salvat (“era cald încã, dar murise deja” i-a spus asistenta lui Marin Grigoraº, tatãl victimei). Unii sãteni au susþinut cã trupul lui Grigoraº ar fi fost mai întâi abandonat de poliþiºti lângã un monument aflat în imediata apropiere a postului de poliþie ºi cã ar fi fost dus la dispensar de un ºofer. Ideea ar fi fost cã Dumitru Grigoraº a murit pe stradã, fãrã nici o legãturã cu cele întâmplate în sediul poliþiei.
Poliþiºtii au susþinut iniþial cã lui Dumitru Grigoraº i s-a fãcut rãu în postul de poliþie în timp ce dãdea o declaraþie, cã l-au transportat de urgenþã la dispensar ºi apoi la spital la Bacãu dar ar fi decedat pe drum. Medicul primar ºef de la IML Bacãu a declarat cã Grigoraº avea o alcoolemie foarte mare (aproape 3 la mie), aproape de comã alcoolicã. Ce fel de “declaraþie” ar fi putut sã dea o persoanã în aceastã stare?
3. Plângeri ale altor sãteni
Din relatãrile sãtenilor indignaþi de cele întâmplate, a reieºit cã brutalitatea cu care se comportã poliþiºtii din Rãchitoasa, în mod special ºeful de post Dumitru David dar ºi Vasile Betelie, este aproape “o tradiþie”. Decesul lui Grigoraº a fost picãtura care a umplut paharul ºi care i-a adus în pragul revoltei. Sãtenii cer demiterea primarului Zorilã, fiind convinºi cã acesta îi protejeazã pe poliþiºti ºi cã îi susþine indiferent de gravitatea abuzurilor comise. (“Poate sã mai omoare nu ºtiu câþi, eu tot îl þin pe David” ar fi afirmat primarul).
Costel Pavel a fost luat din bufet chiar în ziua incidentului cu Grigoraº (6 iulie) pe la ora 14.00, dus la post ºi bãtut de Dumitru David ºi Vasile Betelie cu o bâtã ºi cu picioarele, dupã care a primit ºi o amendã de 800.000 de lei. Costel Pavel a declarat cã “domnul primar i-a anulat (amenda) dupã ce s-a convins cã am fost bãtut pe nedrept” (subl.n.). Afirmaþia este surprinzãtoare sub douã aspecte: mai întâi, primarul nu are dreptul de a anula amenzile date de poliþie ºi al doilea, cã bãtaia ar fi fost justificatã dacã persoana respectivã ar fi comis o contravenþie sau infracþiune.
Mihalache Pavel a declarat cã acelaºi Dumitru David l-a bãtut în postul de poliþie cu un ciomag de circa un metru lungime pânã când i-a rupt trei coaste (pe 24 iunie a.c.). Iar când a rãcnit cã “moare”, a mai primit o loviturã peste gurã, spãrgându-i dinþii.
Iulian Adam a relatat cã, pe data de 6 mai a.c. a fost luat dintr-un bar de poliþiºtii David ºi Goagã, dus la post, dezbrãcat în pielea goalã ºi bãtut cu pumnii ºi cu picioarele.
Alþi sãteni care au afirmat cã au fost bãtuþi de poliþiºti sunt: Mihai Ursu (bãtut de David pe 11 noiembrie 1995, a avut certificat medico-legal cu 6 zile de îngrijiri medicale), Dragoº Maxim (pe 6 mai 2001 a fost legat cu cãtuºele de gratiile de la uºa sediului poliþiei ºi bãtut de David), Vasile Pãvãlaº (bãtut de David pe 16 iunie 2001), Florinel Cojocaru ºi Cristinel Hoholea (bãtuþi pe 27 ºi respectiv 28 februarie 2001 de David ºi Betelie), Ciprian Neguþ (bãtut în luna martie 2001 de David ºi Goagã ºi internat în spital), Vasile }aga (bãtut de David; s-a plâns Parchetului militar).
Un alt gen de plângeri ale sãtenilor se referã la amenzi repetate. Viºinel Buruianã a fost amendat de douã ori în circa o lunã (aprilie – mai 2001), o datã cu 5 milioane, a doua oarã cu 10 milioane, pentru cã, având un mic magazin, i-ar lipsi autorizaþia sanitarã. El susþine cã dosarul era depus la Direcþia sanitarã Bacãu ºi cã are bonul care îi permite sã vândã produse alimentare pânã la obþinerea autorizaþiei.
Majoritatea sãtenilor s-au plâns cã poliþiºtii din comunã - în special Dumitru David - îi insultã, îi înjurã ºi îi ameninþã ori de câte ori îi întâlnesc în sat. Mai trebuie precizat cã, în urma nenumãratelor plângeri împotriva acestui poliþist, el a fost mutat din Rãchitoasa în 1997 dar primarul Zorilã l-a readus dupã alegerile locale din 2000.
Prea puþini dintre sãteni au avut curajul sã reclame Parchetului militar violenþele la care au fost supuºi. Mulþi nici nu ºtiau unde sã se plângã sau nu aveau nici o încredere în modul în care se efectueazã cercetãrile iar alþii au declarat cã nu au bani pentru a-ºi scoate certificate medico-legale (costul unui asemenea document este de aproximativ 175.000 lei).
Poliþistul Dumitru David continuã sã lucreze în Rãchitoasa. Singura mãsurã luatã - se pare - pânã în prezent a fost schimbarea lui din funcþia de ºef de post. Vasile Betelie – celãlalt poliþist implicat în uciderea lui Grigoraº - a fost mutat într-o altã comunã, la paza judecãtoriei.
Concluzii:
- Folosirea violenþei pentru obþinerea unor declaraþii este torturã, interzisã în mod expres în toate documentele internaþionale privind drepturile omului ºi în Constituþia României ºi sancþionatã drastic de legea penalã. În opinia APADOR-CH, decesul lui Dumitru Grigoraº este rezultatul torturii la care a fost supus în postul de poliþie;
- APADOR-CH cere insistent, de mai mulþi ani, renunþarea la metoda “conducerii la sediul poliþiei” (art.16 lit.b din Legea Poliþiei nr.26/1994) sau, în cel mai rãu caz, reglementarea foarte strictã a procedurilor. “Conducerea”, distinctã de “reþinerea de 24 de ore” este o formã de privare de libertate, fãrã mandat de arestare sau ordonanþã, aplicabilã în cazul unor persoane care nu acte de identitate asupra lor ºi care sunt suspecte de a fi comis o infracþiune. În opinia asoiciaþiei, “conducerea” este o mãsurã neconstituþionalã deoarece Constituþia prevede ca unicã posibilitate de privare de libertate fãrã mandat numai reþinerea de 24 de ore (art.23 lit.c). Asociaþia constatã cã poliþiºtii din Rãchitoasa s-au prevalat frecvent de “conducere” (a se vedea numãrul mare de sãteni care reclamã abuzuri ale poliþiºtilor). Este greu de crezut cã în sate, poliþiºtii nu pot identifica locuitorii decât pe baza actelor de identitate. În plus, în cele mai multe cazuri mãsura “conducerii” a fost luatã pentru fapte mãrunte (certuri în localuri sau între vecini sau în familie). Chiar dacã în unele situaþii se impunea sancþionarea cu proces verbal de amendare, nimic nu poate justifica bãtãile administrate de poliþiºti;
- Asociaþia cere din nou Inspectoratului General al Poliþiei sã dispunã ca, pe durata cercetãrilor Parchetului militar, poliþiºtii suspecþi de comiterea unor abuzuri grave sã fie suspendaþi din funcþie sau mãcar mutaþi în altã localitate. Mãsura ar fi bine venitã la Rãchitoasa unde existã un numãr foarte mare de sãteni nemulþumiþi de modul în care acþioneazã poliþia localã;
- APADOR-CH cere Parchetului militar sã efectueze cercetãrile ce se impun cu celeritate ºi maximã imparþialitate iar poliþiºtii care au provocat moartea lui Dumitru Grigoraº sã fie traºi la rãspundere penalã.
Manuela Stefãnescu
Valerian Stan