Raport asupra cazului lui Mihai Iorga

(comuna Calugareni, judetul Prahova)

1. Pe data de 5 aprilie 2002, doi reprezentanti ai APADOR-CH s-au deplasat in comuna Calugareni, judetul Prahova pentru a investiga circumstantele decesului lui Mihai Iorga.

2. Relatarea familiei Iorga

Anul acesta, Mihai Iorga (32 de ani) primise o amenda de 800.000 lei pentru tulburarea linistii publice. Fiind o suma exorbitanta pentru veniturile extrem de modeste ale familiei, Mihai Iorga nu a putut plati amenda iar instanta a hotarit sa faca munca in folosul comunitatii (62 de ore). Dupa spusele fratelui sau – Nicolae Iorga – si ale unui vecin, Mihai ar fi muncit aproape jumatate din numarul de ore. Dar, din motive neclare, primaria a cerut intreruperea executarii in acest fel a pedepsei. Mai mult, se pare ca autoritatile locale nu i-au recunoscut nici perioada deja muncita.

Judecatoria Ploiesti a transformat pedeapsa cu munca in folosul comunitatii in 40 de zile de inchisoare contraventionala.

Pe data de 12 martie 2002, politia l-a luat pe Mihai Iorga din casa unui prieten si l-a dus in arestul din Ploiesti, urmand ca, a doua zi, sa-l transfere la penitenciar. Din acel moment, familia Iorga nu a mai stiut nimic de el. Dupa cateva zile de cautari, familia a aflat, de la sateni – nu de la politisti - ca Mihai murise la Spitalul Floreasca din Bucuresti (data decesului este 21 martie) unde fusese dus din arestul politiei. Prima varianta a politistilor a fost “coma alcoolica”. Numai ca familia si vecinii sustin ca Mihai Iorga obisnuia sa bea numai vin si, in orice caz, nu zilnic. A doua varianta a fost ca Mihai Iorga a fost batut de un alt detinut – Florin Davidoiu – pentru ca intrase “in sevraj” alcoolic si devenise violent.

Pe 13 martie dimineata, Mihai Iorga a fost transportat la Spitalul judetean din Ploiesti de unde a fost readus in arest. Pe 16 martie a fost din nou dus la Spitalul judetean si de acolo, transportat la Spitalul de urgenta Floreasca din Bucuresti unde a ajuns in stare de coma profunda. A murit dupa patru zile. Autopsia – efectuata pe 25 martie – a stabilit, indubitabil, ca moartea a fost violenta, medicii legisti consemnand “traumatism cranian puternic cu escoriatii” precum si cateva coaste rupte. Medicul sef de la IML a declarat ca Mihai Iorga “a fost batut”.

Familia Iorga si vecinii care au fost de fata la inmormantare au afirmat ca decedatul era de nerecunoscut din cauza urmelor loviturilor la cap dar si pe tot trupul.

2. Scrisorile adresate de trei detinuti familiei Iorga

La cateva zile dupa decesul lui Mihai Iorga, fratii Viorel si Florin Davidoiu, ambii sefi de camere in arestul politiei din Ploiesti, au fost transferati primul la penitenciarul Margineni, al doilea la penitenciarul Ploiesti. Conform celor relatate in scrisori (doua sunt anonime, iar a treia este semnata), Mihai Iorga a fost introdus intai in camera 3, unde sef era Viorel Davidoiu. Acesta l-a batut pe Mihai pana a lesinat. In dimineata zilei de 13 martie, Iorga a fost dus la Spitalul judetean Ploiesti unde, sustin detinutii, nu i s-a acordat nici un ajutor si a fost readus in arest. De data aceasta, a fost introdus in camera 36, unde sef era Florin Davidoiu. Acesta l-a batut din nou pe Mihai, pe 16 martie, (unul din detinuti sustine ca l-a lovit cu un ciocan) pana cand Iorga a intrat in coma. In una din cele trei scrisori se mentioneaza ca, iritati de al doilea “scandal”, politistii l-au scos pe Iorga pe coridor si l-au lovit si ei. Toate cele trei scrisori provin de la penitenciarul Ploiesti si atesta faptul ca politistii din arestul Ploiesti au stiut ce se intampla cu Mihai Iorga si nu au intervenit pentru a-l proteja, conform obligatiilor prevazute de lege (art.29 din Legea 26/1994 a Politiei). Mai mult, ei sunt suspectati de incurajarea agresiunilor impotriva lui Iorga si chiar de co-autoriat la infractiunea de omor (art.174 Cod penal).

Parchetul militar Ploiesti a finalizat - intr-un timp record de doua saptamani – cercetarile privind raspunderea politistilor si medicului arestului cu solutia neinceperii urmaririi penale.

Concluziile APADOR-CH :

• Solutia de neincepere a urmaririi penale impotriva politistilor si medicului din arestul Ploiesti a ignorat obligatia prevazuta in art.29 din Legea 26/1994. Incalcarea art.29 (raspunderea politistilor pentru integritatea fizica si mentala a persoanei aflate in custodia politiei) este sanctionata de Codul penal cu inchisoare de la 2 la 10 ani daca fapta “a avut consecinte deosebit de grave” (art.249 , “neglijenta de serviciu”, alin.2);
• Solutia Parchetului militar Ploiesti se dovedeste netemeinica si prin faptul ca nu au fost audiati martorii oculari (detinutii din camerele 3 si 36 din arestul politiei, precum si detinutii din camerele invecinate) sau, daca au fost audiati, este evident ca nu s-a tinut cont de declaratiile lor;
• Nici Mihai Iorga, nici vreun membru al familiei nu ii cunostea pe fratii Davidoiu si nu avusesera vreun conflict – direct sau indirect – cu acestia. Este cu atat mai inexplicabila reactia violenta a fratilor Davidoiu – ambii sefi de camere - fata de Mihai Iorga, un simplu contravenient. Fratele decedatului – Nicolae Iorga – are informatii conform carora politistii i-ar fi cerut lui Mihai sa ia asupra sa niste AN-uri (fapte cu autori neidentificati) iar rolul batausilor Davidoiu ar fi fost exact acela de a-l “determina” pe Mihai Iacob sa recunoasca acele fapte;
• Scrisorile primite de familia Iorga de la detinuti din penitenciarul Ploiesti atesta ca politistii din arestul Ploiesti stiau ce se intampla cu Mihai Iorga, daca nu cumva chiar au starnit si incurajat agresiunile ce au dus la decesul acestuia;
• Chiar daca fratii Davidoiu vor fi gasiti vinovati de moartea lui Mihai Iorga, acest lucru nu va putea absolvi de vina non-interventiei (sau co-autoriat) a politistilor din arestul Ploiesti;
• APADOR-CH atrage atentia si asupra procedurilor judiciare din perioada imediat urmatoare amendarii lui Mihai Iacob:

1. primarul Elena Carlan a acceptat initial serviciul in favoarea comunitatii de catre Mihai Iorga, dupa care, din motive necunoscute, a renuntat la acest mod de executare a pedepsei. Mai mult, intr-o discutie cu mama lui Mihai, cu privire la un posibil ajutor social si pentru acesta, primarul i-ar fi replicat acesteia ca “ti-l trimit (pe baiat) in pachet”. Nu este clar daca primaria a recunoscut sau nu ca Mihai Iorga executase deja un numar de ore de munca si nici a cui a fost initiativa pentru transformarea condamnarii la munca in folosul comunitatii in zile de inchisoare contraventionala;
2. nu este clar nici daca Mihai Iorga a fost – sau nu – citat la judecatorie cand s-a stabilit ca va face 40 de zile de inchisoare contraventionala;
3. nu se stie nici daca Mihai Iorga a fost prezent la sedinta judecatoriei Ploiesti si nici daca a beneficiat de aparare. Familia Iorga nu are idee despre aceste aspecte, desi, in mod normal, eventualele citatii ar fi trebuit sa ajunga la domiciliul acesteia.

Manuela Stefanescu
Valerian Stan