Modificări legislative ce pot facilita accesul societății civile în organisme importante ale statului

04.05.2015
Print Friendly, PDF & Email

 

Ce am învățat din proiectele de monitorizare a Consiliului Național de Integritate și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și cum propunem să se modifice legislația astfel încât controlul societății civile asupra acestora să fie mai eficient.

București, 4 mai 2015

La încheierea proiectului „Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI”, APADOR-CH a făcut publice o serie de propuneri de modificări legislative ce ar putea facilita accesul reprezentanților societății civile în instituții importante cum sunt CNI sau CNCD și ar contribui la depolitizarea acestora. În esență e vorba despre preluarea în legislația ce vizează CNCD a unor bune practici din modelul CNI. Propunerile vizează și o clarificare a condițiilor pe care un cetățean trebuie să le îndeplinească pentru a accede în CNCD, întrucât legislația permite în prezent și accesul unor colaboratori/informatori ai actualelor servicii de informații.

Reamintim că în cadrul proiectului Societatea civilă implicată în eficientizarea Consiliului Național de Integritate –CNI, societatea civilă a reușit să aibă doi reprezentanți în CNI (un membru și un supleant), și chiar să ocupe poziția de președinte CNI, prin persoana domnului Ciprian Ciucu. Nu s-a reușit aceeași performanță și în CNCD, care s-a dovedit un organism mult mai politizat și greu de penetrat în lipsa unui sprijin politic evident din partea partidelor parlamentare, și în condițiile unei legislații ambigue.

Iată pe scurt care sunt propunerile de modificare a Ordonanței de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare:

 

–        A) Eliminarea posibilității legale ca din cadrul consiliului director al CNCD să facă parte  și persoana care este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al actualelor servicii de informaţii (spre deosebire de Legea ANI, care interzice membrilor CNI să fi făcut sau să facă parte/să colaboreze cu orice structură de informații, trecute sau actuale, legea CNCD interzice membrilor CNCD doar să fi fost în relații cu fostele servicii de informații).

–        B) Introducerea condiției pentru membrii consiliului director al CNCD de a nu face şi de a nu fi făcut parte, în ultimii 3 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică (aceeasi conditie este prevazuta in legea ANI pentru membrii CNI si are un rol benefic evident, constând în diminuarea substanțială a cauzelor care duc la politizarea excesivă a entității publice).

–        C) Introducerea unei prevederi exprese în sensul că un număr de locuri în consiliul director al CNCD (de exemplu 3 locuri din totalul de 9) este alocat reprezentanților societății civile (propuși de organizaţiile societăţii civile legal constituite, cu activitate în domeniul drepturilor omului). Prevederi similare există și în alte legi privind funcționarea unor entități publice. De exemplu, potrivit legilor care reglementează organizarea și funcționarea CSM și CNI, societatea civilă are 2 locuri “rezervate” în CSM (art. 3 lit. b din Legea 317/2004 privind CSM) și 1 loc “rezervat” în CNI (art. 35 al. 1 lit. i din Legea 144/2007 privind ANI).

–        D) Modificarea art. 23 al. 4 pentru a se elimina ambiguitatea de redactare, care permite parlamentului doar să urmărească (să-și propună) o proporție de 2/3 juriști în CNCD, fără să existe clar/neinterpretabil stipulată obligația ca minimum 2/3 din membrii consiliului director al CNCD să aibă studii juridice. Practic, din textul legal ar trebui să fie eliminată sintagma “se va urmări” pentru a da textului un conținut imperativ, de genul: ”Din numărul membrilor Colegiului director, minimum două treimi dintre aceştia trebuie să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.

–        E) Introducerea unei dispoziții legale care să prevadă clar și detaliat criteriile și procedura ce trebuie urmată de comisiile parlamentare pentru acordarea avizului pentru candidații la consiliul director al CNCD. Trebuie reglementat clar și efectul avizului (consultativ) dat de comisii, respectiv pentru ce motive candidații audiați în comisii nu mai pot fi supuși votului plenului. În mod normal, orice candidat care întrunește condițiile legale ar trebui să poată fi suspus votului în plen. În realitate, în comisii se stabilesc doar unii candidați care vor fi votați în plen, iar ceilalți sunt împiedicați să fie supuși acestui vot, din motive necunoscute și neprecizate în lege. Este cazul celor 4 reprezentanți ai societății civile care au candidat în acest an pentru CNCD și care, deși nu li se poate imputa încălcarea vreunei condiții legale, au fost împiedicați de comisiile parlamentare să fie supuși votului în plenul Parlamentului.

 

APADOR-CH va repeta experiența CNCD din acest an și în 2016, când expiră mandatele altor membri CNCD. Asociația se pregătește de acum pentru a propune cu mai mult succes câțiva reprezentanți ai societății civile în CNCD.