Viorica Dăncilă, chemată să urgenteze măsurile de combatere a violenței domestice

Tuesday - 30 January 2018
Print Friendly, PDF & Email

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Un grup de peste 80 de organizații neguvernamentale, printre care și APADOR-CH, semnează o scrisoare deschisă adresată noului guvern, în special premierului Viorica Dăncilă, în care se cer măsuri eficiente pentru monitorizarea agresorilor și armonizarea legislației române cu prevederile Convenției de la Istanbul. Demersul vine după ce numai săptămâna trecută două femei au fost ucise de către partenerii lor, fără ca autoritățile să poată face ceva pentru a preveni aceste crime. În ambele cazuri existau numeroase demersuri făcute de victime, un ordin de restricție și reclamații la poliție pentru alte agresiuni.

Semnatarii scrisorii solicită urgentarea adoptării modificărilor la Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, aflate de multă vreme în stadiu de proiect, precum și bugetarea corespunzătoare a măsurilor de protecție a victimelor violenței domestice. Este nevoie de asemenea de măsuri concrete de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție, de exemplu prin introducerea brățărilor electronice care și-au demonstrat eficiența în alte state.

În același timp, Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a inițiat o campanie de strângere de semnături online pe care o poate semna oricine este de acord cu acest demers. Detalii aici.

Scrisoare deschisă

În atenția doamnei Prim-Ministră Viorica Dăncilă,

Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri eficiente de monitorizare a agresorilor și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, vă solicită adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.

Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară.

Vă solicităm prin această scrisoare deschisă cereți publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție. Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise. Ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, însă Poliția Română ne-a transmis în august 2017: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”

Vă solicităm reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent. Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost supus dezbaterii publice în iulie 2017. Proiectul de lege vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament.

În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie. La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.

Semnatarele acestei solicitări sunt organizațiile neguvernamentale membre în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF):

  1. Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti
  2. Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei  ARTEMIS, Cluj-Napoca
  3. Fundaţia SENSIBLU, București
  4. Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
  5. Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti
  6. Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu
  7. Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti
  8. Asociaţia FRONT, Bucureşti
  9. Asociaţia ANAIS, București
  10. E-ROMNJA – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, București
  11. Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş
  12. Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași
  13. Asociația PAS ALTERNATIV, Braşov
  14. Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara
  15. Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava
  16. Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca
  17. Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava
  18. Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara
  19. Asociatia Quantic, București
  20. Asociația All for Family, Constanța
  21. Asociația Femeilor Universitare, București
  22. Asociația VIS, Constanța
  23. Asociația Psihosfera, Brașov
  24. Asociatia Business Professional Women -Romania
  25. Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület

Scrisoarea deschisă este sprijinită de:

  1. Timișoara Civică
  2. Asociația Pieces of Heaven, Timișoara
  3. Federația Inițiativa Timișoara
  4. Asociația Arsens Timișoara
  5. Asociația Culturală Diogene, Timișoara
  6. Asociația LGBTeam, Timișoara
  7. Societatea de Analize Feministe – AnA
  8. Asociația Plural
  9. Asociația MozaiQ LGBT
  10. Asociația E-Civis
  11. MCA România
  12. Asociația Tineri pentru Tineri
  13. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
  14. Asociația Civicus România
  15. Asociația Romano ButiQ
  16. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
  17. Asociația Mișcarea civică “Miliția spirituală”
  18. Asociația Carusel
  19. MRC- Median Research Centre
  20. Asociației Studenților la Sociologie și Asistență Socială (AS-SAS UB).
  21. Asociația Ateliere fără Frontiere
  22. CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
  23. Asociația Funky Citizens
  24. Asociația Human Catalyst
  25. Fundația Agenția Împreună
  26. Fundația Policy Center for Roma and Minorities
  27. Societatea Națională de Cruce Roșie- Filiala Brașov
  28. Asociația Diversitate
  29. Asociația Sens Pozitiv
  30. Asociația Viitorul Tinerilor
  31. Federatia ONG Muntenia
  32. Centrul pentru Studiul Democrației
  33. Salvați Copiii România
  34. Grupul pentru Dialog Social
  35. Romanian Harm Reduction Network
  36. Asociației A.R.T. Fusion
  37. Institutul de Politici Publice – IPP
  38. Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități – CEDCD
  39. Consiliul Tineretului din România
  40. Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
  41. Asociația Umanistă Română
  42. Asociația Psihologilor Atestați din România- A.P.A.R.,
  43. Asociația Fii Iubire Neconditionata- A.F.I.N.
  44. Societatea Civilă Profesională de Psihologie Jardan și Asociații, Brașov
  45. Asociatia WORLD Delta, Brașov
  46. Asociatia Comunitară Centrul Educațional Sofia,Brașov
  47. Fundația Agapedia România
  48. Cabinet Individual de Asistență Socială- reprezentat prin As. Soc. Daniela Lupu
  49. Cabinet de avocatură Enescu Rodica
  50. Societatea civilă de avocați Ștefănescu-Goangă & Asociații – prin avocat Liliana Ștefănescu-Goangă
  51. Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala sector 3 București
  52. Asociația Active Watch
  53. Centrul de Studii în Idei Politice – CeSiP
  54. Sexul vs. Barza
  55. Asociația Accept
  56. Community Aid Network Brașov
  57. Fundația pentru Asistență Socială și Tineret FAST
  58. Asociația pentru Educația Permanentă a Adulților EDUCADULT
  59. Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Hensinki (APADOR-CH)
  60. Centrul de Resurse Juridice
  61. Asociația ARAS
  62. Platforma RESPECT
  63. ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România.

*foto shutterstock