Raportul de activitate APADOR-CH 2019

Monday - 10 February 2020
Print Friendly, PDF & Email

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Drepturile omului în România, context 2019

Două rânduri de alegeri – europarlamentare și prezidențiale – un referendum pe teme de justiție și o președinție a Consiliului Uniunii Europene au fost cele mai importante evenimente din România anului 2019. A fost încă un an cu convulsii politice și sociale, de luptă continuă între cele două tabere erijate în „apărători” și „reformatori” ai justiției și cu puține dezbateri despre nevoile reale ale societății.

Alegerile europarlamentare, din mai 2019, au fost pierdute de PSD, pe fondul erodării încrederii populației în partidul aflat la guvernare din 2016, dar și „ajutat” în bună măsură de convocarea, de către președintele țării, a unui referendum național pe teme de, cum altfel, justiție, concomitent cu alegerile. APADOR-CH a atras atenția atunci că practica amestecării temelor, deși constituțională, trebuie folosită mai degrabă pentru situații cu adevărat importante care necesită consultarea populației și nu pentru un simplu sondaj de opinie, așa cum s-a dovedit acest referendum, al cărui unic beneficiu a fost sporirea participării la vot – un soi de autobuz electoral – în favoarea anumitor partide și în detrimentul altora.  

Condamnarea și închiderea, chiar a doua zi după alegeri, a liderului PSD Liviu Dragnea, a influențat soarta partidului și implicit parcursul evenimentelor electorale din toamnă, aducând în cursa pentru președinție candidați care nu au reușit să pună probleme președintelui în exercițiu. Acesta a fost reales cu un scor reconfortant. Campania electorală a fost marcată de refuzul îndârjit al președintelui de a participa la dezbateri electorale, în ciuda insistențelor contracandidaților săi și a semnalelor venite din societatea care cerea și avea dreptul la acest minim efort democratic.

O majoritate de conjunctură în Parlament a reușit, cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, să schimbe și guvernul PSD cu unul PNL și să relanseze discuțiile despre anticipate. PNL nu a promis nimic altceva decât repararea neajunsurilor provocate de fosta guvernare. Președinția Consiliului UE, deținută de România în prima jumătate a anului 2019, nu a ridicat problemele catastrofale prezise de opozanții puterii, mandatul fiind unul banal, în ton cu capacitatea României de a performa în colectivul european.

Dincolo de vânzoleala politică, România a fost zguduită în iulie 2019 de cazul revoltător petrecut la Caracal, unde o adolescentă de 15 ani a fost răpită și ucisă de un bărbat care o luase la ocazie. Adolescenta a reușit să sune de câteva ori la 112 de pe telefonul răpitorului, și să ceară ajutorul poliției, dar autoritățile au fost incapabile s-o găsească în timp util și s-o salveze. Moartea fetei și prinderea criminalului au scos la iveală alte victime și multe neajunsuri sistemice, generate de sărăcia din zonele rurale, de lipsa mijloacelor de transport adecvate între localități, de legături între capi ai rețelelor de trafic de carne vie și lideri locali și chiar cu reprezentanți ai sistemului de justiție.

Tabloul sumbru al României, relevat de cazul Caracal, a fost desăvârșit de incapacitatea tehnică și organizatorică a sistemului de urgențe 112 de a răspunde prompt nevoilor populației. Acest neajuns a fost „remediat” printr-o ordonanță de urgență dată pe genunchi, în iulie 2019 sub emoția momentului. Actul a instituit câteva măsuri, printre care o mai veche dorință a statului de a avea acces la datele cetățenilor: vânzarea cartelelor de telefon preplătite doar cu buletinul. Motivația a fost aceea că serviciul de urgență va reuși să-i repereze mai rapid pe cetățenii care-și dau datele din buletin atunci când cumpără o cartelă, putând de asemenea să-i și amendeze mai ușor dacă sună abuziv la 112.

APADOR-CH a atras atenția Avocatului Poporului asupra neconstituționalității noii prevederi, a transmis un Amicus curiae la CCR în sprijinul AVP și a transmis MAI câteva propuneri de îmbunătățire a legii privind căutarea persoanelor dispărute. La începutul anului 2020, Guvernul a amânat intrarea în vigoare a ordonanței, așteptând decizia CCR la contestația noastră.

O problemă recurentă și aparent greu de rezolvat a rămas și în 2019 situația aglomerării penitenciarelor. În ciuda eliberării a peste 14.000 de deținuți, prin Legea „recursului compensatoriu”, gradul de ocupare în penitenciare s-a menținut constant la 111% iar condițiile de detenție au fost parțiale ameliorate. În anul 2019, al doilea din cei șapte în care România ar fi trebuit să-și îndeplinească angajamentele față de CEDO, în urma condamnării în decizia pilot, Guvernul a făcut mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor.

În plan intern, APADOR-CH a cerut abrogarea legii recursului compensatoriu și adoptarea unei politici penale diferite, care să nu mai încurajeze infracţionalitatea, plus intensificarea eforturilor de construire de noi locuri de detenţie şi modernizarea celor existente. În decembrie 2019 Parlamentul a abrogat Legea „recursului compensatoriu”, urmând ca Guvernul să prezinte Comitetului de Miniștri un nou plan de acțiune pentru rezolvarea problemelor sistemice (inclusiv supraaglomerearea). În măsura în care Legea „recursului compensatoriu” a fost piesa centrală a planului de reducere a supraaglomerării din penitenciare, nedublată de măsurile complementare de reabilitare a locurilor de detenție și de construirea altora noi, rămâne de văzut cu ce alternative se va prezenta noul Guvern în fața Comitetului de Miniștri.

În plan extern, APADOR-CH a transmis către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (responsabil pentru supravegherea executării hotărârilor CEDO) o informare in cauza Rezmiveș c. României în care a menționat gravitatea situației și măsurile care se impun. De asemenea, în urma vizitelor în penitenciare efectuate pe parcursul anului 2019, APADOR-CH a comunicat Comitetului de Ministri în cauza Ticu c. României (comunicarea 1 și comunicarea 2) situația îngrijorătoare a serviciilor medicale pentru deținuții cu probleme de sănătate mintală, o altă lacună majoră a sistemului penitenciarelor pentru care Romania a suferit o serie de condamnari la CEDO.

2019 a adus și schimbări în legislația ce guvernează activitatea organizațiilor neguvernamentale, prin intrarea în vigoare a unor acte normative îndelung criticate în anii anteriori pentru atingerile pe care le aduc libertății de asociere. Sub pretextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei împotriva spălării banilor, a fost adoptată o lege care prevede obligaţia ONG-urilor de a declara/raporta autorităţilor toţi „beneficiarii reali”. În directiva europeană, obligaţia declarării beneficiarilor reali există numai pentru bănci şi instituţii financiare, nu şi pentru ONG-uri. Legea a fost declarată neconstituţională, dar numai pentru un motiv minor (greşita excludere a organizaţiilor minorităţilor naţionale de la obligaţia raportării), nu şi pe motivul că adaugă în mod nepermis la Directiva europeană. Legea a intrat în vigoare dar aplicarea ei este o nebuloasă. APADOR-CH a făcut demersuri atât la Ministerul Justiției, cât și la Oficiul Național Pentru Prevenirea Spălării Banilor, pentru a obține lămuriri cu privire la modalitatea concretă de raportare, dar niciuna dintre instituții nu a reușit să lămurească procedura, în vreme ce sancțiunea pentru neraportarea beneficiarilor reali este desființarea organizației.

În 2019 APADOR-CH și-a continuat activitatea în cadrul rețelelor internaționale LEAP și JUSTICIA. LEAP (Legal Experts Advisory Panel) reprezintă o rețea europeană de experți în justiție penală și drepturile omului și promovează dreptul la un proces echitabil în Europa. Rețeaua are aproximativ 200 de membri: avocați, organizații ale societății civile și instituții academice din toate cele 28 de state membre ale UE. JUSTICIA este o rețea de organizații neguvernamentale din Europa, în special organizații care se ocupă cu protejarea libertăților civile la nivel național, creată pentru promovarea dreptului la un proces echitabil în Europa. În context, APADOR-CH a derulat și în 2019 proiecte menite să întărească dreptul la un proces echitabil, a constituit câteva grupuri de lucru cu specialiști în justiție (polițiști, avocați, procurori) în care s-au elaborat propuneri concrete de îmbunătățire a legislației penale și a procedurilor de lucru în și între instituții pentru o mai bună informare a suspectului/inculpatului în procesul penal și pentru îmbunătățirea asistenței juridice din oficiu. 

APADOR-CH a avut diverse implicări în viața publică, luări de poziție față de încălcări ale drepturilor civile, propuneri de modificări legislative,  solicitări de informații și inițieri de acțiuni juridice în sprijinul unor acțiuni ale Avocatului Poporului etc. Printre acestea se numără: propunerile de modificare a legii privind persoanele dispărute (după cazul Caracal), propuneri de modificări ale legislației electorale, sesizarea Avocatului Poporului în privința neconstituționalității ordonanței privind achiziționarea cartelelor prepay sau a modului în care Primăria Capitalei a adoptat Taxa oxigen, impusă posesorilor cu autoturisme poluante.

Organizațional, în 2019 APADOR-CH și-a completat colectivul cu o nouă colegă – Livia Popa, și doi membri noi: Laura Orlescu și Ștefan Voinea.

Georgiana Gheorghe

Director executiv APADOR-CH

Citiți raportul de activitate al APADOR-CH în 2019