Marea Cameră a CEDO confirmă privarea de libertate în cauza Creangă împotriva României

Thursday - 23 February 2012
Print Friendly, PDF & Email

Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Marea Cameră a CEDO confirmă privarea de libertate în cauza Creangă împotriva României

Astăzi, 23 februarie 2012, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Creangă împotriva României şi a sancţionat privarea de libertate a unei persoane chemate şi obligate să rămână la sediul parchetului pentru a a da declaraţii, în lipsa aplicării măsurii reţinerii sau arestării preventive.

Reclamantul, Sorin Creangă, a fost ofiţer de poliţie şi a făcut obiectul unei proceduri în faţa Parchetului National Anti-Corupţie, fiind suspectat de fapte de corupţie. Mai precis, în data de 16 iulie 2003 la ora 9 dimineaţa, reclamantul a fost chemat la sediul PNA, unde i-au fost luate declaraţii, iniţial fără a i se indica în ce calitate dă aceste declaraţii. În jurul orei 12.00 i-ar fi fost comunicat verbal că este cercetat penal şi i-au fost luate alte declaraţii, în lipsa unui apărător. Mandatul de arestare preventivă a fost emis abia la orele 22.00. Procedura penală a continuat, reclamantul fiind în final condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie.

Guvernul a susţinut că în ziua de 16 iulie 2003 reclamantul a rămas la sediul PNA de bună-voie, pentru a-şi clarifica situaţia juridică, şi că ar fi fost liber să plece oricând, nefiind vorba de o formă de privare de libertate. În acest context, Curtea europeană a subliniat că funcţionează o prezumţie de privare de libertate: atât timp cât o persoană face dovada că a ajuns sub controlul autorităţilor (de exemplu că a fost citată şi a intrat în sediul parchetului) este obligaţia Guvernului să demonstreze prin probe scrise ce s-a întâmplat cu exactitate după acest moment şi dacă persoana putea sau nu să plece oricând dorea. Cum în cazul domnului Creangă Guvernul nu a reuşit să demonstreze acest lucru, Curtea a considerat că reclamantul a fost privat de libertate.

Mai mult Curtea europeană a constatat că cel puţin între orele 12.00 (când reclamantului i s-a adus la cunoştinţă că este cercetat penal) şi 22.00 (când s-a emis mandat de arestare) privarea de libertate a fost contrară Convenţiei europene a drepturilor omului deoarece a avut loc fără respectarea legislaţiei interne care presupune emiterea unei ordonaţe de reţinere sau a unui mandat de arestare. Cu privire la primele trei ore ale privării de libertate, în care reclamantul a avut un statut incert, Curtea europeană şi-a exprimat îndoielile cu privire la respectarea Convenţiei europene. Curtea a reiterat că luarea de declaraţii de la persoane care nu cunosc că sunt suspectate de comiterea unei infracţiuni poate să nu fie compatibilă cu Convenţia europeană: ”cu toate că autorităţile nu sunt împiedicate să utilizeze legitim strategeme pentru a combate mai eficient activităţile infracţionale, actele prin care autorităţile caută să câştige încrederea persoanelor în scopul de a le aresta pot fi considerate a contraeni principiilor generale exprese sau implicite în Convenţie”.

În acest context, APADOR-CH solicită autorităţilor să ia toate măsurile necesare pentru a se renunţa la practica de a chema persoane pentru declaraţii în calitate de martori pentru ca mai apoi să le comunice că sunt cercetate penal şi eventual a le aresta.

Textul integral al hotărârii este disponibil în limba engleză pe site-ul www.echr.coe.int.

Pentru detalii suplimentare: avocat Diana-Olivia Hatneanu – APADOR-CH,
Telefon : 0733.078.718