Ce se întâmplă după predare

11.08.2016
Print Friendly, PDF & Email

În perioada aprilie 2016 – februarie 2018 APADOR-CH derulează, împreună cu alte organizații europene, proiectul „Beyond Surrender”

Beyond Surrender (în traducere „după predare”) își propune să analizeze cum este folosit  în practică mandatul european de arestare (EAW) și impactul pe care acesta îl are asupra inculpaților și familiilor lor. Proiectul, finanțat de Comisia Europeană, este coordonat de Fair Trials și implementat în cooperare cu 4 organizații: Lithuanian Human Rights Monitoring Institute (Lituania), Poland Helsinki Committee (Poland), APADOR-CH (România) și Rights International Spain.

Perioada de implementare a acestuia este aprilie 2016-februarie 2018

Context

Procedura judiciară de predare simplificată stabilită prin Decizia Cadru privind mandatul european de arestare a avut un real succes în prevenirea exploatării granițelor deschise ale UE de către persoanele care vor să se sustragă justiției. Totuși, în ultimii 11 ani de când a fost adoptată, au ieșit la iveală probleme semnificative în implementarea mandatului european de arestare. Comisia Europeană, Parlamentul European, anumite state membre și o parte a societății civile au atras atenția asupra următoarelor aspecte:

a) folosirea disproporționată a mandatului european de arestare;

b) folosirea excesivă și nejustificată a arestului preventiv;

c) eșecul statelor emitente în a se asigura că drepturile omului sunt respectate;

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au răspuns acestor provocări prin abordări diferite. Dar, tot mai adesea, judecătorii din statele executante se confruntă cu dilema relației adecvate dintre principiul recunoașterii reciproce și angajamentul față de respectarea drepturilor fundamentale și a altor principii ale legislației UE. În general, după ce deciziile de predare au fost adoptate, judecătorii și avocații din statele executante nu monitorizează ce se întâmplă mai departe, inclusiv dacă drepturile fundamentale ale persoanelor predate în baza mandatului european de arestare sunt respectate și dacă rezultatele obținute confirmă faptul că mandatul european de arestare a fost cel mai potrivit instrument care putea fi folosit.

Atât la nivelul UE cât și la nivelul statelor naționale au fost luate diverse măsuri pentru a aborda problemele menționate. Astfel, în 2009 instiuțiile UE au adoptat Ordinul European de Supraveghere (OES), menit a reduce numărul persoanelor nerezidente aflate în arest preventiv. În 2010, Consiliul UE a adus amendamente la deja existentele sale ghiduri privind folosirea în practică a mandatului european de arestare, recomandând statelor emitente să facă o analiză a proporționalității înainte de a folosi acest instrument.

Cel mai semnificativ pas a fost însă adoptarea celor patru directive europene privind drepturile procedurale în procesul penal:

– cea referitoare la dreptul la interpretare și traducere (1);

– dreptul la informare (2);

– dreptul de acces la un avocat (3);

– dreptul la asistență judiciară gratuită (4).

În prezent există foarte puține informații despre impactul acestor măsuri (și în special al directivelor europene menționate) asupra capacității persoanelor care au fost cerute și predate în baza unui mandat european de arestare de a-și exercita drepturi fundamentale după momentul predării. Mai mult, poveștile oamenilor care au trecut prin această experiență nu sunt spuse deși ele sunt deosebit de importante pentru a identifica care sunt problemele reale, pentru a evalua dacă soluțiile propuse de experți funcționează și pentru a înțelege impactul la nivel individual al legislației europene.

Obiective

Scopul general al proiectului este acela de a folosi poveștile oamenilor despre experiențele ulterioare predării în scopul documentării impactului mandatului european de arestare asupra vieții lor și informării UE în vederea unor viitoare evoluții juridice și politice în domeniu.

Proiectul își propune:

a)      prezentarea perspectivei persoanelor predate cu privire la impactul mandatului european de arestare asupra vieții lor;

b)      creșterea gradului de conștientizare în rândul actorilor judiciari și a profesioniștilor juridici în legătură cu aspectele practice ale relației dintre standardele minime impuse de directivele UE privind drepturile procedurale în procesul penalordinul european de supraveghere și decizia cadru privind mandatul european de arestare;

c)      identificarea și ilustrarea exemplelor de bună și rea practică în ceea ce privește tratamentul aplicat unor persoane după ce au fost predate, pentru o implementare mai eficientă în viitor a reglementărilor menționate.

Activități

Prin intermediul avocaților locali, a barourilor și prin monitorizarea penitenciarelor și a centrelor de reținere și arestare preventivă, Fair Trials împreună cu partenerii din proiect va identifica cazuri de persoane predate în România în baza mandatului european de arestare.

În fiecare țară parteneră în proiect, vor fi monitorizate 20 de cazuri de persoane predate pentru a obține informații despre: exercitarea drepturilor prevăzute de directivele UE privind drepturile procedurale în procesul penal; folosirea arestului preventiv sau a măsurilor alternative; proporționalitatea utilizării mandatului european de arestare; și consecințele extrădării, din punct de vedere uman.

Fiecare dintre cei patru parteneri menționați va realiza câte un scurt raport al cazurilor monitorizate și va identifica modele de bune și rele practici. Constatările cheie vor fi integrate într-un context mai larg iar raportul final va conține recomandări pentru actorii naționali interesați de subiect  și informații valoroase și pentru actorii judiciari din alte state membre UE.

Deasemenea, va fi realizată o documentare detaliată a 3 cazuri în fiecare din cele patru țări partenere, pentru a evidenția consecințele predării asupra persoanelor inculpate/condamnate dar și pentru a integra protecția drepturilor procedurale în contextul unor cazuri transfrontaliere. Materialele rezultate în urma proiectului vor consta în:

-rezumate a celor 20 de cazuri monitorizate

-un scurt reportaj video care să conțină mărturii personale (ale persoanei predate, avocatului său, membrii ai familiei).

Raportul final

Fair Trials va elabora un raport regional evidențiind teme comune celor patru țări și va folosi poveștile individuale rezultate în urma cercetării pentru a sprijini propuneri concrete de reformă. Va fi realizat și reportaj video și un rezumat broșură, care, alături de raport vor fi lansate în cadrul unui eveniment ce va avea loc la Parlamentul European. Lansarea va avea loc cu participarea parlamentarilor europeni, reprezentanților Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre.

Deasemenea, la nivel național, APADOR-CH va găzdui evenimente de lansare a rapoartelor și a altor materiale rezultate din proiect, cu participarea decidenților și actorilor relevanți.

Raportul APADOR-CH privind implementarea Mandatului European de Arestare

Raportul cercetării, la nivel european, lansat la Parlamentul European

Rapoartele din Lituania, Polonia, Spania și România