unguri

Când Guvernul atacă societatea civilă – „modelul” unguresc

12.06.2014
Print Friendly

De când a fost ales din nou, guvernul maghiar a lansat o campanie prin care atacă credibilitatea ONG-urilor din Ungaria, străduindu-se în același timp să obțină controlul asupra finanțatorilor  acelora care lucrează independent de guvern. O societate civilă dinamică și independentă joacă un rol fundamental în menținerea democrației, ea fiind cea care monitorizează activitatea guvernului, asigurându-se că acesta își exercită puterea fără a face abuz de ea. Așa cum s-a demonstrat în Rusia lui Putin, hărțuirea societății civile se poate transforma cu ușurință în criminalizări ale activităților ei, ceea ce are repercusiuni grave asupra eficienței sale.

Ne manifestăm solidaritatea cu ONG-urile din Ungaria și îi cerem guvernului maghiar – precum și tuturor celorlalte guverne – să se abțină de la hărțuirea societății civile!

Astăzi, pe 12 iunie, guvernul ungar se întâlnește cu reprezentanții Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului pentru a discuta despre Fondurile din Spațiul Economic European, din care face parte Mecanismului Financiar Norvegian (Fondurile norvegiene). Acest text este un apel al societății civile din Ungaria, la ONG-urile partenere din Europa, să își arate solidaritatea prin publicarea declarației de mai jos:

Al doilea mandat al guvernului Orbán: și mai multe încălcări ale principiilor democratice!

După ce a fost criticat la nivel european și nu numai pentru eliminarea instituțiilor independente și pentru dezmembrarea cadrului parlamentarismului, Guvernul Orban și-a început cel de-al doilea mandat, în 2014, cu și mai multe încălcări ale principiilor democratice. Astfel, guvernul pare a fi și mai hotărât să pună sub semnul întrebării credibilitatea organizațiilor societății civile care îl critică și să împiedice finanțarea acestora din surse independente.

Mecanismul Financiar Norvegian face parte dintr-un acord încheiat între UE și Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru finanțarea de proiecte în economiile europene mai puțin dezvoltate. Guvernul maghiar a lansat atacul împotriva Fondului Civil Norvegian (NCTA) la începutul lunii aprilie, la doar o zi după ce a câştigat detaşat, pentru a doua oară, alegerile. NCTA reprezintă doar o mică parte din Fondurile Norvegiene, fiind distribuit de către un consorțiu, format din patru fundații maghiare, care a mai administrat anterior, cu succes, astfel de fonduri. Guvernul maghiar acuză Norvegia că, prin intermediul acestor patru fundații, încearcă să exercite influență politică în Ungaria.

Norvegia a negat ferm aceste acuzații.

Norvegia încearcând să exercite influență politică în Ungaria? Nici că se putea o minciună mai mare!

Atunci când guvernul norvegian a respins aceste acuzații, guvernul ungar a trimis agenți ai Biroului de Control al Guvernului (KEHI) să verifice organizațiile care administrează Fondul. Guvernul a condus o campanie agresivă prin care a acuzat cele patru ONG-uri că, pentru că au ajutat la distribuirea fondului, ar fi încercat să exercite influență politică. Deși anunțase inițial că KEHI va audita doar Fundația Okotars, liderul consorțiului, agenți KEHI au fost trimiși și la alte două organizații partenere. ONG-urile au fost amenințate că, în cazul în care refuză să coopereze, le vor fi suspendate codurile fiscale. Temeiul juridic pentru acest audit este contestat de către organizațiile care administrează consorțiul.

Guvernul Orban are o listă neagră cu ONG-uri

În ultimii ani, ONG-urile, în special cele care au criticat sau au adus în discuție ideologia guvernului (precum ONG-urile care activează în domeniul LGBT sau în domeniul drepturilor omului în general), au fost ținta unor campanii de defăimare, campanii desfășurate de guvern.

La data de 30 mai 2014 a fost publicat un articol prin care s-a spus că Guvernul a alcătuit o listă neagră a organizațiilor civile maghiare independente care au primit finanţare prin Fondul Civil Norvegian (NCTA), pe baza presupusei lor afilieri politice. Într-o declarație trimisă prin e-mail la Reuters în aceași zi, guvernul a declarat că nu are anumite ONG-uri drept țintă ale campaniilor sale, menținându-și însă acuzațiile cu privirea la încercarea de exercitare de influență politică prin fondurile aduse deja în discuție.

Oportunitățile organizaţiilor nonguvernamentale de a-şi desfăşura activităţile şi de a se implica în campanii de advocacy în domeniul juridic devin tot mai limitate, iar presa pare a începe să fie constrânsă să se auto-cenzureze din cauza reglementărilor legale care limitează libertatea de exprimare și a practicilor judiciare care le împiedică să publice articole critice la adresa guvernului. Toate aceste măsuri fac Ungaria să semene tot mai mult cu Rusia lui Putin, unde, odată cu reducerea la tăcere a ultimelor voci libere, toate posibilităţile de apărare ale statului democratic par să fi dispărut.

Conform Atlatszo.hu, unul dintre ONG-urile de pe lista neagră, scandalul declanșat de către guvernul ungar în legătură cu Fondul Norvegian și conexiunile sale cu societatea civilă locală a ajuns să afecteze chiar și ONG-urile care activează în domeniul preocupării pentru mediu și în anti-corupție, ONG-uri care sunt și ele vizate de către autorități. Singurul motiv care poate sta la baza unor astfel de campanii guvernamentale este faptul că guvernul maghiar nu este de acord cu ideea de finanțare independentă a organizațiilor ale căror activități nu sunt pe placul său.

Încercarea de a aduce la tăcere ONG-urile de tip watchdog

În momentul de față, toate organizațiile care primesc sau au primit un grant se află în pericolul de a fi supuse unor investigații din partea autorităților, cu intenția declarată de a se decide dacă ele au primit în mod legitim bani ai contribuabililor norvegieni, sau dacă, dimpotrivă, au fost alese special pentru a reprezenta interese politice de nișă prin care se acționează împotriva voinței majorității populației din Ungaria.

Conform Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria, un alt ONG de pe lista neagră, acestea sunt doar ultimele dintr-o serie de acțiuni ale statului care au scopul de a reduce la tăcere pe toată lumea, de la cetățenii de rând, la presă şi la societatea civilă, pentru a împiedica exprimarea de critici împotriva guvernului. O analiză a acțiunilor guvernamentale din 2010 încoace arată că eliminarea instituțiilor independente, dezmembrarea cadrului parlamentarismului și trivializarea vocilor opoziției începuseră deja încă de la primul mandat al guvernului. Astfel de acţiuni au inclus Legea presei, limitarea autorității Curții Constituționale, eliminarea instituției independente a Avocatului Poporului pentru Protecția Datelor, modificarea sistemului electoral și a mijloacelor de aprobare și de schimbare a conținutului Constituţiei.

Cenzurarea mass-mediei independente

În cadrul campaniei Guvernului de reducere la tăcere a vocilor libere, redactorul-șef al unuia dintre cele mai mari site-uri maghiare de știri online, Origo.hu, a fost forțat, la 2 iunie, să își dea demisia. În timpul ultimei săptămâni a lunii mai, site–ul a publicat o serie de ştiri despre János Lázár, Secretar de Stat la Biroul Primului-Ministru, menționând că cheltuielile sale recente de 6,500 de euro din fonduri publice, cheltuieli făcute pentru deplasări, ar fi fost nejustificate. Ca răspuns, János Lázár a exercitat, în mod vizibil, presiuni. Acesta este, probabil, motivul pentru care redactorul- șef al Origo.hu, despre care se spune că ar fi rezistat presiunilor politice exercitate de către compania care se ocupa de publicare, a fost forțat să demisioneze. Consiliul editorial al Origo.hu și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea redactorului-șef și a menţionat că îşi continuă activitatea în condiţii de lucru nesigure. De la 2 iunie, peste o duzină dintre angajați și–au dat demisia. Managementul Origo.hu a negat orice acuzație cum că s-ar fi aflat sub presiuni de ordin politic.