Europarlamentarii români faţă cu libertatea internetului

Cum au votat europarlamentarii români Directiva privind cenzura Internetului și ce se va întâmpla mai departe în practică: se va ajunge la o supraveghere în masă a internetului, sub pretextul monitorizării respectării drepturilor de autor.

 

Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală

La data de 12 septembrie 2018, Parlamentul European a adoptat, în primă lectură, propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind dreptul de autor pe piața unică digitală.

Cei care susţin libertatea internetului (printre ei se numără şi APADOR-CH), libertate fără de care, în prezent, dar şi în viitor, nu pot exista nici libertatea de opinie şi nici libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice (libertăţi garantate de art. 10 din CEDO), şi-au exprimat în mod repetat dezacordul faţă de prevederile art. 11 şi 13 din proiectul de directivă. Pe scurt, cele două articole vor face ca marile afaceri legate de internet să prospere, în timp ce micii utilizatori vor întâlni piedici din ce în ce mai numeroase la accesarea informaţiilor, opiniilor, creaţiilor, pe internet. În curând, pentru utilizatorii de rând, principalul instrument de navigare pe internet nu vor mai fi mouse-ul şi tastaura, ci cardul de credit.

O mare problemă ridicată nu numai de cele 2 articole menţionate mai sus, ci de întreaga directivă, este modul evaziv, ambiguu, neclar, imprecis în care au fost redactate textele. Din această cauză este posibil ca, dacă acelaşi text este citit de 3 persoane, el să poată primi cel puţin 4 interpretări, inclusiv interpretarea că nici autorul textului nu prea a ştiut exact ce vrea să spună şi cum s-o spună. Consecinţa directă este că textele directivei vor putea fi interpretate, cu măiestrie, în sensul limitării drastice a libertăţii internetului.

Fără a intra prea mult în detalii de ordin tehnic şi în limbajul folosit, greu accesibil şi inteligibil, prin care se încearcă mascarea intenţiilor de cenzură, se poate afirma că art. 13 va duce la instaurarea unei cenzuri a internetului, ca urmare a introducerii răspunderii furnizorilor de servicii de partajare de conținuturi online pentru fapta utilizatorilor, respectiv răspunderea pentru ca utilizatorii acestor servicii  să încarce (upload) opere, creaţii etc. în strictă conformitate cu termenii și condițiile prevăzute în contractul de licență care va trebui încheiat între furnizorii de servicii de partajare de conținuturi online şi titularii de drepturi de autor.

De asemenea, art. 13 prevede cooperarea între furnizorii de servicii de conținut online și titularii de drepturi pentru a garanta că, în cadrul serviciilor lor, nu sunt disponibile opere sau alte obiecte protejate neautorizate. Această cooperare obligă furnizorul de servicii de partajare de conținuturi online să elimine conținuturile presupuse că încalcă drepturile de autor.  Adică, furnizorul de servicii online va practica, în masă, cenzura. Celui căruia i se şterge conţinutul încărcat i s-a dat dreptul să facă reclamaţie, dar, prin aceasta, el va fi implicat într-o procedură birocratică descurajantă.

În practică, se va ajunge la o supraveghere în masă a internetului, sub pretextul monitorizării respectării drepturilor de autor, supraveghere care se va face automat, pe baza unui software care va elimina automat din online orice conţinut i se va părea că încalcă un drept de autor. Welcome to Censorship Machine!

 

Ce urmează. Cum se adoptă o directivă europeană. Cele 3 posibile lecturi

În Uniunea Europeană, adoptarea unei directive (act normativ cu caracter obligatoriu pentru statele membre – e un fel de “lege” europeană) urmează o procedură de “bicameralism atipic”. Spre deosebire de sistemul naţional al adoptării unei legi, care exclude guvernul dintre votanţii proiectului de lege, proiectul de directivă trebuie votat şi de o structură guvernamentală, după cum se va vedea mai jos.

Propunerea de directivă se redactează de Comisia Europeană şi se trimite, pentru o primă lectură (şi aprobare), la Parlamentul European (parlament unicameral).

Pentru a fi adoptată, o directivă trebuie votată şi de Parlamentul European (PE), şi de Consiliul Uniunii Europene (structură guvernamentală, formată din miniștrii din fiecare țară a UE; nu există membrii permanenţi ai consiliului, el va fi format, de fiecare dată, din miniştrii  care răspund de domeniul de politică supus discuțiilor la acel consiliu).

După ce PE adoptă proiectul de directivă (“în primă lectură”), va trimite textul adoptat Consiliului UE, care va proceda şi el la o primă lectură a acestui text. În cazul în care Consiliul UE este de acord cu textul primit de la PE, procedura de adoptare a directivei s-a încheiat iar directiva a fost adoptată. Totul se poate încheia la o primă lectură.

Dacă, totuşi, Consiliul UE nu e de acord cu textul adoptat de PE la prima lectură, formulează amendamente pe care le trimite la PE, care va proceda la examinarea lor, adică va proceda “la a doua lectură”. Dacă PE este de acord cu amendamentele Consiliului UE, directiva este adoptată. Dacă nu este de acord, PE formulează amendamente la amendamentele consiliului, pe care le trimite Consiliului UE, care va proceda, şi el,  la “a doua lectură”.

Dacă, Consiliul UE este de acord, la a doua lectură, cu toate amendamentele primite de la PE, directiva este adoptată. Dacă nu e de acord cu toate amendamentele PE, se va forma un comitet de conciliere, alcătuit, în număr egal, din membri ai PE şi ai Consiliului UE.

Comitetul de conciliere va încerca să redacteze un text care să obţină acordul ambelor părţi din comitet. Dacă nu se poate ajunge la un astfel de text, proiectul de directivă se consideră respins, iar procedura se încheie. Dacă se ajunge la un text care obţine acordul membrilor comitetului, el va fi trimis PE şi la Consiliul UE, pentru o a treia lectură. La a treia lectură, textul primit de la comitetul de conciliere nu poate fi modificat de PE sau de Consiliul UE, ci poate fi doar aprobat sau respins, în forma în care este. Dacă una dintre părţi, PE sau Consiliul UE, respinge textul primit de la comitetul de conciliere, proiectul de directivă este respins, iar procedura se încheie. Numai dacă ambele părţi. PE şi Consiliul UE votează în favoarea textului primit de la comitetul de conciliere, proiectul de directivă este adoptat.

După adoptare, directiva se va publica în Jurnalul Oficial şi, de atunci, va intra în vigoare.

Unde suntem noi, acum, cu proiectul de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală? Suntem oarecum la început şi oarecum aproape de sfârşit, proiectul fiind adoptat de către PE, în primă lectură. El va fi trimis Consiliului UE. Dacă Consiliul UE este de acord cu textul primit de la PE, procedura s-a terminat, directiva va fi adoptată, fără a mai fi nevoie de o a doua sau o a treia lectură.

Unii europarlamentari şi unii comentatori familiarizaţi cu procedurile europene estimează că la Consiliul UE textul proiectului directivei adoptat de PE, care afectează internetul, va suferi modificări (va fi amendat), astfel că va fi retrimis la PE şi se va ajunge la o a doua citire şi un al doilea vot al PE pe proiectul de directivă amendat de Consiliu. Potrivit estimărilor, acest al doilea vot va fi dat în Parlamentul European în luna decembrie 2018 sau în ianuarie 2019. Deci, cu puţin înainte de alegerile europarlamentare din mai 2019.

Cum au votat, în septembrie 2018, europarlamentarii noştri

Pentru că tot se apropie alegerile europarlamentare din mai 2019, este util să vedem cum au reacţionat europarlamentarii noştri în această chestiune, mai precis dacă au votat sau nu art. 13 din proiectul de directivă, cel care instituie cenzura internetului.

Nu de alta, dar e aproape campania pentru europarlamentarele din 2019 şi iar o să auzim de la candidaţii care ne cer votul tot felul de banalităţi spuse pe un ton serios şi uşor exaltat, exact atât cât trebuie ca să nu însemne nimic. Măcar aşa avem un criteriu cât se poate de concret, pentru evaluare. Să vedem, au înţeles pericolul cenzurii şi, dacă da, le-a păsat sau nu de libertatea internetului?

Nu este neapărat vorba despre stigmatizarea celor care au votat „DA” sau care au lipsit. Ci de oferirea unei ocazii de a-şi explica, mai pe îndelete, votul sau absenţa, în faţa celor de la care vor să mai primească încă un mandat.

Este de precizat că au fost supuse votului mai multe variante ale art. 13, iar cea care a trecut a fost propusă de PPE. Cel mai bine era să nu treacă nicio propunere, iar art. 13 să fie eliminat din directivă. Sau, dacă art. 13 rămânea, directiva nu ar fi trebuit să treacă.  Este adevărat, art. 13 aşa cum a fost votat reprezintă o formă mai blândă faţă de textul propus iniţial de Comisia Europeană, dar şi această variantă, oarecum mai blândă,  a menţinut ideea cenzurii internetului.

Potrivit datelor publicate pe site-ul PE, România are 32 de europarlamentari.

Dintre cei 32 de europarlamentari români, 11 reprezintă PSD, 8 – PNL, 2 – UDMR, 1 – ALDE, 1 – PUR şi 9 sunt independenţi.

Dintre cei 32 au votat 27. Cele 27 de voturi cu privire la art. 13  din proiectul de directivă au fost:

-Da           – 18 ( 8 – PNL, 5 – PSD, 2 – UDMR, 2 – independenţi, 1 – PUR)

-Nu           – 8 (4 – PSD, 3 – independenţi , 1 – ALDE)

abţinere  – 1 (independent)

Varianta art. 13 (cenzura internetului) propusă de PPE a fost adoptată de PE cu 366  voturi pentru,  297 voturi împotriva şi 40 abţineri.

Situaţia a fost diferită la votul final, pe întreaga propunere de directivă, când marea majoritate a europarlamentarilor români au votat în favoarea directivei. Cele 27 de voturi ale parlamentarilor români cu privire la proiectul de directivă, în ansamblu, au fost:

-Da           – 23 ( 9 – PSD, 7 – PNL, 3 – independenţi, 2 – UDMR, 1 – PUR, 1 – ALDE)

-Nu           – 2 (2 – independenţi)

abţinere  – 2 ( 1 – PNL, 1 – independent)

Proiectul de directivă a fost adoptat de PE, în primă lectură, cu 438 voturi pentru, 226 voturi împotriva şi 39 abţineri.

Din procesul-verbal întocmit şi publicat cu ocazia şedinţei PE din 12 septembrie 2018, rezultă că voturile nominale ale parlamentarilor români cu privire la art. 13 şi la varianta integrală a propunerii de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală au fost cele din tabelul de mai jos.

PSD Vot pe art. 13 Vot final directivă
•           Victor BOŞTINARU -nu a votat -nu a votat
•           Andi CRISTEA -DA -DA
•           Doru-Claudian FRUNZULICĂ -DA -DA
•           Cătălin Sorin IVAN -NU -DA
•           Dan NICA -DA -DA
•           Ioan Mircea PAŞCU -NU -DA
•           Emilian PAVEL -DA -DA
•           Răzvan POPA -DA -DA
•           Claudiu Ciprian TĂNĂSESCU -NU -DA
•           Claudia ȚAPARDEL -NU -DA
•           Maria Gabriela ZOANĂ -nu a votat -nu a votat
ALDE
•           Norica NICOLAI -NU  -DA
PUR
•           Maria GRAPINI -DA -DA
PNL
•           Daniel BUDA -DA -DA
•           Cristian-Silviu BUŞOI -DA -DA
•           Marian-Jean MARINESCU -DA -DA
•           Siegfried MUREŞAN -DA -DA
•           Theodor Dumitru STOLOJAN -DA -DA
•           Mihai ŢURCANU -DA -DA
•           Traian UNGUREANU -DA -ABTINERE
•           Adina-Ioana VĂLEAN -DA -DA
UDMR
•           Csaba SÓGOR -DA -DA
•           Iuliu WINKLER -DA -DA
INDEPENDENTI
•           Mircea DIACONU -nu a votat -nu a votat
•           Damian DRĂGHICI -nu a votat -nu a votat
•           Monica MACOVEI -NU -NU
•           Ramona Nicole MĂNESCU -DA -DA
•           Sorin MOISĂ -nu a votat -nu a votat
•           Cristian Dan PREDA -DA -DA
•           Laurenţiu REBEGA -ABTINERE -ABTINERE
•           Daciana Octavia SÂRBU -NU -DA
•           Renate WEBER -NU -NU

La final, întrebarea care se pune este de ce atâta grabă la Parlamentul European, ca, pe final de mandat, să fie adoptată o directivă atât de controversată? Parlamentul European îşi mai păstrează actuala configuraţie doar câteva luni, pentru că în mai 2019 se va alege unul nou, poate cu altă configuraţie. Dacă vorbim de onestitate şi de bune practici, normal ar fi ca o decizie atât de importantă să nu fie luată de un parlament pe final de mandat (după mine, potopul…), ci de noul parlament, care va reflecta voinţa actuală a electoratului.

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply