Parchetul general, obligat de instanță să arate strategia de combatere a abuzurilor poliției, cu care s-a lăudat la Consiliul Europei

scrisoare

APADOR-CH a câștigat procesul intentat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), pentru a obține o informație publică, și anume „Strategia pentru creșterea eficienței investigațiilor efectuate în cazurile de rele tratamente aplicate de agenții de stat în timpul exercitării atribuțiilor lor profesionale”.

Actul solicitat de APADOR-CH de la Parchet, în baza Legii 544/2001, figurează în corespondența dintre fostul premier al României, Dacian Cioloș, și comisarul european Nils Muižnieks, pe tema discriminării romilor și a violențelor forțelor de ordine la adresa cetățenilor. Comisarul european a făcut o vizită în România în 2014 și a aflat de numărul mare de abuzuri ale forțelor de ordine ce rămân nepedepsite. În 2016 i-a scris premierului român ca să afle dacă autoritățile au luat măsuri pentru remedierea situației, iar premierul i-a răspuns că printre măsurile luate s-ar afla și această strategie a parchetului.

Cerută de APADOR-CH de la Parchet, misterioasa strategie se dovedește a fi, de data asta în corespondența noastră cu Parchetul, doar un „ordin intern” al procurorului general. PICCJ refuză să facă public ordinul, pe motiv că este un „act intern de lucru” și nu face parte din categoria informațiilor publice, așa că APADOR-CH mută corespondența cu Parchetul în justiție. Concomitent au fost trimise solicitări similare către Guvernul României și comisarul Nils Muižnieks, în speranța că dacă s-a lăudat în extern cu ea, măcar Guvernul și oficialii europeni or fi văzut strategia asta.

Niciuna dintre cele două instituții sesizate nu a răspuns întrebărilor APADOR-CH. În schimb instanța a obligat PICCJ să facă public conținutul ordinului nr. 214 din 9 octombrie 2015, emis de Procurorul general. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Indiferent de deznodământul final, acesta este încă un exemplu ce demonstrează că autoritățile române continuă să exceleze la proba formelor fără fond, de dragul raportării îndeplinirii planului la export, în schimb eșuează lamentabil în privința implementării concrete a măsurilor și, nu în ultimul rând, la transparența față de public. În cazul PICCJ, ironia vine și din faptul că tocmai Ministerul public, garantul respectării legilor în România, pierde un proces pe motiv că nu respectă o lege, a liberului acces la informații publice.

 

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply