Numărul protestelor aproape s-a dublat în 2012

Numărul protestelor și adunărilor publice aproape s-a dublat în 2012 comparativ cu 2011. Așa reiese dintr-o statistică întocmită de APADOR-CH și ActiveWatch, pe baza răspunsurilor la cereri de informații de interes public adresate primăriilor din reședințele de județ.

Studiul făcut de cele două organizații, implicate în proiectul pentru modificarea Legii nr. 60/1991, arată că numărul notificărilor depuse în prima jumătate a lui 2012 la primăriile din orașele reședință de județ depășește numărul total al notificărilor depuse în anul 2011 sau este sensibil egal.

Locurile predilecte de protest alese de cetățeni sunt în piețele din fața prefecturilor, ca instituții ce reprezintă Guvernul în teritoriu.

Această apetență pentru proteste și adunări publice a românilor poate fi pusă pe seama contextului internațional, în care numărul manifestărilor de stradă a crescut, generate de criza economică. Dar poate fi deopotrivă datorat și unui fenomen național de conștientizare a nevoii de implicare civică, pe fondul crizei economice și politice din ultimul an.

Flashmob-ul nu există pentru autoritățile române

În timp ce oamenii își manifestă dorința de a se implica, ieșind în stradă ca să susțină diverse cauze, autoritățile par amorțite în cadrul legal proiectat cu 20 de ani în urmă, după mineriade. Legea nr. 60/1991 nu recunoaște dreptul cetățenilor de a manifesta spontan în spațiul public, ca urmare a unui necaz sau a unei bucurii. Iar câteva din protestele ultimelor luni, în care participanții s-au trezit în duba jandarmilor fără să fi apucat măcar să deschidă gura ca să scandeze ceva, arată că Legea nr. 60/1991 nu recunoaște nici dreptul de a protesta pașnic, pe un trotuar, fără tulburarea traficului sau a celorlalți. Citiți cum s-a încheiat un flashmob pașnic în duba poliției.

Deși legea nu prevede o autorizare propriu-zisă a actului public de a manifesta pentru ceva, ci doar o anunțare prealabilă a primăriei, practica birocratică a transformat această notificare într-o stufoasă procedură de „angajament de bună purtare” din partea celor care vor să protesteze, angajament ce trebuie neapărat aprobat de primarul localității.

Adunări publice cu promisiuni de bună purtare

Iar procedura de „aprobare” a notificării îmbracă forme diverse, de la o primărie la alta. De exemplu în răspunsul Primăriei Satu Mare se spune că în perioada 2011-prima jumătate a lui 2012 „procedura de avizare a cererilor pentru adunare publică” a fost reglementată parțial, neexistând o comisie specială pentru asta. „Avizarea a revenit strict în sarcina primarului municipiului Satu Mare”, se spune în răspuns. Totuși, în fișa tip pe care petenții trebuie s-o completeze la primărie, formularea este una corectă, în spiritul libertății de exprimare: „vă facem cunoscut că în ziua de… se va desfășura o adunare publică organizată de către noi”. 

Un răspuns demn de Radio Erevan a dat primăria Sibiu, care spune sec la fiecare întrebare că „procedura respectată de Comisia de avizare este cea specificată de Legea nr.  60/1991” și că „toate cererile au fost avizate (favorabil sau nefavorabil) de către Comisie”. La întrebarea despre câte cereri a aprobat primarul s-a răspuns cu „toate cererile au fost supuse atenției primarului”… iar la întrebarea despre câți membri are Comisia de avizare răspunsul a fost „Comisia de avizare respectă prevederile Legii nr. 60/1991”.

 Protestatarii boicotează Primăria Capitalei

Cea mai stufoasă componență a acestei comisii de avizare se regăsește la București, unde are nu mai puțin de 12 membri. Bucureștiul este de altfel un caz aparte în statistica națională. Aici se înregistrează anual cele mai multe notificări și, paradoxal, deși numărul cererilor a crescut spectaculos în toată țara, la București a rămas aproximativ la fel: 2226 de solicitări în 2011 și 1260 de solicitări în primele șase luni ale anului 2012.

O explicație ar putea fi faptul că bucureștenii au decis să-și exercite dreptul la protest fără să mai anunțe autoritățile. Una dintre propunerile APADOR-CH și ActiveWatch de modificare a Legii nr. 60/1991 vizează procedura de avizare, care ar trebui să mai existe doar în două cazuri exprese: manifestările sportive și adunările publice în cazul cărora organizatorii au indicii că s-ar putea solda cu acte violente.

Citiți pe larg raportul APADOR-CH și Active Watch, cu privire la răspunsurile primite de la primării și numărul protestelor.

***

Despre proiectul de modificare a Legii 60/1991:

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) şi ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei – au demarat în mai 2012 un proiect de modificare a Legii 60/1991, privind adunările publice. Proiectul este

spijinit financiar de Fondul pentru Inovare Civică (program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europen, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile). Citiți propunerile de modificare aici (link către tabelul cu propuneri)

 

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply