Iulia Motoc, judecător CEDO: Condițiile de detenție din România și arestările nemotivate domină cauzele la CEDO

Iulia Motoc, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea României, a declarat recent la Parlament, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la ratificarea Convenției europene a drepturilor omului și înființarea CEDO ca instanță europeană permanentă, că în jurisprudența Curții de la Strasbourg, printre cauzele deschise împotriva României, domină cele referitoare la dreptul la libertate și la condițiile de detenție – semn că în continuare țările Europei de Est sunt tributare modelului de gândire totalitară în care au funcționat câteva decenii.

Iulia Motoc consideră că deși s-au făcut pași esențiali în modernizarea justiției, multe dintre sentințe sunt date la presiunea opiniei publice, în loc să fie motivate conform normelor de jurisprudență cerute de Curtea europeană. Motoc crede că este esențială educarea opiniei publice cu privire la drepturile omului.

Toate statele din Europa de Est au probleme cu încălcarea articolului 5 (din Convenția europeană a drepturilor omului – n.n.) pentru că în statele totalitare conceptul de libertate era privit altfel. Romania a privit condițiile de detenție într-un mod foarte lejer pentru că este dificil să educi opinia publică în ceea ce privește necesitatea ca deținuții să aibă drepturi. Mai ales în state cu un nivel economic nu foarte ridicat.

Problema condițiilor de detenție rămâne una fundamentală pentru România la CEDO, cred că cele mai multe cauze, în proporție de 60-70% se referă la condițiile de detenție.”, a spus judecătorul Iulia Motoc.

Judecătorul apreciază: „Condamnările României la CEDO nu mai țin astăzi atât de mult de calitatea hotărârilor judecătorești, care a crescut foarte mult, ci țin de modul în care Ministerul justiției și Guvernul în general, în relație cu opinia publică, pot să ajungă la ameliorarea condițiilor de detenție. Nu cred că azi suntem în condițiile cerute de Curte, în special după evaluarea Comitetului pentru Prevenirea Torturii. Încălcarea articolului 3 este judecată azi cu prioritate de Curte, în special pe spațiul alocat fiecărui deținut și pe condițiile medicale. Acestea sunt 70% din cauzele de pe rolul Secției a 3-a unde este România și unde sunt eu judecător.”

 

Arestări la presiunea publicului

A doua categorie de cauze care domină la CEDO este legată de aplicarea articolului 5 paragraful 3, spune judecătorul Iulia Moțoc: „în special de modul în care instanțele motivează arestarea preventivă și prelungirea ei după un anumit interval. Vedem că a existat o patologie în Europa de Est în a aresta preventiv mut timp, ani sau luni de zile, fără a avea o motivare care este cerută de Curte, aceea a sustragerii inculpatului de la probatoriu, a pericolului ca inculpatul să părăsească țara. Aceste condiții prevăzute de jurisprundeța Curtii nu au fost motivate de instanțe, ci dimpotrivă instanțele motivează cu presiunea care există din opinia publică. Deci vedem din nou necesitatea educării opiniei publice pentru drepturile omului.

Trebuie să înțelegem că până la judecarea cauzei, dacă un inculpat nu întrunește aceste condiții prevăzute de Curte, nu se poate ca el să fie deținut numai din cauză că există o presiune a opiniei publice. Instanțele trebuie să motiveze în mod coerent, nu cum se întâmplă uneori cu copy paste aceste decizii.”, a conchis Iulia Motoc.

***

Declarațiile judecătorului român la CEDO vin în contextul în care România a primit numeroase condamnări în ultimii ani, din cauza condițiilor de detenție, a supraaglomerării penitenciarelor, cauze pe care APADOR-CH le subliniază cu fiecare raport întocmit după vizitele făcute în închisori sau aresturi.

De asemenea, în privința arestărilor preventive, APADOR-CH face parte dintr-un proiect demarat în această lună, de FTI – Fair Trials International, un ONG cu sediul în Londra – și care se numește „The Practice of Pre-trial Detention: Monitoring Alternatives and Judicial Decision-Making”

Proiectul își propune să contribuie la o mai largă înțelegere a modului în care arestul preventiv este folosit în Uniunea Europeană, a motivelor pentru care această măsură este folosită precum și cât de mult se folosesc măsuri alternative la arestul preventiv.

 

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply