Ce secrete ascundea IRDO de nu a vrut să ne spună cine îl conduce și pe câți bani

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a răspuns după doi ani, la 22 ianuarie 2018, la cele zece întrebări adresate de APADOR-CH în ianuarie 2016. Întrebările noastre vizau cheltuielile instituției publice, rapoarte de activitate și numele persoanelor din conducere. A fost nevoie de un proces întins pe aproape doi ani și de două decizii ale instanței (fond și apel) pentru ca IRDO, instituție plătită din fonduri publice, să respecte Legea 544/2001 și să răspundă la întrebări banale despre obiectul de activitate. Am câștigat definitiv procesul cu IRDO în iarna anului 2017 și în sfârșit am primit și răspunsurile.

Am aflat că bugetul IRDO în ultimii ani s-a învârtit în jurul unui milion de lei/an, cu o perioadă de vârf în 2008-2009 când a fost de peste 1,7 milioane de lei/an. Cam 80-90% din buget se cheltuiește pe salariile celor (în medie) 13 angajați. În Comitetul director (7 persoane) și în Consiliul general al IRDO (23 de persoane) se regăsesc nume diverse din politică (parlamentari din toate partidele), ziariști sau profesori universitari. Rapoartele de activitate sunt stufoase. Practic IRDO a făcut atât de multe în cei 26 de ani de activitate încât probabil nu ar trebui să existe vreun român care să nu fi auzit de acest institut. 

Răspunsurile primite acum, după decizia definitivă a instanței, nu ascund nimic extraordinar, ba dimpotrivă, la majoritatea întrebărilor ele par să fi fost copiate din revistele sau rapoartele IRDO întocmite de-a lungul anilor. A fost nevoie de acest proces pentru că informațiile nu figurează pe site-ul instituției. Afișarea lor pe site reprezintă o modalitate transparentă de lucru recomandată pentru toate entitățile publice, care nu ar mai fi nevoite în acest fel să muncească în plus, ca să le răspundă curioșilor la cererile pe Legea 544/2001.

Vă prezentăm mai jos răspunsurile de după proces, în oglindă cu răspunsurile inițiale, trimise de IRDO în februarie 2016, prin care ne răspundeau persiflant și expeditiv:

Către,
Institutul Român Pentru Drepturile Omului
B-dul Nicolae Bălcescu nr. 21, Sector 1, Bucureşti

În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, APADOR-CH vă solicită comunicarea următoarelor:

1. Care au fost cheltuielile totale efectuate de IRDO în perioada 1992-2015, defalcate pe fiecare an și pe categorii de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital);

Cheltuielile totale din perioada 1992-2015 s-au încadrat în limitele bugetelor anuale stabilite prin lege.

An Cheltuieli totale
Personal Materiale Cotizatii Capital Total
1992 12,280,000 7,746,000 0 0 20,026,000  2,002.60
1993 9,552,468 6,244,766 0 0 15,797,234  1,579.72
1994 135,475,000 51,644,000 0 20,000,000 207,119,000       20,711.90
1995 244,284,000 111,358,000 0 72,000,000 427,642,000       42,764.20
1996 304,698,000 180,380,000 0 19,737,000 504,815,000       50,481.50
1997 670,554,000 578,544,000 0 67,300,000 1,316,398,000     131,639.80
1998 1,303,349,000 823,925,000 0 69,998,000 2,197,272,000     219,727.20
1999 2,379,950,000 710,748,000 0 75,975,000 3,166,673,000     316,667.30
2000 3,113,997,000 642,285,000 0 41,315,000 3,797,597,000     379,759.70
2001 3,823,333,000 1,880,811,000 0 0 5,704,144,000     570,414.40
2002 5,406,558,000 2,226,539,000 0 764,540,000 8,397,637,000     839,763.70
2003 6,993,667,000 2,005,699,000 0 0 8,999,366,000     899,936.60
2004 8,570,579,000 2,576,579,000 0 499,762,000 11,646,920,000  1,164,692.00
2005 847,204 250,049 0 0 1,097,253
2006 1,095,025 237,259 0 0 1,332,284
2007 1,108,468 290,883 0 0 1,399,351
2008 1,445,215 335,106 0 0 1,780,321
2009 1,441,217 283,877 0 0 1,725,094
2010 1,187,004 299,846 0 0 1,486,850
2011 718,337 226,459 0 0 944,796
2012 693,380 181,174 0 0 874,554
2013 706,874 186,974 0 0 893,848
2014 703,622 195,698 0 0 899,320
2015 650,170 340,545 9,418 14,673 1,014,806
2016 865,992 196,528 10,986 9,996 1,083,502

2. Numărul de angajați IRDO precum și numărul de persoane cu care au fost încheiate sau se afla în curs de derulare (executare) contracte de colaborare profesională (drepturi de autor, convenție civilă) în anul 2015

Institutul nu are încheiate sau în derulare contracte de colaborare profesională (convenții civile sau drept de autor) remunerate. Numărul angajaților institutului este cel prevăzut de anexa la Legea nr.9/1991

Numărul de angajaţi ai Institutului Român pentru Drepturile Omului în cursul anului 2015 a variat de la 12 angajaţi în luna ianuarie, la 13 angajaţi în luna decembrie 2015, deoarece în cursul lunii februarie 2015 a plecat un salariat şi au fost angajaţi 2 salariaţi în luna decembrie. Astfel că numărul mediu de salariaţi în anul 2015 a fost de 11 salariaţi. Toţi salariaţii sunt angajaţi cu contracte individuale de muncă (CIM).

Institutul Român pentru Drepturile Omului, în anul 2015, potrivit legislaţiei în vigoare nu a avut angajaţi cu contracte de colaborare profesională remunerate. De asemenea, în anul 2015 au fost încheiate 8 contracte de cercetare pe bază de voluntariat, fără finanţare, privind studii, cercetări, participări la cursuri de formare, seminarii, dezbateri în domeniul promovării şi protejării drepturilor omului.

3. Organigrama IRDO, cu indicarea persoanelor din conducerea acestei instituții, precizând calificarea, vechimea în muncă și experiența profesională a persoanelor aflate la conducerea acestei instituții;

Organigrama institutului se găsește în anexa la Legea nr.9/1991 la care am făcut deja referire. Restul informațiilor solicitate la punctul 3 sunt considerate date cu caracter personal, iar protecția prelucrării lor este reglementată de Legea 677//2001. În sensul celor de mai sus sunt și prevederile art.12 lit.d) din legea 544/2001, precum și Decizia nr.37 din 7 decembrie 2015, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în M.Of. al României, Partea I, nr.51 din 25 ianuarie 2016.

  1. Organigrama IRDO

Potrivit Legii nr.9/1991 de înfiinţare a Institutului Român pentru Drepturile Omului, institutul „este condus de un Consiliu General, cuprinzând reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, membri ai Comisiei pentru drepturile omului şi cetăţeanului a Senatului şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Adunării Deputaţilor, precum şi oameni de ştiinţă şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor omului, desemnaţi de birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi validaţi de acestea. Consiliul general  desemnează dintre membrii săi un Comitet Director, format din 7 persoane: parlamentari, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi directorul executiv. Directorul executiv reprezintă institutul ca persoană juridică, conform reglementărilor în vigoare.”

Comitetul Director asigură conducerea activităţii curente a institutului.

Structura de personal a institutului este cea prevăzută în anexa la Legea nr.9/1991. Aşa cum rezultă din organigrama ataşată, institutul are 3 posturi de conducere, respectiv directorul executiv care este şi şeful sectorului Cercetare, directorul adjunct care este şi şeful sectorului Documentare şi Informare şi Şeful sectorului Administrativ care este şi Contabilul şef. Şeful sectorului de Formare şi Pregătirea Specialiştilor şi redactorul şef  nu primesc indemnizaţie de conducere. Activitatea membrilor Comitetului Director şi ai Consiliului General nu este  remunerată.

Directorul executiv al IRDO în 2015 – doamna prof.univ.dr. Irina Moroianu Zlătescu– licenţiată în drept, doctor în Drept public, cu o vechime totală în muncă şi cercetare, la acea dată, de 40 de ani, din care 16 ani şi 8 luni ca redactor/redactor principal la Revista Română de Drept a Asociaţiei Juriştilor din România, 2 ani şi 5 luni ca director adjunct al IRDO şi 21 ani şi 1 lună ca director executiv şi şef sector Cercetare la IRDO; profesor universitar titular -Conducător de doctorate din 2001 şi post-doctorate în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative; membru în Consiliul de administraţie al European Union Agency for Fundamental Rights (FRA; membru ales reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii 2005-2011; expert ONU pe discriminare 2002-2011, etc.

Directorul adjunct al IRDO în 2015 – domnul Valeriu Andrei Rendec, filolog, având o vechime totală în muncă la acea dată de 37 de ani, fiind angajat din 1992 ca cercetător ştiinţific II, apoi a devenit cercetător ştiinţific I, iar din 2011 director adjunct şi şef sector Documentare şi Informare.

Şef sector Administrativ în 2015, doamna Claudia Iuliana Kosina,  economist, având o vechime totală în muncă la acea dată de 21 de ani.

Comitetul Director , în anul 2015, era compus din următorii membri:

  1. Irina Moroianu Zlătescu– prof.univ.dr., licenţiată în drept, doctor în Drept public, cu o vechime totală în muncă şi cercetare, la acea dată, de 40 de ani, din care 16 ani şi 8 luni ca redactor/redactor principal la Revista Română de Drept a Asociaţiei Juriştilor din România, 2 ani şi 5 luni ca director adjunct al IRDO şi 21 ani şi 1 lună ca director executiv şi şef sector Cercetare la IRDO; profesor universitar titular -Conducător de doctorate din 2001 şi post-doctorate în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative; membru în Consiliul de administraţie al European Union Agency for Fundamental Rights (FRA); membru ales reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii 2005-2011; expert ONU pe discriminare 2002-2011, etc.
  2. Andrei Valeriu Rendec– director adjunct IRDO, filolog, având o vechime totală în muncă la acea dată de 37 de ani, fiind angajat din 1992 ca cercetător ştiinţific II, apoi a devenit cercetător ştiinţific I, iar din 2011 director adjunct şi şef sector Documentare şi Informare.
  3. Gheorghe Bârlea– conf. univ.dr., filozof, specializare în managementul educaţional; co-şef Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă din cadrul Universităţii de Nord – Baia Mare.
  4. Nicolae Păun– deputat, preşedintele Comisiei de drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţioanle a Camerei Deputaţilor 2000-2016
  5. Ianfred Silberstein– licenţiat în drept, doctor în ştiinţe juridice din 2007, consilier juridic şef, director adjunct la Direcţia Juridică din Centrala BNR; cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice şi la Institutul Bancar Român, 1995prezent; preşedinte al Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar, 2004prezent; preşedinte al Asociaţiei Europene de Drept Bancar şi Financiar- România, 2009prezent; membru în Consiliul de administraţie la nivel european, la AEDBF- Europe 2010.
  6. Emil Marinache– licenţiat în drept, ziarist, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România; redactor şef la Uniunea Juriştilor Democraţi din România; director adjunct la Institutul Român pentru Drepturile Omului, 19942009.
  7. Rodica Şerbănescu– licenţiată în istorie şi ziaristică, doctor în istorie din 1978, profesor; preşedinte Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii; cercetător ştiinţific I la Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1992-1993; redactor şef la Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1994-2009

Consiliul General al Institutului Român pentru Drepturile Omului, în anul 2015, era format din:

Irina Cristina Anghel– senator  2012-2016

Gheorghe Bârlea– conf. univ.dr., filozof, specializare în managementul educaţional; co-şef Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă din cadrul Universităţii de Nord – Baia Mare.

Raluca Beşteliu-prof.univ.dr., conducător de doctorate, specializarea Drept Internaţional public; profesor universitar titular disciplinele Drept Internaţional Public şi Organizaţii şi Relaţii Internaţionale 1998-2009; şef Catedra de Drept Public a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti 1996-2004; şef Catedra de Drept Public a Facultăţii de Drept a Universităţii „Nicolae Titulescu” 2001-2004; profesor universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii „Nicolae Titulescu” prezent; Membru al Asociaţiei de Drept şi Relaţii Internaţionale (ADRI); Membru al Asociaţiei de Drept Internaţional (ILA); Membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga.

Ibolya Rozalia Biró– senator, preşedinte Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţile naţionale, Senatul României, 2012-2016

László Borbély– deputat 2012-2016

Dorina Tamara Ciofu- deputat, vicepreşedinte, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor, 2012-2016

Bogdan Liviu Ciucă – deputat, preşedinte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, 2012-2016

Mihaela Elena Fodor– conf.univ.dr., Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, Decan Facultatea de Drept din Cluj-Napoca 2010.

Gheorghe Iancu – prof.univ.dr., Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, doctor în drept constituţional, absolvent a trei specializări postuniversitare, pe drept constituţional şi european; secretar general la Curtea Constituţională 1995;  membru al Curţii de Conturi 2000;  adjunct al Avocatului Poporului 2001; secretar general şi director general la Autoritatea Electorală Permanentă 2004;  Avocatul poporului 2011 – 3 iulie 2012; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional.

Ioan Leş – prof.univ.dr. Facultatea de Drept, Universitatea din Sibiu.

Mircea Ionescu-Quintus- licenţiat în drept, Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Emil Marinache- licenţiat în drept, ziarist; Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România; redactor şef la Uniunea Juriştilor Democraţi din România; director adjunct la Institutul Român pentru Drepturile Omului 19942009 .

Marian Pavel – senator, 2012- 2016

Nicolae Păun – deputat, preşedintele Comisiei de drepturile omului, culte  şi problemele minorităţilor naţioanle a Camerei Deputaţilor, 2000-2016

Vlad Nicolae Popa – senator, 2012- 2016

Dumitra Popescu – prof.univ.dr., conducător de doctorat disciplina Drept internaţional Public din 1996; membru fondator al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale; Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe a Moldovei – 2007; profesor emerit asociat la disciplina drept internaţional 2008-2009; cercetător ştiinţific emerit – Academia Română; membru în Consiliul pentru Protecţia Mediului din Bonn; membru al Institutului de Drept Aerian şi Spaţial din Canada etc.

Cezar Preda– deputat 2012-2016

Valeriu Andrei Rendec, director adjunct IRDO, filolog, având o vechime totală în muncă la acea dată de 37 de ani, fiind angajat din 1992 ca cercetător ştiinţific II, apoi a devenit cercetător ştiinţific I, iar din 2011 director adjunct şi şef sector Documentare şi Informare.

Iandred Silberstein, licenţiat în drept, doctor în ştiinţe juridice din 2007, consilier juridic şef, director adjunct la Direcţia Juridică din Centrala BNR; cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice şi la Institutul Bancar Român, 1995prezent; preşedinte al Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar, 2004prezent; preşedinte al Asociaţiei Europene de Drept Bancar şi Financiar- România, 2009prezent; membru în Consiliul de administraţie la nivel european, la AEDBF- Europe, 2010 etc.

Rodica Şerbănescu – licenţiată în istorie şi ziaristică, doctor în istorie din 1978, profesor;  preşedinte Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii; cercetător ştiinţific I la Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1992-1993; redactor şef la Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1994-2009 etc.

Laurenţiu Şoitu – prof.univ.dr.,  Universitatea „Al. Ioan Cuza” Iaşi, doctor în ştiinţe ale educaţiei din 1997, doctor în filozofie, logică din 1982; conducător de doctorate din 2009; profesor universitar emerit din 2010; director al Institutului de Educaţie Continuă (IEC) 2006- prezent; membru în Asociaţia Formatorilor din Jurnalism şi Comunicare 2006- prezent; director al Platformei de cercetare interdisciplinară MEDIAEC 2007- prezent; membru în Comisia Naţională UNESCO 2010- prezent etc.

Irina Moroianu Zlătescu– prof.univ.dr., licenţiată în drept, doctor în Drept public, cu o vechime totală în muncă şi cercetare, la acea dată, de 40 de ani, din care 16 ani şi 8 luni ca redactor/redactor principal la Revista Română de Drept a Asociaţiei Juriştilor din România, 2 ani şi 5 luni ca director adjunct al IRDO şi 21 ani şi 1 lună ca director executiv şi şef sector Cercetare la IRDO; profesor universitar titular, conducător de doctorate din 2001 şi post-doctorate în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative; membru în Consiliul de administraţie al European Union Agency for Fundamental Rights (FRA); membru ales reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii 2005-2011; expert ONU pe discriminare 2002-2011 etc.

Ion Solcanu, prof.univ.dr. Facultatea de Istorie a Universităţii „Al I. Cuza” Iaşi; cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi; membru al Comisiei naţionale a monumentelor istorice etc.

4. Să ne trimiteți cel mai recent raport de activitate și sa ne indicați unde anume sunt postate rapoartele de activitate IRDO;

Rapoartele de activitate ale Institutului se regăsesc pe site-ul IRDO și sunt publicate în Revista „Drepturile Omului”.

  1. Potrivit art. 8 din Legea 9/1991, Rapoartele anuale de activitate ale institutului sunt trimise spre informare Parlamentului, respectiv Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ele se află publicate şi în „Revista Drepturile Omului” nr.4 ale fiecărui an, editată de IRDO, trimestrial. Raportul de activitate pentru anul 2014, se află publicat în Revista „Drepturile Omului” nr.4 din 2014. De asemenea, Revista „Drepturile Omului” se află postată şi pe site-ul institutului la adresa www.irdo.ro

RAPORT DE ACTIVITATE AL INSTITUTULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE OMULUI 2014

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) organism independent, cu personalitate juridică, înfiinţat prin lege – Legea nr. 9/1991, reprezintă prima instituţie naţională pentru drepturile omului creată în România după 1989 şi singura instituţie naţională din ţara noastră care a fost recunoscută ca având această calitate, de către Comitetul de Coordonare a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU[1]. Institutul, este de asemenea, membru al Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului, al Asociaţiei Comisiilor Francofone de Drepturile Omului, al Institutului de Drept European de la Viena, alături de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceze.

IRDO corespunde Principiilor de la Paris formulate în 1991 la Conferinţa consacrată instituţiilor naţionale de drepturile omului, principii devenite document oficial al Adunării Generale ONU în 1993, şi care au în vedere: un mandat „cât mai larg posibil”, care să aibă la bază standardele universale ale drepturilor omului şi care să includă dubla responsabilitate de a promova şi de a proteja drepturile omului, acoperind toate drepturile; independenţă faţă de guvern; independenţă garantată prin Constituţie sau prin lege; putere adecvată de investigare; pluralism, inclusiv prin structura personalului şi/sau cooperare efectivă şi resurse umane şi financiare adecvate. Totodată, Institutul corespunde cerinţelor formulate şi de Consiliul Europei prin Recomandările R (79) 16 şi (97) 14 şi Rezoluţia (97) 11 ale Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

Ancorându-şi preocupările în realităţile concrete ale fiecărei perioade, ale fiecărei etape, Institutul a avut permanent în vedere organizarea unui cadru corespunzător şi crearea unor mijloace adecvate pentru aplicarea şi respectarea concretă a drepturilor omului, pentru o mai bună cunoaştere şi conştientizare a lor, atât de către instituţiile publice, cât şi de către persoanele fizice, cu atât mai mult cu cât România este membră a ONU, a OSCE, a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene.

În aceste condiţii, Institutul şi-a orientat activitatea punând un accent deosebit pe desfăşurarea unor programe şi parteneriate care să răspundă mai bine cerinţelor internaţionale şi naţionale de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, de formare a categoriilor de persoane care au răspunderi în domeniul protecţiei acestora.

Colaborarea cu organismele guvernamentale şi neguvernamentale cu preocupări în domeniul drepturilor omului şi experienţa acumulată de-a lungul timpului au fost deosebit de importante pentru Institut, în scopul îndeplinirii atribuţiilor conferite de Legea nr.9/1991, ca instituţie naţională independentă de promovare a drepturilor omului, acţionând ca o interfaţă, ca o punte de legătură între aceste instituţiile publice şi societatea civilă.

Pornind de la importanţa deosebită a cunoaşterii drepturilor omului, şi în anul 2014, Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfăşurat activităţi de formare, informare, documentare, cercetare şi consultanţă, contribuind, prin întreaga sa activitate, la formarea persoanelor din structurile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor omului, la informarea sistematică a cetăţenilor în legătură cu drepturile ce le sunt garantate prin lege sau sunt prevăzute în documentele internaţionale la care România este parte. În acest sens, în anul 2014, Institutul a organizat numeroase manifestări ştiinţifice, simpozioane sau seminarii ori mese rotunde, dezbateri, cursuri de formare, schimburi de experienţă etc. În cadrul Institutului s-au efectuat cercetări, au fost publicate şi difuzate lucrări în domeniu, rapoarte vizând o mai bună înţelegere a standardelor internaţionale, a instrumentelor şi mecanismelor de protecţie şi promovare a drepturilor omului pe plan internaţional şi la care România a aderat, urmărindu-se facilitarea aplicării lor rapide şi corecte pe plan naţional.

În conceperea programului de activitate pe anul 2014 al Institutului Român pentru Drepturile Omului au fost avute în vedere, printre altele, Principiile de la Paris privind funcţionarea instituţiilor naţionale de promovare şi protecţie a drepturilor omului, Declaraţia de la Durban, Programul de acţiune al Conferinţei Mondiale a Drepturilor Omului – Viena, Planul de acţiune al Comitetului Director pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Rezoluţia 59/113 privind Programul mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) de educaţie în domeniul drepturilor omului pentru perioada 2005-2014 şi a doua fază a Planului de acţiune a acestui Program, Obiectivele ONU pentru noul mileniu, Obiectivele ONU pentru 2015, Rezoluţia nr. 21/14 privind „Programul mondial pentru educaţie în domeniul drepturilor omului” a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Strategia şi Programul multianual al Agenţiei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene 2013 – 2017, precum şi principalele obiective stabilite de Comisia Europeană a fi atinse până în anul 2020 prin Strategia „Europa 2020”, care au devenit obiective naţionale pentru fiecare ţară membră a UE (ocuparea locurilor de muncă, cercetare şi dezvoltare/ inovaţie, schimbările climatice/ energie, educaţie, şi sărăcie/excludere socială), Strategia europeană pentru egalitate între femei şi bărbaţi (2010-2015), Strategia europeană pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi (2010-2020) Planul de acţiuni al Reţelei Europene de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului (2014-2016).

În îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege, de promovare şi diseminare a drepturilor omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a încheiat noi parteneriate şi le-a continuat pe cele deja existente cu instituţii şi organisme guvernamentale, organizaţii neguvernamentale, atât la nivel intern, cât şi internaţional.

Sintetizând activităţile desfăşurate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în anul 2014, acestea pot fi structurate pe următoarele direcţii:

  • Asigurarea unei mai bune cunoaşteri a problematicii drepturilor omului, a modului în care aceste drepturi sunt garantate în ţările membre ONU, OSCE, Consiliul Europei şi a Uniunii Europene;
  • Informarea instituţiilor internaţionale în legătură cu modalităţile practice în care drepturile omului sunt promovate şi garantate în România;
  • Efectuarea de cercetări privind noi drepturi ale omului, dreptul al fericire, noi încălcări ale drepturilor omului sau privind aspecte importante din domeniul promovării şi respectării drepturilor omului în ţara noastră şi pe plan internaţional;
  • Organizarea de conferinţe, seminarii, simpozioane internaţionale în colaborare cu comisiile parlamentare şi universităţi;
  • Organizarea şi realizarea de programe de formare şi educare în domeniul drepturilor omului şi găsirea unor noi metode şi metodologii;
  • Promovarea unor domenii de interes, la iniţiativa ONU sau a altor organizaţii internaţionale sau regionale (de exemplu: mediul de afaceri şi drepturile omului), asocierea la propunerea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (proiectul Clarity, sau cele privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, migranţi, femei, copii, violenţa în familie ş.a.);
  • Activităţi editoriale;
  • Publicarea reglementărilor, documentelor, a studiilor şi cercetărilor recent apărute pe plan internaţional şi naţional în domeniul drepturilor omului;
  • Perfecţionarea activităţii centrului de documentare al IRDO;
  • Acordarea de consultanţă.
  1. Cercetări consacrate promovãrii și respectãrii drepturilor omului în România și pe plan internaþional

Cercetarea diferitelor aspecte legate de promovarea ºi respectarea drepturilor omului reprezintã unul dintre principalele elemente ale activitãþii desfãºurate de Institutul Român pentru Drepturile Omului. În abordarea acestei activitãþi, prevãzutã de lege, Institutul a avut în vedere „Principiile de la Paris”[2] privind funcþionarea instituþiilor naþionale pentru promovarea ºi protecþia drepturilor omului, Programul de acþiune al Conferinþei Mondiale a Drepturilor Omului de la Viena (1993), Obiectivele ONU pentru noul mileniu, Obiectivele ONU pentru 2015, Declaraþia de la Durban (2001), Planul de acþiune al Comitetului director pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Rezoluþia 59/113 a ONU, Programul anual al Agenþiei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Strategia europeanã pentru persoanele cu handicap (2010–2020), Strategia europeanã pentru egalitate între femei ºi bãrbaþi (2010-2015) ºi, de asemenea, Recomandãrile R (79) 16 ºi (97) 14 ºi Rezoluþia (97) 11 ale Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei, ceea ce evidenþiazã faptul cã cercetarea drepturilor omului ºi învãþarea drepturilor omului constituie mijloace adecvate pentru respectarea demnitãþii umane ºi pentru asigurarea unui respect sporit pentru drepturile omului, printr-o mai bunã cunoaºtere a acestora.

Conºtient de misiunea sa de a contribui la edificarea în þara noastrã a unei culturi a drepturilor omului, Institutul a efectuat cercetãri în care au fost prezentate atât aspecte generale ale istoriei ºi evoluþiei drepturilor omului pe plan internaþional ºi intern, filozofia drepturilor omului, ºtiinþa drepturilor omului, codificarea în domeniul drepturilor omului, cât ºi domenii specializate legate de diferitele generaþii de drepturi ale omului. Astfel, au fãcut obiectul activitãþii de cercetare atât drepturile din generaþia I: drepturile civile ºi politice, cât ºi cele din generaþia a doua : drepturile economice, sociale ºi culturale. De asemenea, au fost abordate ºi teme aparþinând generaþiei a treia de drepturi ale omului, cum ar fi: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare durabilã, dreptul la un mediu sãnãtos. Totodatã, au fost întreprinse cercetãri pe teme noi, precum dreptul la fericire ca drept fundamental al omului (potrivit Rezoluþiei Adunãrii Generale ONU nr. 65/309/2011) sau mediul de afaceri ºi drepturile omului (potrivit cadrului de protecþie, respectare ºi remediere al ONU referitor la mediul de afaceri ºi drepturile omului, precum ºi documentul de implementare din 2008 – DOC A/HRC/8/5), cercetãri anuale privind drepturile omului la nivelul UE ºi în legislaþia României, studiul comparat al evidenþierii drepturilor omului în rapoartele anuale ale Agenþiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.

Experienþa acumulatã ºi perfecþionarea profesionalã a cercetãtorilor proprii, precum ºi a colaboratorilor onorifici, cercetãtori, personalitãþi ale vieþii ºtiinþifice sau tineri cercetãtori au permis abordarea problematicii recente din domeniu, prin lucrãri de mare amploare, cu desfãºurarea extinsã pe durata a mai mult de un an ºi realizate de echipe de cercetãtori din institut care au acþionat în parteneriat cu cercetãtori asociaþi onorifici tocmai pentru aprofundarea studiului în condiþiile unei teme vaste, importante. În acelaºi timp, au fost realizate cercetãri care au vizat domenii specializate, efectuate de obicei de un singur autor, rezultatele acestor studii materializându-se fie prin publicarea lor în paginile revistei trimestriale „Drepturile omului”, în publicaþia lunarã Info IRDO, în volume, fie în rapoarte prezentate în cadrul manifestãrilor ºtiinþifice organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului ºi/sau de diverse organisme naþionale ºi internaþionale cu care Institutul colaboreazã. În aceastã categorie intrã marea majoritate a studiilor ºi cercetãrilor efectuate în cadrul sau cu participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Cercetãrile realizate în anul 2014 au avut la bazã legislaþia naþionalã din domeniul drepturilor omului ºi documentele internaþionale ºi regionale devenite parte din dreptul intern prin ratificarea acestora de cãtre România. În acest sens, din documentele la care fac referire studiile ºi rapoartele Institutului menþionãm: Carta ONU; Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (România a semnat-o în 1955, când a devenit stat membru al Organizaþiei Naþiunilor Unite); Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice (ratificat de România în 1974); Pactul internaþional cu privire la drepturile economice, sociale ºi culturale (ratificat de România în 1974); Protocolul facultativ la Pactul internaþional cu privire la drepturile civile ºi politice (ratificat de România în 1993); Convenþia internaþionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã (ratificatã de România în 1970); Convenþia împotriva torturii ºi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (ratificatã de România în 1990); Convenþia asupra eliminãrii tuturor formelor de discriminare faþã de femei (ratificatã de România în 1981); Convenþia cu privire la drepturile copilului (ratificatã de România în 1990); Convenþia privind drepturile persoanelor cu dizabilitãþi (ratificatã de România în 2011); Convenþia europeanã a drepturilor omului (ratificatã de România în 1994); Carta socialã revizuitã (ratificatã de România în 1999); Convenþia europeanã privind lupta împotriva traficului de fiinþe umane (ratificatã de România în 2006); Convenþia europeanã pentru prevenirea torturii ºi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (ratificatã de România în 1994); Convenþia cadru pentru protecþia minoritãþilor naþionale(ratificatã de România în 1995), precum ºi altele.

În funcţie de tematica abordată, se pot deosebi:

  1. cercetări care au abordat o tematică generală;
  2. cercetări consacrate instrumentelor şi mecanismelor privind protecţia şi promovarea drepturilor omului şi evoluţia acestora în timp;
  3. cercetări privind protecţia şi promovarea drepturilor omului;
  4. cercetări referitoare la drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, din cele trei generaţii: drepturile civile şi politice; drepturile economice, sociale şi culturale; dreptul la pace, dezvoltare durabilă şi la un mediu sănătos.

O prezentare exemplificativã a fiecãrei categorii de cercetãri, demonstreazã diversitatea temelor abordate.

  1. a) Cercetări care au abordat o tematică generală:

– Promovarea culturii drepturilor omului;

– Drepturile omului în documente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite;

– Dizabilitatea o problemă a drepturilor omului;

– Discriminarea multiplă şi lupta împotriva ei;

– Evoluţia la nivel european a învăţământului superior juridic;

– Sănătatea o problemă a drepturilor omului;

– Evoluţia instituţiei secretarului general în sistemul parlamentar.

  1. b) Cercetări consacrate instrumentelor şi mecanismelor privind protecţia şi promovarea drepturilor omului şi evoluţia acestora în timp:

– Aspecte privind migraţia şi dreptul în legislaţia din România;

– Libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare în Constituţia României;

– Reglementări de natură religioasă aplicabile în România potrivit legislaţiei naţionale;

– Tehnicile speciale de supraveghere sau de cercetare penală şi importanţa respectări drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

– Imigrarea şi integrarea migranţilor. Statul membru responsabil pentru examinarea unei cereri de protecţie internaţională şi accesul efectiv la o procedură în Uniunea Europeană;

– Regularizarea cererii de chemare în judecată – element principal al accesului liber la justiţie;

– Aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind liberul acces la justiţie;

– Aspecte privind reglementarea statutului funcţionarului public permanent în statele membre ale UE.

  1. c) Cercetări privind protecţia şi promovarea drepturilor omului:

– Promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană;

– Promovarea şi protecţia drepturilor omului de către autoritatea legislativă;

– Rolul jurisprudenţei în aplicarea unitară a legii;

– Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

– Aspecte privind reglementarea drepturilor copilului în România;

– Libertatea de conştiinţă şi ora de religie în şcoli;

– Drepturile omului în corelaţie cu absorbţia fondurilor europene

– Politici ce vizează drepturile şi libertăţile persoanelor cu dizabilităţi.

  1. d) Cercetări consacrate drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului: civile şi politice, economice, sociale, culturale; dreptul la pace, dezvoltare durabilă şi la un mediu sănătos:

– Aspecte privind dreptul la recunoaşterea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităţi;

– Aspecte privind participarea la activităţi sportive a persoanelor cu dizabilităţi;

– Evoluţia drepturilor economice şi culturale la 15 ani de la ratificarea Cartei Sociale Europene Revizuite;

– Criza economică şi drepturile economice ale omului în România

– Dreptul persoanelor cu dizabilităţi la viaţa independentă şi integrare comunitară;

– Orientări ale reformei de sănătate publică în România;

– Dreptul la dezvoltare durabilă;

– Dreptul la un mediu sănătos din perspectiva Agendei ONU post – 2015;

– Reinterpretarea dreptului la pace.

  1. Programe de formare şi activităţi de educaţie în domeniul drepturilor omului

Aşa cum afirma Federico Mayor, directorul general UNESCO, „Educaţia pentru drepturile omului presupune o muncă neîncetată care întotdeauna reîncepe de la o generaţie la alta. Aceasta nu înseamnă că este o muncă de Sisif, ci dimpotrivă. Istoria ultimelor decenii dovedeşte că această muncă protejează, hrăneşte şi creşte importanţa drepturilor omului şi sfârşeşte prin a germina în ciuda condiţiilor neprielnice peste tot unde este semănată”.

Acţiunile întreprinse în domeniul educaţiei şi formării de formatori (a se vedea Anexa A) au avut în vedere unul din obiectivele principale cuprinse în Legea privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului: organizarea de programe de formare destinate îndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecţia drepturilor omului sau pentru cunoaşterea problematicii drepturilor omului în rândurile unor largi categorii ale populaţiei.

Având în vedere Rezoluţia ONU 59/113 din 10 decembrie 2004, prin care s-a lansat Programul mondial de educaţie în domeniul drepturilor omului pentru perioada 2005 – 2015, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acţionat în concordanţă cu prevederile conţinute în această rezoluţie şi a acordat şi în cursul anului 2014 o atenţie deosebită intensificării şi diversificării acţiunilor concepute pentru dezvoltarea educaţiei. Scopul urmărit a fost cel al formării atitudinilor şi comportamentelor cetăţeneşti specifice unei societăţi democratice şi sporirii interesului şi competenţelor de participare la viaţa publică a cât mai multor cetăţeni din rândul tuturor categoriilor socio-profesionale, atât tineri cât şi vârstnici.

Pentru adaptarea permanentă a activităţilor IRDO s-a stabilit ca planul de acţiuni să cuprindă, printre alte obiective şi:

  • promovarea educaţiei în domeniul drepturilor omului;
  • a face din educaţia în domeniul drepturilor omului o prioritate la nivel naţional, regional şi internaţional;
  • formarea adulţilor şi tinerilor în tema drepturilor omului şi copilului;
  • formarea de formatori în domeniul drepturilor omului;
  • formarea educatorilor: cadre didactice din sistemul universitar şi preuniversitar;
  • formarea unor categorii profesionale, care sunt direct implicate şi au responsabilităţi în promovarea şi apărarea drepturilor omului şi copilului;
  • de a consolida parteneriatul şi cooperarea cu instituţiile care fac parte din sistemul de învăţământ românesc, precum şi cu alte instituţii, asociaţii, ONG-uri din diverse domenii;
  • de a monitoriza şi de a sprijini programele de educaţie existente în domeniul drepturilor omului, pentru a pune în evidenţă bunele practici stimulând măsurile care vizează continuarea, perfecţionarea şi dezvoltarea acestora.

Conceperea şi organizarea acţiunilor consacrate formării de formatori şi educaţiei în domeniul drepturilor omului au avut la bază feedback-ul primit din partea reprezentanţilor Caselor Corpului Didactic, a dascălilor din diferite şcoli şi licee.

Grupurile ţintă care au beneficiat de activităţile desfăşurate de către Sectorul formare din cadrul IRDO au vizat persoane din domeniile învăţământului, cercetării, administraţiei publice, justiţiei, sănătăţii, precum şi persoane din categorii cu probleme specifice: femei, copii, pensionari, minorităţi, persoane cu handicap etc.

Activităţile de formare ale IRDO s-au proiectat şi desfăşurat la iniţierea IRDO, a unor parteneri, la solicitarea autorităţilor centrale şi locale sau a unor grupuri socio-profesionale şi au îmbrăcat diferite forme:

– cursuri de formare de lungă durată, acreditate de MECS;

– cursuri de formare de scurtă durată, de tip „contact”;

– activităţi de sensibilizare a unor grupuri sociale privind necesitatea cunoaşterii şi respectării drepturilor omului şi copilului;

– simpozioane, conferinţe, seminarii, mese rotunde, dezbateri etc.;

– activităţi de diseminare;

– prezentări de carte apărute la editura IRDO.

Activităţi importante au fost realizate în anul 2014 împreună cu parteneri vechi şi noi din rândurile organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări preponderente în domeniul educaţiei pentru drepturile omului, cu instituţii ale statului dar şi cu instituţii de învăţământ superior, culte religioase, asociaţii profesionale etc.

Dintre activităţile de educaţie şi de formare desfăşurate, menţionăm în primul rând manifestările ştiinţifice cu continuitate şi care s-au bucurat şi se bucură de un larg ecou naţional, dar şi internaţional:

  • a XX-a ediţie a cursurilor de vară ale Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”;
  • dezbateri, cursuri de formare, mese rotunde, seminarii, conferinţe, lansări de carte ş.a. organizate în colaborare cu alte instituţii şi organizaţii nonguvernamentale(a se vedea Anexa A);
  • coordonarea Catedrei UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă de către IRDO şi Universitatea de Nord, Baia Mare, activitate cu caracter permanent, care include cursurile de masterat, singurele din ţară de acest gen (o noua serie de masteranzi a absolvit în anul 2014), dezbateri, cursuri de formare, mese rotunde, seminarii, conferinţe, lansări de carte ş.a. organizate în colaborare cu alte instituţii şi organizaţii neguvernamentale (a se vedea anexa A);
  • a XX-a ediţie a concursurilor naţionale ale elevilor „Olimpiada de educaţie şi cultură civică” şi, respectiv, „Democraţie şi toleranţă”;
  • dezbateri, simpozioane, colocvii consacrate promovării drepturilor omului în diferite domenii (vezi Anexa A)
  1. Educarea tinerei generaţii în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii este un obiectiv care de peste un deceniu face obiectul unui parteneriat între Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care se concretizează prin desfăşurarea unor activităţi devenite tradiţionale: concursurile şcolare naţionale „Olimpiada de educaţie civică şi cultură civică” şi „Democraţie şi toleranţă”, cursuri de formare continuă pentru profesori şi învăţători; colocvii, simpozioane şi dezbateri (a se vedea Anexa A) pe teme privind diferite aspecte ale activităţii de educaţie pentru drepturile omului şi, nu în ultimul rând Concursul de creativitate didactică în domeniul realizării de materiale auxiliare utilizabile în educaţia pentru drepturile omului şi a unui Concurs naţional de creaţie literară şi creaţie plastică pentru elevii din învăţământul primar.
  2. Concursurile şcolare naţionale

Ca urmare a unei iniţiative a Institutului Român pentru Drepturile Omului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a inclus, începând cu anul 1994, disciplinele educaţie civică (clasele III-IV), respectiv cultură civică (clasele VII-VIII) în categoria celor la care se organizează concursuri anuale cu etape până la nivel naţional.

Aceste concursuri, în organizarea cărora Institutul Român pentru Drepturile Omului este partener al Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, cunoscute sub denumirea de olimpiade, se subsumează nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean în cadrul unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi capacităţii de toleranţă.

  1. a) Olimpiada naţională de ştiinţe socio-umane

Conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului izvorăşte din nevoia şi dorinţa oamenilor pentru o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectată şi protejată. În acest sens a fost desfăşurată faza finală a Olimpiadei de ştiinţe socio-umane, la Timişoara, în luna aprilie 2014 şi a fost organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Acest concurs este unul de excelenţă, care se adresează elevilor cu aptitudini în domeniul ştiinţelor socio-umane, subsumându-se nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean al unei societăţi dmocratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi al capacităţii de toleranţă. Disciplinele de concurs sunt: educaţie civică, cultură civică, logică, psihologie, sociologie, economie şi filosofie. La disciplina educaţie civică, elevii participă în cadrul echipajelor formate din doi elevi din clasele a III-a sau a IV-a, în timp ce la disciplina cultură civică elevii participă în aceeaşi formulă doar că cei doi elevi sunt din clasele a VII-a sau a VIII-a, din cadrul aceleiaşi unităţi şcolare. Vicepreşedintele Subcomisiei pentru educaţie şi cultură civică este Şeful sectorului formare şi pregătirea specialiştilor, IRDO.

Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au beneficiat de diplome şi premii acordate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XX-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. Obiectivele generale ale concurului vizează asumarea rolului şi statutului de cetăţean în cadrul unei societăţi democratice, formarea şi dezvoltarea spiritului civic contructiv. ###În mod explicit concursul urmăreşte cunoaşterea conceptelor democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului; cunoaşterea reglementărilor naţionale şi internaţionale referitoare la aceste concepte; exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante şi a spiritului civic; formarea şi dezvoltarea deprinderilor de participare la viaţa comunităţii educaţionale; formarea motivaţiei în vederea promovării şi apărării drepturilor omului şi ale copilului. Concursul s-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică(constă într-o lucrare scrisă), practic-aplicativă(elaborarea unui proiect pentru soluţionarea uneia dintre problemele şcolii sau comunităţii locale căreia îi aprţin elevii, proiectul având forma unui portofoliu) şi artistică(realizarea unei lucrări plastice – desen, grafică, pictură, colaj, sculptură etc., care să ilustreze modul de soluţionare a problemei prezentate în cadrul proiectului la nivelul probei practic-aplicative), cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică. Preşedintele Comisiei Centrale a Concursului Naţional „Democraţie şi Toleranţă” este reprezentantul IRDO. Evaluarea lucrărilor teoretice, portofoliilor şi lucrărilor plastice se realizează de trei subcomisii separate formate din cadre didactice de specialitate, preşedintele Comisiei Centrale fiind Şeful sectorului formare şi pregătirea specialiştilor, IRDO.

Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Oradea, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru promovarea şi respectarea drepturilor omului. Bazată pe un sistem de valori universale care afirmă demnitatea umană şi egalitatea, educaţia pentru drepturile omului este absolut necesară într-o societate democratică. Aceasta trebuie să constituie o responsabilitate nu doar pentru guverne dar şi pentru fiecare individ din societate. În urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului”.

  1. c) A VII-a ediţie a Concursului Naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar

Acest concurs este organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, o dată la doi ani, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Case ale Corpului Didactic din ţară, concursul bucurându-se de un larg interes din partea cadrelor didactice din întreaga ţară. În acest sens se evidenţiază şi interesul sporit al unor Case ale Corpului Didactic de a deveni organizatoare ale unor ediţii viitoare ale concursului.

La organizarea concursului ediţia a VII-a Institutul a avut parteneri Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Casa Corpului Didactic din Cluj, în cadrul Expoziţiei Concursului fiind prezentate lucrări din mai multe judeţe, materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii, lucrări tipărite, reviste, cd-uri etc.

A fost apreciată prezenţa în cadrul expoziţiei a unor lucrări aparţinând cadrelor didactice din judeţele Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş şi Municipiul Bucureşti ca fiind una benefică şi constructivă, în spiritul educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, semne evidente ale unei permanente preocupări pentru libera exprimare a drepturilor omului.

Educaţia pentru drepturile omului are un rol cheie în orice proces educativ. Rolul dascălilor este evident în cadrul acestui proces, aceştia prin efortul şi pasiunea de care dau dovadă susţin elevii pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi, capabili şi gata să contribuie la crearea unui mediu armonios în societatea în care trăiesc. Mai mult, procesul educaţional se bazează pe participarea activă a copiilor, care învaţă despre drepturile omului şi înţeleg problematica acestui fenomen, dobândesc abilităţi şi dezvoltă atitudini privind respectul faţă de demnitatea umană.

Lucrările cele mai bune au primit diplome din partea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi catalogul lucrărilor prezentate la concurs

  1. În domeniul pregătirii continue a învăţătorilor şi profesorilor care realizează educaţia pentru drepturile omului, în anul 2014 în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Bucureşti, Institutul Român pentru Drepturile Omului a continuat Programul de formare acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice „Educaţie pentru drepturile omului şi ale copilului”, publicul ţintă vizat în cadrul acestui program fiind constituit din cadre didactice şi didactic-auxiliare din învăţământul preuniversitar.

Acest program creat ca urmare a solicitărilor numeroase venite din rândul cadrelor didactice pentru formarea personalului didactic în domeniul drepturilor omului va ajuta pe viitor la sprijinirea elevilor în procesul cunoaşterii şi conştientizării drepturilor omului şi ale copilului, a legislaţiei naţionale şi internaţional în domeniu.

  1. Activitãþi consacrate pregãtirii practicienilor ºi funcþionarilor publici

Cursurile Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului reprezintă o reuniune de specialişti şi experţi ce are ca scop reînoirea şi perfecţionarea programelor de formare în domeniul drepturilor omului; printre participanţii la cursuri aflându-se magistraţi, cadre universitare, reprezentanţi ai unor instituţii publice, experţi şi specialişti în drepturile omului.

În cadrul Conferinţei „The EU Charter of Fundamental Rights: Assesing and Responding to the Training Needs of Legal Practitioners and Public Officials”, eveniment dedicat implementării prevederilor Cartei, secţiunea privind rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului şi a organismelor pentru egalitate în formarea în domeniul drepturilor omului, rolul Institutului Român pentru Drepturile Omului în promovarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi a celorlalte instrumente universale şi regionale privind drepturile omului la care România este parte a fost evidenţiat de către domnul Morten Kjareumm, Directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, fiind subliniate în mod deosebit cursurile de formare organizate în fiecare an în cadrul Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, cursuri care reunesc practicieni, funcţionari publici şi cercetători ştiinţifici.

  1. Alte forme specifice de pregãtire ºi educaþie în domeniul drepturilor omului:
  2. a) Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente mai importante ºi apreciate ca atare de Organizaþia Naþiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa etc. ºi cu rezonanþã pentru protecþia ºi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

– Deceniul privind educaþia pentru dezvoltare durabilã (2005 – 2015);

– 64 de ani de la adoptarea Convenþiei europene pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale;

– 20 de ani de la ratificarea Convenþiei europene pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale de cãtre România;

– 48 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaþional privind drepturile civile ºi politice ºi a Pactului internaþional privind drepturile economice, sociale ºi culturale;

– 59 de ani de la aderarea României la ONU;

– 40 de ani de la înfiinþarea OSCE;

– 2014 – Anul european al Reconcilierii Vieþii Profesionale cu Viaþa de familie.

  1. b) Coordonarea Catedrei UNESCO pentru drepturile omului democraþie, pace ºi toleranþã.

Catedra funcþioneazã în baza unui acord între Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã – Paris ºi Institutul Român pentru Drepturile Omului ºi Universitatea de Nord Baia Mare. Ea reprezintã un centru pilot de cercetare, dezbatere ºi formare la nivel postuniversitar, în anul 2014 absolvind masteratul în drepturile omului, democraþie, pace ºi toleranþã o nouã promoþie; aceastã formã de pregãtire asimileazã rezultatele cercetãrii naþionale ºi internaþionale, þinând pasul cu progresele ºi evoluþiile din domeniul sãu specific. Menþionãm cã Institutul este prima instituþie naþionalã care coordoneazã, în sistemul de parteneriat al programelor UNESCO, activitatea unei Catedre de Drepturile Omului, Democraþie ºi Pace.

  1. c) Organizarea unor cursuri de formare ºi participarea la dezbaterea diferitelor aspecte ale respectãrii ºi promovãrii drepturilor omului în cadrul unor manifestãri ºtiinþifice, simpozioane, colocvii, dezbateri, mese rotunde etc. sau în cadrul media (a se vedea anexa B)

În îndeplinirea mandatului sãu, Institutul a avut în vedere atragerea instituþiilor publice ºi organizaþiilor neguvernamentale prin intermediul unor parteneriate în domeniul drepturilor omului. ªi în 2014 au fost încheiate, respectiv, reînnoite astfel de parteneriate fiind obþinute rezultate notabile în cadrul activitãþilor desfãºurate. Amintim astfel:

  • Conferinţa cu tema „Dreptul la cetăţenie în România: Istoric, Practica, Legislaţie şi Etica”, organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă în vederea promovării şi dezvoltării societăţii româneşti bazate pe respectul pentru drepturile fundamentale şi drepturile care derivă din cetăţenia română. Evenimentul a vizat furnizarea de formare pentru practicanţi, îmbunătăţirea cunoştinţelor şi înţelegerea importanţei drepturilor şi obligaţiilor ce derivă din statutul de cetăţean al acestei ţări;
  • Seminar cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului având ca obiectiv recomandarea unor programe de formare privind lecţia genocidului pentru a transmite generaţiilor viitoare un mesaj clar asupra importanţei promovării şi protecţiei drepturilor omului. Bazată pe un sistem de valori universal care afirmă demnitatea umană şi egalitatea, educaţia pentru drepturile omului este absolut necesară într-o societate democratică. Aceasta trebuie să constituie o responsabilitate nu doar pentru guverne dar şi pentru fiecare individ din societate. În fiecare zi se vorbeşte despre drepturile omului însă cei mai mulţi dintre oameni au o vagă înţelegere asupra importanţei acestora. Realitatea a demonstrat că şi mai puţine sunt persoanele cu adevărat interesate de aceste drepturi sau conştientizează că fiecăruia dintre noi ne revin şi obligaţii. Una din aceste obligaţiile care ne revin este de a învăţa din greşelile recutului pentru a nu le repeta în viitor. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Universitatea Ecologică din Bucureşti, catedra UNESCO şi ANUROM;
  • Conferinţa cu tema „Mecanisme europene de protecţie a drepturilor omului” organizată împreună cu Universitatea Ecologică – Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Administraţie Publică. Normele şi standardele europene, precum şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului reprezintă un obiect permanent de preocupare la nivelul tuturor atribuţiilor IRDO. O serie de dezbateri au adus în atenţia societăţii civile unele probleme privind respectarea Convenţiei europene şi aplicarea în România a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Totodată, IRDO a pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi o serie de documente şi lucrări de specialitate, acumulate în calitatea sa de bibliotecă depozitară a Consiliului Europei;
  • Seminarul dedicat „Zilei Internaţionale a limbii materne” având ca temă aleasă pentru anul 2014 de către UNESCO „Limbile locale pentru cetăţenie globală: focus pe ştiinţă”, organizată în colaborarea cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, SNSPA şi ANUROM discuţiile concentrându-se asupra rolului multilingvismului, contribuţiei pe care acesta o are asupra dialogului intercultural, coeziunii sociale şi prosperităţii, rolul important în învăţarea pe tot parcursul vieţii;
  • Cursul de formare „Nediscriminarea şi egalitatea de şanse” organizat în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Administraţie Publică, curs care a urmărit să evidenţieze în rândul tinerilor studenţi şi masteranzi eforturile Uniunii Europene de combatere a discriminării şi de promovare a principiului egalităţii de şanse. Cursul a fost organizat şi ca urmare a faptului că o provocare contemporană este reprezentată de insuficienta sensibilizare a opiniei publice, a tinerilor în special, cu privire la drepturile pe care le au şi asupra importanţei raportării cazurilor de discriminare;
  • Cursul de formare cu tema „Consacrarea şi garantarea dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos” răspunde unei necesităţi absolute în perspectiva dezvoltării sociale. Realitatea a demonstrat că lipsa educaţiei are strânsă legătură cu viaţa sănătoasă şi civilizată. Starea socială precară şi ignoranţa din unele familii au dus la creşterea abandonului şcolar. Promovarea dreptului la un mediu sănătos, reprezintă un scop nobil şi totodată o responsabilitate. Campaniile privind combaterea consumului de alcool, tutun, droguri trebuie să constituie o preocupare permanentă;
  • Cursul de formare cu tema „Instituţii şi instrumente juridice specifice domeniului migraţiei şi azilului” organizat în parteneriat cu SNSPA – Facultatea de Administraţie Publică, UEB – Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative şi Catedra UNESCO a fost destinat cunoaşterii şi înţelegerii de către studenţi a fenomenului migraţiei, în contextul globalizării acesta fiind de mare actualitate, iar tinerii trebuie să conştientizeze caracterul umanitar, nevoia de acceptare, de implicare pentru oamenii care migrează din motive variate;
  • Conferinţa privind „Sistemul de protecţie a drepturilor omului instituit de Convenţia Europeană – 20 de ani de la ratificare de către România a Convenţiei Europene a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului” organizată de Comisia Juridică, de disciplină şi imunităţi, Subcomisia pentru monitorizarea executării hotărârilor CEDO pronunţate împotriva României din Camera Deputaţilor. Totodată, IRDO a pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi o serie de documente şi lucrări de specialitate, acumulate în calitatea sa de bibliotecă depozitară a Consiliului Europei. O serie de dezbateri au adus în atenţia societăţii civile unele probleme privind respectarea Convenţiei europene şi aplicarea în România a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, importanţa instrumentelor şi mecanismelor de protecţie a drepturilor omului a reprezentat un obiect important în derularea activităţilor de educaţie şi formare de formatori[3];
  • Cursul de formare cu tema „Drepturi şi facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi în România” organizat în colaborare cu ANUROM a urmărit promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în rândul tinerilor. În cadrul cursului accentul a fost pus pe condiţiile garantării implementării efective a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi prezentarea Strategiei europene 2010-2020 pentru persoane cu dizabilităţi: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere elaborată de Comisia Europeană;
  • Cursul de formare „Săptămâna ONU” în data de 27 octombrie 2014 la Şcoala Gimnazială „Constantin Angelescu” din Constanţa. Cursurile de formare au urmărit să îi motiveze pe tineri în creşterea conştientizării importanţei drepturilor pe care le au, dar şi faptul că pe lângă drepturi aceştia au şi obligaţii, să devină activi într-o societate democratică în care drepturile omului sunt respectate şi protejate. În cadrul discuţiilor, elevii au fost încurajaţi să îşi exprime ideile şi au primit lucrări editate de IRDO. Educaţia pentru drepturile omului trebuie să constituie componentă integrată oricărui demers educaţional, această acţiune alăturându-se numeroaselor acţiuni prevăzute în Planul de acţiuni pe anul 2014 privind formarea şi educaţia în domeniul drepturilor omului. S-a urmărit ca prin această acţiune, tinerii să fie încurajaţi să se implice activ, să îşi ofere talentul şi energia în sprijinul altora, pentru a contribui astfel la dezvoltarea societăţii din ţara noastră. În cadrul acestui eveniment s-a stabilit ca împreună cu Şcoala Gimnazială „Dr. Constantin Angelescu” şi alte unităţi de învăţământ din Constanţa să fie desfăşurate şi alte acţiuni care să vină în sprijinul dezvoltării respectului faţă de valorile umane a tinerilor;
  • Cursul de formare „Drepturile şi obligaţiile copiilor pe înţelesul tuturor”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Marcela Peneş”. La activitate au participat elevi din Consiliul elevilor şi profesori din cadrul unităţii şcolare şi reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Cursul a urmărit să promoveze respectul pentru drepturile omului în randurile elevilor, să asigure un nivel optim de informaţii, adecvat vârstei elevilor cu privire la importanţa drepturilor omului, asupra necesităţii respectării şi protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. S-a urmărit ca evenimentul să constituie o „fereastră de oportunitate” pentru întărirea respectului pentru fiinţa şi demnitatea umană, încurajarea comportamentelor pozitive, dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini corecte care pot determina o atitudine corectă bazată pe respectul faţă de valorile umane şi spirituale;
  • Conferinţa cu tema „Drepturile omului – 365 de zile, organizata de Institutul Roman pentru Drepturile Omului (IRDO) împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale din Camera Deputatilor, pentru a marca Ziua Internationala a Drepturilor Omului, la Palatul Parlamentului. În fiecare an, la data de 10 decembrie, întreaga comunitate internaţională aniversează Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Importanţa acestei zile constă în faptul că Adunarea Generală a ONU a proclamat faptul că toate fiinţele umane sunt egale în drepturi şi aceste drepturi trebuie protejate de către statul în care aceste persoane îşi duc traiul. România a semnat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi se alătură acestei sărbători. În cadrul acestor manifestări a fost prezentat şi punctul de vedere al Consiliului Naţional al Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România (ANSR) privind instrumentul internaţional de monitorizare a implementării prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, la aceste lucrări a participând o delegaţie a ANSR.
  • Conferinţa Internaţională Cultura Europeană a Drepturilor Omului – Dreptul la fericire organizată în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului şi Academia Română în zilele de 11-13 decembrie 2014 a vizat următoarele obiective: fundamentarea teoretică şi filozofică a dreptului la fericire, ca un drept de natură constituţională; cultura fericirii într-o lume inegalitară; egalitatea de şanse; toleranţă şi solidaritate socială; fericirea socială ca efect al solidarităţii umane; stimularea interesului pentru implicarea în respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale, într-o societate dedicată respectării demnităţii şi personalităţii fiecărui individ; dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a rolului dreptului ca factor de normare a comportamentului social. De asemenea, evenimentul a constituit prilej pentru cercetarea gradului de cunoaştere a drepturilor si obligatiilor in randul tinerilor – elevi şi studenţi, precum şi în rândul cadrelor didactice, creşterea gradului de constientizare a tinerilor şi persoanelor adulte cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului şi a obligaţiilor corelative;
  • Cursul de formare „Educaţie pentru drepturile omului şi ale copilului”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Colegiul Naţional „Spiru Haret”. În fiecare an, la Colegiul Naţional Spiru Haret, din Bucureşti, pe data de 12 decembrie, se sărbătoreşte Ziua Absolventului, prilej de a reuni elevii de ieri şi elevii de astăzi ai şcolii, pentru a face un interesant schimb de experienţă intergeneraţional. În anul 2014, evenimentul s-a desfăşurat sub numele semnificativ: învăţarea prin proiecte: Socio-Activ-Spir – Educaţie pentru Drepturile Omului şi ale Copilului. Proiectul a presupus implicarea elevilor din clasele a XI-a, a X-a şi a IX-a – Ştiinţe sociale, în activităţi educative privind drepturile omului. Obiectivul a constat în crearea unui cadru educativ care să stimuleze cooperarea şi a face astfel posibil un schimb de opinii pe o temă de larg interes în societatea contemporană: respectarea drepturilor omului. Activităţile se doresc a fi înscrise în bunele practici educaţionale.
  • Conferinţa cu tema „Law and Administrative Justice from an Interdisciplinary Perspective” organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Sudii Politice şi Administrative şi Universitatea Sakarya din Turcia.

III. ORGANIZAREA UNOR ACTIVITĂŢI SPECIFICE  DEDICATE DREPTURILOR OMULUI

Activitatea de organizare a unor seminarii, simpozioane sau mese rotunde, împreunã cu celelalte activitãþi ale Institutului, de cercetare, educare ºi formare, se constituie într-un ansamblu armonios de abordare a problematicii drepturilor omului, subliniind importanþa promovãrii ºi protecþiei acestora.

Rapoartele şi studiile prezentate cu ocazia acestor manifestări au fost rodul activităţii de cercetare a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Fie că a fost vorba de manifestări organizate de Institut (a se vedea Anexa A), fie că a fost vorba de acţiuni organizate în parteneriat, schimbul de experienţă, opiniile şi concluziile desprinse au permis conturarea unor noi teme de cercetare, a unor modalităţi noi de abordare a aspectelor de formare şi educare în spiritul respectului drepturilor omului.

Solicitarea Institutului de către organizaţii şi organisme cu preocupări în domeniul drepturilor omului, din ţară sau din străinătate, de a participa cu studii, comunicări, rapoarte etc. la acţiuni organizate de acestea (a se vedea Anexa B) ilustrează aprecierea de care se bucură Institutul atât pe plan naţional, cât şi internaţional, prestigiu câştigat prin rigoarea şi consecvenţa implicării Institutului în protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Este de remarcat faptul că în mod constant Institutul a atras de multe ori participarea la manifestările sale şi a determinat implicarea în organizarea lor a numeroşi factori cu atribuţii sau preocupări în domeniul drepturilor omului, din cadrul Parlamentului, al Guvernului, al organismelor guvernamentale şi neguvernamentale sau organizaţii internaţionale şi regionale. Prin antrenarea acestor factori – prin contribuţia pe care au avut-o venind cu lucrări, materiale proprii, prezentări, comunicări sau cu expertize sau rapoarte din partea instituţiilor sau organizaţiilor pe care le-au reprezentat – s-a urmărit o mai bună comunicare şi o mai strânsă colaborare pentru găsirea şi aplicarea unor soluţii mai eficiente pentru ameliorarea situaţiei drepturilor omului în România.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat numeroase întâlniri şi dezbateri consacrate afirmării, promovării şi protecţiei drepturilor omului (a se vedea anexa A) la care au participat personalităţi din ţară şi de peste hotare care au preocupări în domeniul drepturilor omului.

Egalitate de şanse

Anul 2014 a fost marcat de adoptarea la nivel guvernamental a celei de a doua Strategii naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi Planul său de acţiune. Documente care au fost dezbătute de către IRDO în întâlnirile dedicate acestui domeniu, precum Conferinţa cu tema „Drepturile femeii şi egalitatea de gen”, organizată cu ocazia Zilei internaţionale a femeii organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

De asemenea, ultimul raport al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene privind „Violenţa împotriva femeilor în Uniunea Europeană”, a reprezentat cadrul pentru organizarea unor dezbateri importante privind modul în care sunt promovate şi respectate drepturile femeii în România. Dezbateri organizate în colaborare cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei „Family Forum” şi Liga Independentă Română pentru Drepturile Copilului şi Tânărului.

Amintim, totodată, şi de organizarea Conferinţei cu tema „Violenţa domestică şi instrumentele naţionale şi internaţionale de prevenire şi combatere a acesteia” în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Nediscriminare

Art. 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea discriminării subliniază faptul că exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de Convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, apartenenţă la o minoritate naţională sau orice altă situaţie. Şi în anul 2014, la 20 de ani de la aderarea României la Convenţie, lupta împotriva discriminării, respectarea şi promovarea principiului nediscriminării au rămas teme de actualitate, Institutul Român pentru Drepturile Omului colaborând cu partenerii săi, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru Drepturile Omului şi Minorităţi a Senatului, Comisia pentru Politică Externă a Camerei Deputaţilor, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în abordarea acestor subiecte.

Cu prilejul săptămânii acţiunii europene împotriva rasismului Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat o serie de manifestări (seminarii, dezbateri, mese rotunde) şi a desfăşurat o amplă campanie de conştientizare în rândul tineretului din şcoli şi universităţi, precum şi în instituţiile publice din Bucureşti şi din ţară. Dezbaterile au avut în vedere importanţa respectării diversităţii, subliniindu-se în mod special rolul crescând al reţelelor de socializare care vin în sprijinul migranţilor şi al refugiaţilor combătând naţionalismul, rasismul şi neofascismul.

De asemenea, amintim de Conferinţa Internaţională a Nediscriminării şi Egalităţii de Şanse – NEDES 2014, organizată în parteneriat, de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale a Camerei Deputaţilor şi cu concursul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Evenimentul a oferit specialiştilor din domeniul drepturilor omului prilejul unor analize şi discuţii privind modul în care principiul nediscriminării şi cel al egalităţii de şanse sunt respectate în societatea românească şi internaţională. Dezbaterile au avut în vedere teme precum discriminarea multiplă şi combaterea sa, hărţuirea –teorie şi jurisprudenţă, violenţa domestică şi consecinţele ei asupra dezvoltării psihice a copiilor, rolul femeilor în procesul de emancipare, al luptei împotriva discriminării şi al promovării principiului egalităţii de şanse, aplicarea principiului egalităţii de şanse în evaluarea performanţelor profesionale individuale în administraţia publică locală ş.a.

Totodată, în 2014 a fost lansat şi cel de-al patrulea raport al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei privind România, document ce a fost analizat în cadrul unor dezbateri organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Drepturile copilului

Un punct important în agenda Institutului îl reprezintă protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ţinând seama de prevederile Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, dar şi de instrumentele regionale privind adopţia copiilor, lupta împotriva traficului de fiinţe umane ş.a. În acest sens au fost organizate o serie de evenimente, dezbateri şi discuţii atât cu reprezentanţii instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu cât şi cu reprezentanţi ai mediului academic şi ai organizaţiilor nonguvernamentale, întâlniri ce au privit aspecte legate de îmbunătăţirea legislaţiei din domeniu, dreptul la educaţie, nediscriminarea anumitor categorii de copii.

IRDO, în colaborare cu Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare şi Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate, a organizat o dezbatere privind justiţia juvenilă, conştientizarea problemelor acesteia în spaţiul public şi promovarea reformei legislative şi programelor de prevenire a delincvenţei juvenile în România. Totodată, drepturile copilului au constituit şi una din temele principale din agenda de vizită a dl. Nils Muižinieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

Nu în ultimul rând, Institutul, la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor, a prezentat o serie de puncte de vedere cu privire la proiectele legislative aflate în dezbatere în cadrul Comisiei cu impact asupra promovării şi protecţiei drepturilor copilului. În acest sens amintim Propunerea legislativă privind carnetul de sănătate al copilului şi înfiinţarea dosarului medical electronic al copilului[4], Propunerea legislativă privind medicina şcolară[5].

Accesul la justiţie

Pe parcursul anului 2014 IRDO a organizat o serie de conferinţe, seminarii şi dezbateri ce au privit accesul la justiţie ca drept fundamental. Dintre acestea amintim:

Conferinţa internaţională „Eficienţa normelor juridice – Provocările noului deceniu”, eveniment aflat la a treia ediţie şi organizat de IRDO şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca în cooperare cu Departamentul de Cercetări Sociale şi Umanistice al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Departament al Academiei Române, Asociaţia Română de Ştiinţe Penale şi alţi parteneri. Studiile prezentate au tratat teme precum educaţia pentru drepturile omului în învăţământul superior, rolul societăţii civile în consolidarea democraţiei, aspecte de drept internaţional cu privind drepturile omului, drepturile omului şi buna guvernare a justiţiei, expertiza juridică din perspectiva noului cod de procedură penală, protecţia minorilor potrivit legislaţiei române, statutul juridic al zilei de lucru, rolul procurorului în codul de procedură penală, drepturile persoanelor cu dizabilităţi în Uniunea Europeană ş.a. De asemenea, în cadrul conferinţei au fost organizate şi două ateliere ce au tratat teme ca: tehnici speciale de supraveghere şi cercetare şi direcţii actuale în educaţia juridică.

Conferinţa anuală cu participare internaţională „Justiţia şi dreptul administrativ din perspectiva interdisciplinară”, organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea Sakarya din Turcia, eveniment cu caracter ştiinţific prin care s-a urmărit să se asigure dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare ştiinţifică în specializarea drept şi ştiinţe administrative şi diseminarea rezultatele cercetărilor efectuate, în vederea creşterii calităţii actului de guvernare. Cercetările prezentate şi dezbaterile ce au urmat au vizat aspecte privind hotărârile judecătoreşti administrative, influenţa drepturilor omului asupra dreptului, migraţia şi dreptul, globalizarea şi dezvoltarea durabilă, noile frontiere în justiţia penală, precum şi viitoarea configuraţie administrativă şi dreptul.

Totodată, reprezentanţii IRDO au participat la lucrările Conferinţei internaţionale „Dreptul naţional între armonizare şi euro-compatibilitate”, organizată de Departamentul de Drept şi Administraţie publică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş şi în parteneriat cu IRDO, eveniment în cadrul căruia au fost analizate aspecte privind evoluţia şi tendinţele dreptului şi ale administraţiei publice la nivel naţional, european şi chiar internaţional cu accent pe raporturile dintre instituţiile europene şi cele naţionale în eforturile de armonizare şi adaptare la schimbările din domeniu, precum şi pe necesitatea unei reforme a sistemului de drept şi a celui administrativ.

În calitate de membru observator al Institutului de Drept European (ELI), Institutul a participat prin reprezentanţii săi la Conferinţa anuală a ELI organizată în parteneriat cu Facultatea de Drept a Universităţii din Zagreb, contribuind la dezbaterea unor teme precum: aplicarea corectă a drepturilor omului în Europa, relaţia dintre instanţele naţionale şi instanţele supranaţionale, rolul instanţelor supranaţionale în ordinea juridică europeană. Totodată, în cadrul conferinţei au fost prezentate o serie de proiecte privind principii transnaţionale la normele europene de procedură civilă sau prevenirea şi soluţionarea conflictelor de competenţă în dreptul penal.

De asemenea, Institutul a fost invitat să prezinte o serie de puncte de vedere în domeniul justiţiei dintre care amintim Punct de vedere cu privire la Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului[6], realizat la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

IRDO, ca membru în Grupul de lucru juridic din cadrul Reţelei Europene de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului, a participat activ atât în cadrul temelor de discuţie privind reforma Curţii Europene a Drepturilor Omului, promovarea Convenţiei europene a drepturilor omului şi a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât şi la elaborarea şi prezentarea propunerilor grupului cu privire la intervenţiile ca părţi terţe în cadrul cazurilor aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg.

Proiectul „CLARITY”, realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene în parteneriat cu 12 instituţii naţionale de drepturile omului din state membre ale Uniunii Europene[7], dintre care şi România prin IRDO, urmăreşte să ofere o mai bună cunoaştere asupra organismelor non-judiciare (instituţii naţionale privind drepturile omului, organisme privind egalitatea şi instituţii de tip ombudsman) care să ajute persoanele vătămate atunci când drepturile acestora sunt încălcate.

Totodată, proiectul îşi propune să creeze un instrument online pentru identificarea uşoară a celor mai potrivite organisme non-judiciare cu atribuţii în domeniul drepturilor omului pentru o anumită categorie de drepturi fundamentale. Instrumentul online va acoperi diferite domenii privind drepturile omului, inclusiv cel privind discriminarea.

Prin crearea acestui instrument se doreşte şi oferirea de informaţii asupra modului în care şi unde trebuie depusă o petiţie sau de unde pot primi asistenţă persoanele vătămate.

Familie

2014 a marcat cea de a 20-a aniversare a Anului Internaţional al Familiei, prilej cu care atât la nivelul ONU, prin Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cât şi la nivelul Uniunii Europene şi al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) au fost stabilite principalele direcţii ale strategiei politicii de familie. În acest context IRDO şi-a propus promovarea şi consolidarea politicilor de sprijinire a familiei, precum şi intensificarea activităţilor în domeniul cercetării pentru a-şi aduce contribuţia şi sprijinul în vederea elaborării de către guvern a unor politici publice privind familia, esenţiale în combaterea şi prevenirea sărăciei şi a excluziunii sociale şi, totodată, fundamentale pentru a preveni marginalizarea familiilor.

Din activităţile realizate pentru promovarea Anului European pentru reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi a Zilei Internaţionale a familiei[8] amintim dezbaterea cu tema „Oportunităţi şi obstacole în atingerea obiectivelor reconcilierii vieţii de familie cu cea profesională” organizată în colaborare cu Asociaţia Naţiunilor Unite din România, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei, Family Forum, Asociaţia Clubul de la Cheia, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, care a subliniat importanţa familiei în societate şi în dezvoltarea acesteia. Totodată, evenimentul a constituit o oportunitate pentru a discuta modul în care familia – nucleul de bază al societăţii – este afectată de schimbările sociale şi economice, cum să consolidăm aceste nuclee extrem de importante pentru progresul întregii societăţi româneşti. În cadrul conferinţei s-a avut în vedere discutarea programelor şi politicilor naţionale dar şi europene asupra reconcilierii vieţii familiale cu cea profesională precum şi promovarea celor mai bune practici în domeniu.

Combaterea traficului de fiinţe umane

Institutul Român pentru Drepturile Omului, pornind de la prevederile internaţionale şi regional europene, precum Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei semenilor, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, şi Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, precum şi Convenţia europeană privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Strategia Uniunii Europene privind eradicarea traficului de persoane (2012-2016), a continuat seria de cercetări şi dezbateri cu reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale de specialitate, ai legislativului, dar şi ai societăţii civile.

În acest sens amintim întâlnirea cu tema „Traficul de persoane şi prostituţia forţată în Europa” organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor cu participarea delegaţiei Comisiei pentru drepturile omului şi ajutoare umanitare din Bundestag, a membrilor Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi a Senatului şi a reprezentanţilor Institutului Român pentru Drepturile Omului. Discuţiile au avut în vedere evoluţia legislaţiei din domeniu în România şi impactul asupra comunităţii roma. Cu acest prilej Institutul a prezentat cadrul legislativ internaţional şi naţional, subliniind progresele realizate în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului de persoane, subliniind, totodată, importanţa îmbunătăţirii calităţii protecţiei şi asistenţei acordate victimelor, precum şi atragerea societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului.

Menţionăm, de asemenea, simpozionul cu tema „Legislaţia naţională, regională şi universală privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane” organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la aderarea României la Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei semenilor.

Migraţie

Pe parcursul anului 2014, Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost solicitat de către Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor să prezinte o serie de puncte de vedere cu privire la proiectele legislative aflate în discuţie în cadrul Comisiei, proiecte ce au vizat aspecte privind azilul, migraţia şi cetăţenia. Astfel, amintim Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2006 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România[9]. Luând în considerare caracteristicile şi tendinţele fenomenului migraţionist şi caracterul profund umanitar al acţiunilor care trebuie întreprinse pentru a asigura protecţia persoanelor care solicită protecţie internaţională, IRDO a apreciat ca fiind absolut necesară şi binevenită modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România prin Ordonanţa nr.1/2014 ca o urmare logică a conformării legislaţiei interne obligaţiilor asumate prin aderarea la reglementările Uniunii Europene.

Cu privire la Proiectul de Lege privind modificarea art. 11 din Legea cetăţeniei nr. 21/1991, republicată[10], introducerea unei prevederi în cuprinsul legislaţiei române, în virtutea căreia etnicii români ar beneficia de tratament preferenţial pentru obţinerea cetăţeniei române ar echivala cu reglementarea unei proceduri discriminatorii de dobândire a cetăţeniei române, în funcţie de originea etnică, ceea ce contravine art. 5 din Convenţie Europeană asupra Cetăţeniei. O astfel de reglementare ar putea viza mai degrabă Legea 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, Legea nr. 21/1991 reglementând legătura juridică dintre România şi persoana care solicită cetăţenia română.

Totodată, cercetările realizate în cadrul Institutului au stat la baza Raportului naţional privind Migraţia şi Dreptul prezentat de reprezentanţii IRDO în cadrul celui de al XIX-lea Congres al Academiei Internaţionale de Drept Comparat de la Viena din 2014.

Dreptul la sănătate

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Centrul Infoeuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu participarea reprezentanţilor Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, a organizat dezbaterea cu tema „Ziua Mondială a Sănătăţii – Dreptul la sănătate”. În cadrul evenimentului au fost prezentate o serie de expuneri pe teme de actualitate în domeniu: ecologizarea şi lupta împotriva poluării – deziderate ale mondializării sănătăţii, educaţia pentru sănătate, garantarea dreptului la sănătate al copilului în România, dreptul la sănătate al migranţilor ş.a. Totodată, în cadrul discuţiilor s-a subliniat importanţa reducerii inegalităţii din domeniul sănătăţii, a creşterii eficacităţii şi calităţii actului medical, precum şi necesitatea existenţei unui echilibru între finanţarea şi prestarea îngrijirilor de sănătate.

De asemenea, cu prilejul Zilei mondiale a Apei, IRDO a organizat o dezbatere cu titlul „Apa curată pentru o lume sănătoasă” în care au fost analizate aspecte privind relaţia dintre om şi viaţă, dintre accesul la apă şi sănătatea vieţii unui om, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi, elemente vitale pentru dezvoltarea unei naţiuni. S-a evidenţiat necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor, precum şi rolul, îndatoririle şi responsabilităţile celor cu atribuţii în întreţinerea, valorificarea şi protejarea surselor de apă. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Română pentru Drepturile Omului la un Mediu Sănătos, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Persoanele cu dizabilităţi

Institutul Român pentru Drepturile Omului, în calitate de mecanism independent de promovare, protecţie şi monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, potrivit art. 33.2 din (CDPD)[11], urmăreşte menţinerea unui dialog permanent atât cu instituţiile guvernamentale cu atribuţii în domeniu cât şi cu societatea civilă, în special organizaţiile care reprezintă persoanele cu dizabilităţi din România, pentru a analiza obiectiv modul în care prevederile Convenţiei sunt reflectate în legislaţia naţională, modul în care drepturile acestor persoane sunt respectate, precum şi gradul de conştientizare şi înţelegere a dizabilităţii.

Vizita de lucru în România a Comisarului privind Drepturile Omului al Consiliului Europei a reprezentat un moment important, promovarea şi protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi fiind una din principalele teme de discuţie avute între reprezentanţii IRDO şi Comisar. Cu acest prilej au fost dezbătute aspecte privind dreptul de a trăi independent şi de fi inclus în comunitate, situaţia persoanelor cu dizabilităţi care trăiesc în instituţii, dreptul la recunoaşterea capacităţii juridice, dreptul la educaţia incluzivă, precum şi cadrul legal şi instituţional de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi[12]. Discuţiile au avut la bază cel mai recent raport IRDO privind Evoluţia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în România, Comisarul apreciind interesul acordat de Institut acestor teme, precum şi efortul instituţional. Cu această ocazie reprezentantul Consiliului Europei a subliniat importanţa asigurării resurselor umane şi financiare adecvate pentru ca Institutul să-şi îndeplinească mandatul[13].

Importanţa adoptării unei strategii naţionale în domeniul dizabilităţii, la elaborarea căreia trebuie implicată societatea civilă, în special persoanele cu dizabilităţi şi organizaţiile care le reprezintă şi care trebuie să ţină cont de prevederile CDPD a fost subliniată în cadrul dezbaterii cu tema Drepturi şi viaţă de calitate pentru persoanele cu Sindrom Down organizată de IRDO. În acest context s-a evidenţiat necesitatea (re)definirii scopului politicilor sociale din domeniu, în acord cu prevederile Convenţiei, modificarea/completarea art. 50 din Constituţia României şi a art. 1 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

În cadrul proiectului „Conştientizarea autismului”, IRDO a organizat în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) o dezbatere privind drepturile persoanelor cu autism din România, eveniment desfăşurat cu ocazia Zilei internaţionale de conştientizare a autismului şi la care la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile, ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi şi masteranzi. În acest context au fost discutate şi analizate aspecte privind recunoaşterea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităţi şi ceea ce presupune, pe de o parte, reglementarea, în cadrul politicilor sociale din domeniu a serviciilor juridice adaptate pentru a asigura egalizarea şanselor în ceea ce priveşte asistenţa juridică şi, pe de altă parte, modificarea legislaţiei civile, astfel încât să se poată asigura recunoaşterea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităţi, dreptul egal al persoanelor cu dizabilităţi de a deţine sau moşteni proprietăţi, de a-şi gestiona propriile venituri şi de a avea acces egal la împrumuturi bancare, ipoteci şi alte forme de credit financiar. Totodată, a fost subliniată importanţa respectării dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a-şi întemeia o familie – Codul civil actual interzicând căsătoria alienatului mintal şi debilului mintal, indiferent dacă aceştia sunt sau nu puşi sub interdicţie, neavând posibilitatea de a se căsători nici măcar în momentele de luciditate pasageră. În ceea ce priveşte dreptul la educaţie, discuţiile au evidenţiat în primul rând nevoia definirii în legislaţia specifică a conceptului de „educaţie incluzivă” şi renunţarea la sintagma „învăţământul special integrat”.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor cu tulburări în spectrul autist (TSA), o dezbatere privind protecţia şi promovarea drepturilor acestor persoane în România, eveniment realizat în colaborare cu Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare şi Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate. Dezbaterea a avut în vedere elaborarea unei strategii naţionale care să corespundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi instituirea unui cadru legal complex de sprijinirea a acestui domeniu. În urma discuţiilor s-a evidenţiat necesitatea creării unor reglementări în domeniu privind dezvoltarea serviciilor de diagnosticare a persoanelor cu TSA, asigurarea accesului la educaţie adaptată nevoilor copiilor şi tinerilor cu TSA, asigurarea accesului la servicii de formare profesională şi acces pe piaţa muncii adaptate adulţilor cu TSA, precum şi creşterea gradului de integrare socială a acestor persoane.

De asemenea, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, marcată de Institut printr-o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice universitare, cercetători şi practicieni, a constituit un moment important în care au fost dezbătute, discutate şi analizate aspecte privind valorificarea puterii tehnologiei de a promova incluziunea şi accesibilitatea în realizarea participării depline şi în condiţii de egalitate a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

În anul 2014 Institutul, prin cercetările, evenimentele şi dezbaterile organizate sau la care a participat, a subliniat importanţa dezvoltării cadrului legislativ din domeniul dizabilităţii, pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi să obţină şi să-şi menţină maximum de autonomie, să-şi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi să realizeze o deplină integrare şi participare în toate aspectele vieţii[14]. Totodată a fost evidenţiată necesitatea organizării, consolidării şi extinderii serviciilor şi programelor de abilitare şi reabilitare complexe, în special în domeniul sănătăţii, încadrării în muncă, educaţiei şi serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii şi programe să înceapă, într-un stadiu cât mai timpuriu posibil, să se bazeze pe evaluarea multidisciplinară a nevoilor şi abilităţilor individuale şi să sprijine participarea şi integrarea în comunitate şi în toate aspectele societăţii, pe baza liberului consimţământ şi să fie disponibile cât mai aproape de comunitatea în care trăiesc, inclusiv în mediul rural[15].

IRDO este membru al Grupului pentru implementarea Convenţiei din cadrul Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU şi este, totodată, singura instituţie din ţara noastră desemnată să participe la Forumurile de lucru organizate anual de Comisia Europeană cu privire la implementarea art. 33 din Convenţia ONU.

Drepturile persoanelor vârstnice

În activităţile întreprinse de IRDO au fost abordate şi analizate teme precum drepturile sociale, promovarea îmbătrânirii active în muncă, promovarea solidarităţii dintre generaţii şi a demnităţii tuturor oamenilor, prin combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale.

De asemenea, protecţia drepturilor persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung reprezintă o temă de interes, Institutul participând în cadrul unui proiect realizat de Reţeaua Europeană de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), al cărui membru IRDO este, şi Comisia Europeană prin Direcţia Generală Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune. Proiectul urmăreşte să determine o abordare din perspectiva drepturilor omului în îngrijirea persoanelor vârstnice în Europa, clarificarea standardelor internaţionale şi regionale aplicabile în domeniu şi formularea de recomandări către factorii decidenţi la nivel european pentru eficientizarea protecţiei acestor persoane, precum şi creşterea gradului de recunoaştere a rolului instituţiilor naţionale de drepturile omului în domeniu. Astfel, în 2014 Institutul a participat la o serie de întruniri şi discuţii privind analiza şi stabilirea scopului, obiectivelor, etapelor şi a metodologiei proiectului, fiind membru atât în Comitetul consultativ cât şi în Grupul pilot.

Nu în ultimul rând amintim Dezbaterea privind „Dreptul fundamental al omului vârstnic la protecţie medicală, sanitară şi socială”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia Română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia (ARDOVT) şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) cu ocazia Zilei internaţionale a Persoanelor de vârsta a III-a.

Mediul de afaceri şi drepturile omului

Cercetările întreprinse în cadrul IRDO în domeniu au continuat şi în anul 2014, aceasta fiind o temă de actualitate atât la nivel naţional cât şi regional european. Analizele şi dezbaterile organizate de Institut au pornit de la cele mai importante documente internaţionale: Principiile generale ale ONU, Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltarea Responsabilităţii Social Corporatiste, Planul de acţiune al Reţelei Europene de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului ş.a.

Menţionăm, cu titlu de exemplu, dezbaterile organizate de Institut în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) privind importanţa adoptării unui plan naţional de acţiune prin care statul român să arate priorităţile şi acţiunile pe care le va adopta pentru a sprijini punerea în aplicare a obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale şi regionale din domeniu. Planul trebuie să reflecte principiile privind datoria statului de a respecta drepturile omului, responsabilitatea corporatistă de a respecta drepturile omului, accesul la mijloace de remediere eficiente în cazul încălcării drepturilor omului.

De asemenea Institutul a participat, ca instituţie naţională recunoscută în sistemul ONU, la o serie de dezbateri organizate de Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, dintre care amintim Forumul anual al ONU privind mediul de afaceri şi drepturile omului. Principalele teme abordate pe parcursul lucrărilor au avut în vedere întărirea politicilor publice din domeniu prin planuri naţionale de acţiune, sectorul financiar şi drepturile omului, îmbunătăţirea sistemului de raportare în domeniul drepturilor omului, cooperarea dintre instituţiile naţionale de drepturile omului, importanţa educaţiei pentru drepturile omului, achiziţiile publice şi drepturile omului ş.a.

Mecanismul internaţional de evaluare periodică universală (UPR)

Având în vedere recomandările Consiliul ONU pentru Drepturile Omului[16] ca urmare a analizării raportului de ţară[17] cu prilejul celui de-al doilea ciclu de evaluare – UPR din 2013, Institutul Român pentru Drepturile Omului a urmărit atât informarea instituţiilor publice şi a societăţii civile cu privire la acestea cât şi realizarea paşilor necesari pentru implementarea lor.

În acest sens pe parcursul anului 2014 a organizat şi participat la o serie de întruniri şi dezbateri alături de reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, ai diferitelor instituţii publice cu atribuţii în domeniul drepturilor omului precum şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, pentru.

Reţeaua Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului

Rolul Institutului Român pentru Drepturile Omului, recunoscut la nivel internaţional şi regional european, a fost evidenţiat şi în raportul realizat de Comitetul ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale, ca urmare a analizării rapoartelor periodice de ţară[18]. În acest sens, Comitetul a subliniat importanţa existenţei unei instituţii naţionale independente şi eficiente în activitatea de promovare şi protecţie a drepturilor omului în România, în concordanţă cu Principiile de la Paris[19].

În cadrul Conferinţei – „Transpunerea angajamentelor internaţionale privind drepturile omului în realităţile naţionale: contribuţia parlamentelor la activitatea Consiliului Drepturilor Omului al Naţiunilor Unite”, organizată la iniţiativa Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, de către Camera Deputaţilor în cooperare cu Uniunea Interparlamentară, directorul IRDO a subliniat rolul important pe care îl au instituţiile naţionale pentru drepturile omului atât la nivel naţional, ca punte de legătură între instituţiile statului de drept şi societatea civilă, cu referire la Principiile de la Belgrad privind relaţia dintre instituţiile naţionale pentru drepturile omului şi parlamente, adoptate în 2012, cât şi la nivel internaţional, prin contribuţia importantă în procesul de Evaluare Periodică Universală, în deosebi începând cu al doilea ciclu, precum şi la rezoluţiile adoptate de Consiliul Drepturilor Omului, cea mai recentă fiind Rezoluţia 20/14 din iulie 2012[20].

  1. PUBLICAREA REGLEMENTĂRILOR, DOCUMENTELOR, A STUDIILOR ŞI CERCETĂRILOR DIN DOMENIUL DREPTURILOR OMULUI

Institutul Român pentru Drepturile Omului promovează formarea şi informarea în domeniul drepturilor omului în beneficiul organismelor publice, al organizaţiilor neguvernamentale şi al persoanelor fizice, cu privire la respectarea, protejarea şi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne şi internaţionale, instituţii şi mecanisme, practici şi uzanţe. El are rolul de a aduce la cunoştinţa tuturor celor interesaţi cele mai noi cercetări ştiinţifice în domeniul drepturilor omului, angajamentele internaţionale asumate de România şi modul în care ele sunt îndeplinite. În cadrul Institutului sunt traduse şi publicate documente internaţionale care, prin actualitatea lor, se impun a fi cunoscute de către instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.

Publicaţii periodice

  1. Revista trimestrială „Drepturile Omului” cuprinde rapoarte, studii, cercetări şi articole. Preocupările revistei se extind şi asupra textelor, reglementărilor naţionale sau internaţionale cu semnificaţii majore în domeniul drepturilor omului, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi/sau a instanţelor naţionale, note, comentarii sau recenzii.

Tematica abordată cuprinde analiza ştiinţifică şi diversificată a drepturilor fundamentale ale omului, punându-se accent pe legăturile de colaborare şi de relaţionare dintre acestea şi valorile, principiile, normele şi standardele la care se raportează atât instituţiile, mecanismele, cât şi pe termenii, conceptele şi tendinţele metodologice şi tehnologice. La acestea se adaugă cronicile diferitelor evenimente din domeniul drepturilor omului, recenzii de cărţi în materia drepturilor omului, noutăţi editoriale ale Institutului şi prezentarea pe scurt a principalelor activităţi organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului sau la care acesta a participat.

  1. Info IRDO, buletinul lunar de informare a publicului larg, prezentând succint ştiri de actualitate despre evenimentele legate de drepturile omului ce au loc pe plan intern şi internaţional, studii şi cercetări ştiinţifice. De asemenea, sunt prezentate în buletin diferite cazuri de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dar şi de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care încearcă să vină în întâmpinarea cerinţelor actuale ale societăţii civile, ale instituţiilor sau ale studenţilor etc. Totodată, amintim rubricile care sunt consacrate unor documente internaţionale recent adoptate.

Cercetări  elaborate şi lucrări publicate în 2014

Sub egida Institutului Român pentru Drepturile Omului au apărut noi culegeri de documente şi au fost elaborate noi lucrări de cercetare.

  • Drepturi egale şi mediu accesibil

Lucrarea îºi propune sã surprindã interesul acordat în ultimele decenii de Organizaþia Naþiunilor Unite pentru susþinerea eforturilor persoanelor cu dizabilitãþi care au devenit din ce în ce mai active în afirmarea puterii ºi încrederii în propriile abilitãþi de a duce o viaþã independentã. Schimbarea de paradigmã în abordarea dizabilitãþii a debutat în anii 1970 prin adoptarea Declaraþiei privind Drepturile Persoanelor cu Întârziere Mentalã (1971) ºi a Declaraþiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitãþi (1975), documente ce au deschis calea pentru viitoarele seturi complete de principii, care ar contribui în cele din urmã la integrarea persoanelor cu dizabilitãþi în societate.

Apariþia Regulilor Standard privind Egalizarea ªanselor pentru Persoanele cu Dizabilitãþi (1993), document elaborat ca urmare a experienþei acumulate pe parcursul Decadei Naþiunilor Unite pentru Persoanele cu Dizabilitãþi, a permis o schimbare importantã de poziþie, de la protecþie socialã la drepturi acordate persoanelor cu dizabilitãþi în context global.

Cel mai recent document ONU, Convenþia privind drepturile persoanelor cu dizabilitãþi (2006) marcheazã începutul unei noi etape în eforturile de a promova, proteja ºi asigura exercitarea deplinã ºi egalã a tuturor drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului de cãtre toate persoanele cu dizabilitãti, precum ºi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecã.

De asemenea, volumul prezintã o serie de cazuri din jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului privind persoanele cu dizabilitãþi, cauze la care statul român este parte, care au atras atenþia autorilor mai ales datoritã diversitãþii articolelor în a cãror sferã de aplicare se înscriu.

Lucrarea reprezintã o colecþie de instrumente privind drepturile persoanelor cu dizabilitãþi ºi jurisprudenþã în materie, ce poate contribui la documentarea autoritãþilor în vederea elaborãrii politicilor ºi mãsurilor legislative din domeniul dizabilitãþi.

  • Migration and Law

Studiul se concentreazã asupra unei teme care se aflã în continuã actualitate atât timp cât vor exista discrepanþe din punct de vedere al bunãstãrii ºi al dezvoltãrii între diferitele regiuni ale lumii.

Prin reformele realizate în ultimii ani, þinând cont ºi de necesitatea armonizãrii legislative o datã cu aderarea României la Uniunea Europeanã, statul român are în vedere asigurarea unui tratament echitabil ºi integrarea armonioasã a strãinilor în societatea româneascã. Astfel, au fost aduse schimbãri substanþiale în normele de drept care reglementeazã regimul strãinilor în România în calitate de cetãþeni ai statelor membre ale Uniunii Europene ºi ai Spaþiului Economic European, precum ºi regulile de drept care guverneazã azilul în România, în scopul de a asigura conformitatea cu instrumentele juridice internaþionale ºi regionale la care statul român este parte.

Prin modificarea legislaþiei naþionale în domeniile menþionate mai sus, legislatorii cautã eliminarea permanentã a eºecurilor care au loc în punerea în aplicare a cadrului legislativ privind regimul strãinilor pe teritoriul României.

  • Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments

Studiul, realizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) în calitatea sa de mecanism independent de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, este o continuare a cercetării realizate în anul 2013, cuprinzând atât noi elemente de cercetare cât şi date statistice recente.

Amploarea Convenţiei şi gama de probleme pe care aceasta o pune în discuţie fac monitorizarea ºi punerea în aplicare a acesteia mai provocatoare decât cele mai multe convenþii.

Volumul aduce în prim plan o serie de aspecte care necesitã o atenþie imediatã din partea decidenţilor, precum adoptarea unei strategii naţionale şi a unui plan de acţiune care să stabilească o viziune consolidată şi detaliată pe termen lung, cu priorităţi şi rezultate măsurabile, pentru îmbunătăţirea vieţii persoanelor cu dizabilităţi; creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a dizabilităţii; accesibilitatea, în sensul în care toate politicile, programele, standardele şi serviciile trebuie dezvoltate ţinând cont de nevoile obişnuite ale persoanelor cu dizabilităţi.

Totodată, este nevoie de mai multe servicii de asistenţă şi suport, de servicii multidisciplinare, integrate şi accesibile, bine reglementate care să permită persoanelor cu dizabilităţi o viaţă independentă şi să participe la viaţa economică, socială şi culturală a comunităţilor lor.

Un rol important îl are şi cercetarea, care este esenţială pentru creşterea înţelegerii la nivel public a problemelor legate de dizabilitate. Aceasta presupune însă o investiţie în capacitatea umană, pentru a se forma un grup pe cercetători specializaţi în domeniul dizabilităţii.

  • Drepturile copilului – 365

Drepturile copilului, consacrate şi garantate prin reglementările internaţionale şi interne, pot fi grupate în ansamblu în drepturi de protecţie împotriva oricăror forme de abuz fizic sau emoţional, drepturi de dezvoltare, strâns legate de asigurarea serviciilor necesare, precum educaţie şi îngrijire medicală, accesul tuturor la acestea şi drepturile de participare şi consultare în privinţa deciziilor care îi privesc.

România, în calitatea sa de stat parte la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului şi protocoalele sale precum şi la tratatele regionale în materie, a depus eforturi semnificative pentru a armoniza legislaţia internă cu principiile şi normele asumate prin angajamentele sale internaţionale.

Odată cu modificările aduse Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturile copilului, principiul interesului superior al copilului a dobândit vizibilitate semnificativă în legislaţia naţională. Astfel, întregul pachet legislativ adoptat de Parlamentul României, precum şi strategiile şi măsurile de punere în aplicare a acestor reglementări acoperă în totalitate aceste drepturi.

Lucrarea are la bază o serie întreagă de publicaţii apărute în cadrul Institutului Român pentru Drepturile Omului dintre care amintim volumele „Drepturile copilului. Drepturile mele”, „Drepturile copilului”, „Principalele instrumente internaţionale privind drepturile omului la care România este parte” ş.a, la a căror realizare au contribuit cercetători din cadrul Institutului.

  • Promovarea şi protecţia drepturilor omului de către administraţia publică

Studiul urmăreşte identificarea şi punerea în evidenţă a pârghiilor şi mecanismelor de promovare şi protecţie a drepturilor omului la nivelul autorităţilor administraţiei publice, dar şi de a găsi soluţii pentru a stopa încălcarea lor de către acestea.

Pornind de la cele mai importante documente prin care sunt reglementate drepturile omului la nivel internaţional şi regional european, precum şi organizaţiile care le-au promovat, pe parcursul lucrării sunt analizate concepte precum bună administrare, bună guvernare şi bună guvernanţă, rolul puterii legislative din perspectiva acţiunilor pe care le întreprinde pentru a promova şi proteja drepturile omului la nivel naţional în raporturile cu autorităţile administraţiei publice. Este, totodată, analizat ansamblul instituţiilor şi autorităţilor care înfăptuiesc justiţia în România, cu accent pe atribuţiile fiecărei precum şi vulnerabilitatea sistemului judiciar faţă de corupţie.

Din perspectiva rolului executivului şi al autorităţilor administraţiei publice este semnificativă, pentru protecţia drepturilor cetăţenilor, contribuţia unor autorităţi sau organe înfiinţate la nivel central, cu atribuţii de coordonare sau de control, inclusiv jurisdicţional, independente de guvern şi chiar de şeful statului.

  • Administraţia Parlamentară. Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici parlamentari

Cercetarea pune în valoare aspectele legate de resursele umane ale acestui tip de administraţie, analiza efectuându-se prin prisma funcţionarilor publici parlamentari, a drepturilor, obligaţiilor şi răspunderii ce le revin, în urma alinierii legislaţiei noastre la aquis-ul european dar, în mod necesar, şi din perspectiva respectării drepturilor omului în acest domeniu.

Studiul are în vedere analiza statutului funcţionarului public parlamentar în raport cu reglementările similare din ţări europene cu tradiţie parlamentară precum şi cu reglementările statuare ce privesc o nouă categorie de funcţionari la nivelul instituţiilor Uniunii Europene. Adoptarea unui statut special trebuie însoţită de garantarea aplicării acestuia, precum şi de respectarea autonomiei parlamentare. Totodată, statutul de independenţă şi specificul activităţii parlamentare, nu trebuie să-l reducă pe funcţionarul public parlamentar în exercitarea atribuţiilor sale şi astfel să adopte un model birocratic de manifestare în îndeplinirea funcţiei sale.

Pe parcursul lucrării sunt prezentate şi aspecte generale privind administraţia parlamentară cu accent atât pe structura politică de conducere, cât şi pe cea administrativ ierarhică, fiind evidenţiată legătura existentă între administraţia publică şi democraţia statului de drept precum şi rolul şi funcţiile partidelor politice în statul de drept.

  • Ministerul Public. Organizare, administrare şi relaţia cu societatea civilă

Studiul îşi propune să analizeze importanţa şi rolul instituţiei Ministerului Public în promovarea şi garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor într-o societate democratică, într-un stat de drept. Astfel, se urmăreşte identificarea şi analizarea cadrului normativ relevant în conturarea rolului acestei instituţii, identificarea evoluţiei conceptului de societate civilă de-a lungul istoriei, analiza drepturilor cetăţeanului în relaţia cu instituţia Ministerului Public şi rolul societăţii civile în protecţia şi garantarea acestora.

Pe parcursul lucrării sunt formulate o serie de recomandări privind organizarea şi administrarea instituţiei Ministerului Public din România, din perspectiva garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În acest sens sunt identificate şi analizate cele mai relevante vulnerabilităţi constatate la nivelul instituţiei Ministerului Public, precum autoritatea Ministerului de Justiţie asupra instituţiei Ministerului Public, presiunea asupra activităţii procurorilor, accesul în funcţii, formarea profesională, fenomenul corupţiei, sistemul de protecţie a integrităţii procurorului împotriva represaliilor venite din partea justiţiabililor ş.a.

Rapoarte

  • Raportul anual al Institutului Român pentru Drepturile Omului pe anul 2013;
  • IRDO – Record of activities 2013;
  • Raport privind evoluţia legislaţiei în domeniul drepturilor omului în Uniunea Europeană şi în România – 2014;
  • Raport privind instituţiile naţionale pentru drepturile omului – Asociaţia Francofonă a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului;
  • Raport – Applicable religious rules according to the law of state in Romania;
  • Raport – Migration and Law.
  1. CENTRUL DE DOCUMENTARE

În mandatul său, Institutului Român pentru Drepturile Omului are prevăzute şi menţinerea şi funcţionarea unui centru de documentare. Acesta pune la dispoziţia utilizatorilor prin intermediul bibliotecii sale materiale din domeniul dreptului, al drepturilor omului, convenţii şi pacte internaţionale, documente de legi, studii, publicaţii şi referinţe bibliografice, precum şi volume din varii domenii conexe.

Biblioteca are un fond de carte structurat în peste 251 de domenii de cercetare. Institutul Român pentru Drepturile Omului a beneficiat de primirea a numeroase publicaţii sub formă de donaţii din partea unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ superior, ONG-uri precum şi instituţii cu preocupări similare IRDO.

În cadrul activităţii de informare şi documentare, centrul de documentare IRDO a acordat o atenţie specială parteneriatului şi colaborării cu biblioteci naţionale şi instituţii de specialitate din alte ţări, sau aparţinând unor organizaţii internaţionale de profil, dintre care menţionăm: Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Biblioteca Alexandrina – Alexandria, Egipt, Biblioteca Institutului Elveţian de Drept Comparat – Lausanne, Elveţia, Institutul de Drept European, Biblioteca Universităţii din Leicester, Marea Britanie, Biblioteca Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceză, AIDC, Biblioteca Facultăţii de Drept a Universităţii din Strasbourg, Franţa, Biblioteca Universităţii Catolice din Louvain, Belgia, Biblioteca Universităţii din Postdam, Germania, Biblioteca Universităţii din Padova, Italia, Biblioteca Universităţii din Luxemburg, Biblioteca Universităţii de Studii Europene din Republica Moldova, Biblioteca Centrului Norvegian pentru Drepturile Omului, Centrul Drepturilor Omului din Finlanda, avocatul parlamentar al Poporului din Finlanda

De asemenea, s-au iniţiat parteneriate prin schimburi de publicaţii şi corespondenţă cu Biblioteca Congresului din Washington DC, SUA, cu Biblioteca Naţională din Republica Cehă, cu Biblioteca Naţională din Madrid, Spania şi cu Biblioteca Naţională din Viena, Austria.

Nu în ultimul rând, centrul de documentare al Institutului este în permanentă legătură cu bibliotecile judeţene, cărora le diseminează împreună cu revista trimestrială „Drepturile Omului”, şi cele mai recente publicaţii apărute sub egida institutului.

Publicaţiile IRDO au fost solicitate şi de către ministerele cu atribuţii şi preocupări în domeniul drepturilor omului, de către primării, prefecturi, consilii locale, case ale corpului didactic, curţi de apel, judecătorii, tribunale, Parchetul General. Centrul de documentare a răspuns cu promptitudine tuturor acestor solicitări.

Preocupat constant de informarea şi documentarea privind activitatea ştiinţifică a institutului şi a partenerilor săi, centrul de documentare a transmis cu titlu gratuit publicaţiile apărute în decursul anului 2014, tuturor solicitanţilor din ţară: Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană, Academia Română, Senatul României, Camera Deputaţilor, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Legislativ, Guvernul României, Institutul de Cercetări Juridica al Academiei, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională a Grefierilor, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, Consiliului Naţional al Federaţiei SANITAS, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Universitatea Ecologică Dimitrie Cantemir, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea Ovidiu, Constanţa, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă a Universităţii de Nord Baia Mare etc.

Dar şi organizaţii şi instituţii internaţionale si-au manifestat interesul si au primit cu titlu gratuit publicaţiile apărute în decursul anului 2012 sub egida IRDO: UNDP, UNESCO, UNICEF, UNHCR, Consiliul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Secretariatul Cartei Sociale Europene, Curtea Europeană de Justiţie, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, Academia Internaţională de Drept Comparat, Centrul de Studii Internaţionale şi Europene, Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale, Avocatul parlamentar al poporului din Finlanda, Centrul pentru Drepturile Omului din Finlanda, Institutul de Drept European, Institutul Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceză.

Pe tot parcursul anului 2014 Centrul de documentare al IRDO a fost frecventat de numeroşi cititori (1700), cercetători ştiinţifici, cadre didactice, magistraţi, avocaţi, doctoranzi, studenţi, reprezentanţi ai societăţii civile din ţară şi din străinătate interesaţi de literatura ştiinţifică din domeniul drepturilor omului sau din domenii conexe. Numărul cititorilor a crescut considerabil de la an la an iar fondul de carte a fost îmbogăţit prin achiziţionarea unor publicaţii care sprijină studiul comparat al mai multor discipline din perspectiva drepturilor omului.

Web site –ul IRDO înfiinţat din anul 2007[21], găzduieşte o bibliotecă virtuală care cuprinde majoritatea publicaţiilor apărute sub egida IRDO. Site-ul a fost accesat până în prezent de aproximativ 3,5 milioane de vizitatori şi oferă informaţii despre activitatea desfăşurată de IRDO, iar din domeniul jurisprudenţei, despre cazuri româneşti care sunt soluţionate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Relaţiile cu publicul

Prin întreaga activitate pe care o desfăşoară, Institutul Român pentru Drepturile Omului se implică cu profesionalism în promovarea şi respectarea drepturilor omului. Prin munca sa de informare şi diseminare, prin întreaga sa activitate, prin intermediul dezbaterilor şi meselor rotunde, al conferinţelor şi simpozioanelor pe care le organizează în colaborare cu instituţii naţionale şi cu societatea civilă, Institutul contribuie la protejarea şi respectarea drepturilor omului şi la o mai profundă conştientizare a acestora pe plan naţional, regional şi internaţional.

De asemenea, IRDO a fost solicitat în decursul anului 2014 de categorii largi de persoane, cetăţeni din întreaga ţară care se adresează Institutului cu numeroase probleme privind încălcarea drepturilor lor şi cu solicitări sau clarificări referitoare la modalităţile de soluţionare a acestora, fie prin intermediul mecanismului depunerii de petiţii, fie prin cereri de consultanţă exprimate telefonic privind filiera de depunere a unor plângeri formale sau petiţii către autorităţi pentru semnalarea încălcării drepturilor lor. Pe tot parcursul anului 2014, IRDO a acţionat pentru clarificarea si îndrumarea spre o soluţionare corectă a numeroase astfel de solicitări de consultanţă juridică de specialitate, memorii, sesizări, apeluri telefonice.

Cele mai frecvente aspecte au fost cele ale nerespectării dreptului de proprietate, refuzul punerii în posesie pe anumite terenuri, nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti, plângeri privind poluarea mediului înconjurător sau abaterea de la normele referitoare la dreptul la un mediu sănătos, încălcări ale legislaţiei muncii, plângeri din partea unor persoane fizice privind desfăşurarea unor procese sau nesoluţionarea acestora în termen rezonabil. Au mai fost de asemenea înregistrate petiţii sau plângeri referitoare la executarea pedepselor în penitenciare, petiţii care vizează încălcarea egalităţii de şanse, încălcarea drepturilor unor persoane aparţinând minorităţilor naţionale sau cultelor religioase; sesizări privind incapacitatea autorităţilor competente de a acorda parţial sau total anumite drepturi băneşti derivate din legislaţia reglementând protecţia socială (ajutorul pentru diverse categorii defavorizate, recalcularea pensiei, alocaţiile pentru copii etc.)

Atât persoanele care s-au prezentat personal la sediul IRDO cât şi persoanele care ne-au contactat telefonic, au primit consultanţă şi îndrumare. Celor care au solicitat le-au fost furnizate materiale documentare privind legislaţia internă în vigoare legată de domeniul studiat. În aproximativ 70% din cazurile înregistrate prin petiţii scrise am putut veni în sprijinul reclamanţilor îndrumând petentul către organismul competent sau formulând o recomandare cu privire la instituţia la care trebuie să apeleze. Majoritatea petiţiilor au fost transmise către instituţiile şi organismele abilitate să soluţioneze problema sau cererea respectivă, şi anume către: Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerul Public, prefecturi, consilii locale, primării, Direcţii ale penitenciarelor.

Expertiza în problematica drepturilor omului, activitatea profund dedicată protejării şi respectării drepturilor omului, colaborarea fructuoasă cu instituţii naţionale şi internaţionale au contribuit la prestigiul crescând al IRDO în rândul beneficiarilor şi al instituţiilor de profil din ţară şi din străinătate.

Drept urmare, numeroase organisme interne şi internaţionale şi-au exprimat dorinţa ca Institutul Român pentru Drepturile Omului, prin reprezentanţii săi, săi să facă parte din structurile de lucru sau din structurile de conducere ale acestora. Iată câteva exemple: IRDO este membru în Comisia Naţională pentru Bioetică a UNESCO; membru în Comitetul Naţional de coordonare a Deceniului ONU de educaţie pentru dezvoltare durabilă.

În acelaşi timp, Institutul Român pentru Drepturile Omului şi-a continuat activitatea în cadrul diverselor structuri internaţionale. Drept recunoaştere pe plan internaţional a eforturilor depuse de IRDO în domeniul promovării drepturilor omului, acesta sau reprezentanţii săi au fost aleşi în diverse structuri ale unor organisme internaţionale cum ar fi: membru al Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale de Drepturile Omului (REINDO); membru al Asociaţiei Francofone de Instituţii Naţionale de Drepturile Omului; membru al Comitetului Director al Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceză (IDEF); membru al Organizaţiei Internaţionale a Organismelor Familiale; cercetătorii IRDO sunt membrii în grupurile de lucru ale REINDO şi unii dintre ei au fost desemnaţi ca experţi ai UNESCO, OSCE, Consiliului Europei şi ai Uniunii Europene, participând în această calitate ca raportori sau conducători ai unor secţiuni în cadrul unor manifestări ştiinţifice consacrate drepturilor omului; în ceea ce priveşte activitatea de educaţie pentru drepturile omului desfăşurată de Institutul Român pentru Drepturile Omului o recunoaştere internaţională o constituie şi acordarea de-a lungul timpului a unor distincţii internaţionale.

 

[1] Precizăm că Institutul Român pentru Drepturile Omului face parte din Reţeaua Europeană de Instituţii Naţionale de Drepturile Omului.

[2] Principiile fundamentale stabilite la prima întâlnire internaţională a Instituţiilor Naţionale pentru Promovarea şi Protejarea Drepturilor Omului, ce a avut loc la Paris în 7-9 octombrie 1991, cunoscute drept „Principiile de la Paris”. Adoptate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 48/134 la 20 decembrie 1993.

[3] Cursuri organizate pentru diferite categorii profesionale: magistraţi, avocaţi, lucrători din administraţie, poliţie şi penitenciare, specialişti din domeniul relaţiilor internaţionale, profesori.

[4] PL-x 245/2014 – Lege privind carnetul de sănătate al copilului.

[5] PL-x 254/2014.

[6] Pl-x 265/2014; Protocolul nr 15 la Convenţie a fost semnat de România la 24 iunie 2013.

[7] La proiect participă instituţii cu atribuţii în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor fundamentale din 12 Statele participante la proiect sunt: Austria, Cipru, Finlanda, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Irlanda, Spania şi România.

[8] Ziua de 15 mai a fost declarată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite ca fiind Ziua Internaţională a Familiei, printr-o Rezoluţie dată în septembrie 1993. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi susţinută de Patriarhia României, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.

[9] PLx 132/2014.

[10] PLx 251/2012.

[11] Ratificată prin Legea nr. 221/2010 de ratificare a Convenţiei pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

[12] A se vedea Raportul Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Nils Muižinieks, în urma vizitei efectuate în România în perioada 31 martie – 4 aprilie 2014, CommDH (2014)14, pp. 8-19.

[13] Ibidem, pct. 7, pp. 6-7.

[14]Rights of persons with disabilities in Romania. Recent developments, IRDO, Bucureşti, 2014, p. 78.

[15] Ibidem.

[16] A se vedea Decizia Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, A/HRC/23/5, şi Raportul Grupului de lucru privind UPR – România, A/HRC/23/5, pct. 109.

[17] Raport privind respectarea de către România a prevederilor principalelor instrumente ONU, precum: Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială; Convenţia cu privire la drepturile copilului; Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale; Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei; Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante şi Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

[18] Potrivit art. 17 din Pactul Internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale.

[19] A se vedea Observaţiile finale ale Comitetului ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale la rapoartele periodice privind România, din 28 noiembrie 2014, pct. 6, p. 2 (E/C.12/ROU/CO/3-5).

[20] Rezoluţia 20/14 privind instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, A/HRC/RES/20/14.

[21] www.irdo.ro.

5. Tipul de servicii pe care le furnizează IRDO și numărul de persoane care au beneficiat de aceste servicii (defalcat pe tipul de servicii), indicate pe an, din anul 2010 la zi;

Tipurile de servicii se regăsesc în Legea 9/1991 și în Rapoartele IRDO.

  1. Tipurile de servicii pe care le-a furnizat Institutul Român pentru Drepturile Omului precum şi numărul de persoane care au beneficiat de acestea pe parcursul anilor 2010 -2015 sunt conform tabelului:

 

Denumire Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Expedieri postale -instituţii  competente  spre solutionare CSM, ICCJ, CNCD, Av.Poporului etc., + răspunsuri

justitiabili

 

 

 

105

 

 

 

141

 

 

 

149

 

 

 

216

 

 

 

147

 

 

 

156

Numărul cititorilor care au beneficiat de serviciile bibliotecii centrului de documentare  

 

1000

 

 

900

 

 

767

 

 

1600

 

 

1703

 

 

2166

 

În sfera serviciilor pe care le furnizează Institutul, conform art.3 din Legea nr.9/1991 de înfiinţare, vin în completare şi răspunsurile de la punctele 6, 7, 8 şi 9.

6. Vă rugăm să indicați câte informări a organismelor publice, a organizațiilor neguvernamentale și a cetățenilor cu privire la documentele, practicile şi uzanţele internaționale în domeniul drepturilor omului a realizat IRDO, indicate pe an, din anul 2010 la zi, conform art. 3 (b) din legea de înființare;

Informațiile în cauză au fost făcute prin publicațiile Institutului, mass-media, site-uri, conferințe, simpozioane, seminarii, prelegeri.

Punctul 6: Institutul Român pentru Drepturile Omului a promovat, încă de la înființare, informarea în domeniul drepturilor omului în beneficiul organismelor publice, al organizaţiilor neguvernamentale şi al persoanelor fizice, cu privire la respectarea, protejarea şi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne şi internaţionale, instituţii şi mecanisme, practici şi uzanţe.

Prin activitatea sa de organizare a unor seminarii, simpozioane sau mese rotunde, împreună cu celelalte activităţi de cercetare, educare, formare și consultanță Institutul a contribuit la realizarea misiunii sale.

Evenimente organizate de IRDO sau în colaborare 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Mese rotunde 31 30 33 36 19 27
Conferinte 25 6 9 13 21 20
Seminarii 3 6 2 5 5 2
Simpozioane 6 18 12 11 12 8
Dezbateri 26 44 22 22 19 18

 

Consultanta oferită persoanelor ce s-au adresat Institutului 2010 2011 2012 2013 2014 2015
175 211 219 286 217 226

 

Revista trimestrială „Drepturile Omului” cuprinde rapoarte, studii, cercetări şi articole. Preocupările revistei se extind şi asupra textelor reglementărilor naţionale sau internaţionale cu semnificaţii majore în domeniul drepturilor omului, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi/sau a instanţelor naţionale, note, comentarii sau recenzii.

Tematica abordată cuprinde analiza ştiinţifică şi diversificată a drepturilor fundamentale ale omului, punându-se accent pe legăturile de colaborare şi de relaţionare dintre acestea şi valorile, principiile, normele şi standardele la care se raportează instituţiile, mecanismele, cât şi pe termenii, conceptele şi tendinţele metodologice şi tehnologice. La acestea se adaugă cronicile diferitelor evenimente din domeniul drepturilor omului, recenzii de cărţi în materia drepturilor omului, noutăţi editoriale ale Institutului şi prezentarea pe scurt a principalelor activităţi organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului sau la care acesta a participat.

De asemenea, în cadrul Institutului sunt traduse şi publicate documente internaţionale care, prin actualitatea lor, se impun a fi cunoscute de către instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.

 

DISTRIBUIREA PUBLICAȚIILOR IRDO în perioada 2010 – 2015

 

Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Revista dr.omului nr.1/2010 – apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
60 SNSPA – Facultatea de administrație publică
110 Cititori –centru de documentare IRDO
50 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – Facultatea de drept, Cluj
50 Universitatea de Vest – Timișoara
30 CCD  – Galați
30 Comisia de politică externă  – Senat
50 Universitatea Ecologică
50 CCD – București
20 Asociația pentru dialog intercultural
34 CSM
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Revista dr.omului nr.2/2010 – apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
70 SNSPA – Facultatea de administrație publică
50 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – Facultatea de drept, Cluj
50 Universitatea de Vest – Timișoara
30 CCD  – Galați
30 Comisia de politică externă  – Senat
50 CSM
94 Cititori –centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
60 INM
50 Universitatea Ecologică
Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Jurisprudenta CEDO Romania – 1000 exemplare 7 Biblioteca Națională
764 CSM
150 INM

 

69 Cititori –centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 3/2010 –  apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
50 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – Facultatea de drept, Cluj
50 Universitatea de Vest – Timișoara
30 CCD  – Galați
30 Comisia de politică externă  – Senat
50 CSM
84 Birourile permanente  – Parlament (C.D. si Senat)
50 Universitatea Spiru Haret – Craiova
20 Comisia pentru drepturile omului – Senat
20 Comisia pentru drepturile omului – CD
100 Cititori –centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 4/2010 –  apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
50 UNMR – Iasi
50 UNMR – Oradea
50 UNMR – Brasov
50 UNMR – Timișoara
100 Baroul de avocați Dolj
50 Universitatea Spiru Haret – Craiova
84 Birourile permanente  – Parlament (C.D. si Senat)
50 Cititori –centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. Exemplare Distribuite la
Statutul funcționarului public din România și din Uniunea Europeană – apărută în 500 de exemplare 7 Biblioteca Națională
30 Consiliul Superior al Magistraturii
50 UNMR – Timișoara
50 UNMR – Iași
50 UNMR – Oradea
50 UNMR – Brașov
100 Universitatea Spiru Haret – Craiova
100 SNSPA – Facultatea de Administrație Publică
53 Cititori – centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. de exemplare Distribuite la
Protection against racism and discrimination – apărută în 250 de exemplare 7 Biblioteca Națională
43 Baroul de avocați Dolj
40 UNMR – Timișoara
40 UNMR – Oradea
40 UNMR – Iași
40 UNMR – Brașov
30 Cititori – centru de documentare IRDO
10 Biblioteca IRDO
Titlul Lucrării Nr. exemplare

 

Distribuite la
Drepturile Copilului – apărută în 1000 de exemplare 53 Universitatea din București
7 Biblioteca Națională
70 Casa Corpului Didactic Prahova
250 Olimpiada de științe socio umane – edițiile 2010-2015
250 Concursul național Democrație si toleranță edițiile 2010-2015
50 CCD – Cluj
100 CCD  – București
50 CCD – Vaslui
100 Școala Gimnazială 190, Colegiul Național Spiru Haret, Școala Gimnazială George Călinescu,
60 Cititori  – Centru documentare IRDO
10 Fondul Biblioteci IRDO
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 1/2011 –  apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
100 Universitatea Spiru Haret – Craiova
50 UNMR – Brașov
50 UNMR – Iași
50 UNMR – Timișoara
50 UNMR – Oradea
184 Ziua ONU IRDO – Școala 190
10  exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii IRDO
Titlul Lucrării Nr. Exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 2/2011 –  apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
50 UNMR – Brașov
50 UNMR – Iași
50 UNMR – Oradea
50 UNMR – Timișoara
100 Universitatea Spiru Haret – Craiova
90 Birourile permanente  – Parlament (C.D. si Senat)
10 Biblioteca IRDO
30 Comisia pentru drepturile omului – C.D.
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
34 Comisia juridică  – C.D.
Titlul Lucrării Nr. exemplare

 

Distribuite la
Revista IRDO nr. 3/2011 –  apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
90 Universitatea Spiru Haret – Craiova
50 UNMR – Oradea
50 UNMR – Iași
50 UNMR – Brașov
50 UNMR – Timișoara
90 Birourile permanente  – Parlament (C.D. si Senat)
64 Comisia pentru drepturile omului –C.D.
40 Comisia pentru drepturile omului – Senat
10  exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii IRDO
Titlul Lucrării Nr. exemplare

 

Distribuite la
Revista IRDO nr. 4/2011 – apărută în 500 de exemplare      6 Biblioteca Națională
90 Birourile permanente  – Parlament (C.D. si Senat)
34 Comisia juridică  – C.D.
100 Universitatea Spiru Haret – Craiova
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
30 Comisia pentru drepturile omului  – C.D.
10 Biblioteca IRDO
50 UNMR – Oradea
50 UNMR – Timișoara
50 UNMR – Brașov
50 UNMR – Iași
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Promovarea și protejarea drepturilor omului prin mijloace contencioase – 300 7 Biblioteca Națională
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
30 Comisia pentru drepturile omului  – C.D.
73 Cititori –centru de documentare IRDO
50 Universitatea Titu Maiorescu
50 SNSPA – Fac Adm Publică
50 Universitatea Ecologică
10 exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii
 

Titlul Lucrării

 

Nr.

exemplare

 

Distribuite la

Revista IRDO nr. 1/2012 – apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
100 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – București
50 Universitatea Titu Maiorescu
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
30 Comisia pentru drepturile omului  – C.D.
64 Universitatea Ecologică
100 SNSPA –Facultatea de Administrație Publică
60 Cititori –centru de documentare IRDO
50 CCD – București
10 exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii IRDO
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 2/2012 – apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
100 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – București
10 exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii IRDO
50 Universitatea Titu Maiorescu
64 Universitatea Ecologică
    50 Parlament- Camera Deputatilor- Ziua Drepturilor Omului
   50 Universitatea ”Ovidiu” Constanța  Conferința Națională ”20 de ani de muncă pentru drepturile voastre – Ziua Drepturilor omului
80 Cititori –centru de documentare IRDO
30 Comisia pentru drepturile omului  – CD
30 Comisia juridică – CD
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 3/2012 – apărută în 500 de exemplare 6 Biblioteca Națională
30 Comisia pentru drepturile omului  – C.D.
10  exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii IRDO
30 Comisia pentru drepturile omului  – Senat
   64 Universitatea Ecologică
    50 Parlament- Camera Deputatilor- Ziua Drepturilor Omului
   20 Mitropolia Banatului  Timișoara/Fac.Teologie
   50 Universitatea ”Ovidiu” Constanța  Conferința Națională ”20 de ani de muncă pentru drepturile voastre – Ziua Drepturilor omului
100 SNSPA – Facultatea de Administrație Publică
30 Casa Corpului Didactic Vaslui
60 Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir – București
50 Universitatea Titu Maiorescu
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului – apărută în 300 de exemplare    12 Arhiepiscopia Târgoviște
Dimensiuna Spirituală a Drepturilor Omului      7 Biblioteca Națională
Dimensiunea Spirituala a Drepturilor Omului    20 MAE Conferința Dimensiunea Spirituala a drepturilor omului. Educația pt. toți
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului    20 Mitropolia Banatului  Timișoara/Fac.Teologie
Dimensiunea spirituală a Drepturilor Omului     25 Actiune Drepturile Omului Educația pentru toți Piatra Neamt 30 sept-1 octombrie 2013
Dimensiunea spirituală a Drepturilor Omului    25 Manifestări sub egida IRDO 14-15 octombrie Iași
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului    60 Universitatea Ecologică
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului    10 Educație pentru drepturile omului manifestări Iași 8-10 noiembrie
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului    16 Manifestări IRDO organizate la Piatra Neamț 19-21 noiembrie
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului    50 Universitatea ”Ovidiu” Constanța  Conferința Națională ”20 de ani de muncă pentru drepturile voastre – Ziua Drepturilor omului
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului     45 Parlament- Camera Deputatilor- Ziua Drepturilor Omului
Dimensiunea Spirituală a Drepturilor Omului       10 Exemplare pentru fondul bibliotecii
 300
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr  4/2012 – 500 de exemplare
Revista IRDO nr. 4/2012      6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 4/2012    50 UNMR Timișoara și Universitatea de Vest Timisoara
Revista IRDO nr 4/2012  100 Univ. ”Spiru Haret”, Craiova, Faculatea ”Nicolae Titulescu”, Craiova și Baroul Dolj
Revista IRDO nr. 4/2012  100 UNMR Oradea și Brașov
Revista IRDO nr. 4/2012    84 Sc Gimnaziala Marcela Penes –  Drepturile Omului si Drepturile Copilului –Ziua ONU
Revista IRDO nr. 4/2012  150 Facultatea de Drept Spiru Haret Craiova , Facultatea ”Nicolae Titulescu” și Baroul Dolj
Revista IRDO nr. 4/2012   10 10 exemplare păstrate pentru fondul bibliotecii
 500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 1/2013

500 de exemplare

   60 Universitatea Ecologică

 

Revista IRDO nr. 1/2013    46 Seminar 1-3 iulie Sibiu
Revista IRDO nr. 1/2013      1 UNESCO Chair pentru Drepturile Omului Univ Luxembourg
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Universitatea Fribourg Elveția
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Biblioteca Națională, Bern, Evleția
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Biblioteca Națională Copenhaga, Danemarka
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Biblioteca Congresului Washington SUA
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Institutul Cult. Român
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Biblioteca Națională Copenhaga, Danemarca
Revista IRDO nr. 1/2013      1 Biblioteca Centrală

Bruxelles, Belgia

Revista IRDO nr. 1/2013      6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 1/2013    10 Colegiul Spiru Haret, Ploiești
Revista IRDO nr 1/2013    30 Manifestari Piatra Neamt
Revista IRDO nr. 1/2013     20 Comisia pt D.O Culte si minorități Senat
Revistsa IRDO nr.1/2013     20 Comisia Juridică disciplină/ Imunități, Camera Deputatților
Revista IRDO nr 1/2013     20 Comisia Juridică disciplină/Imunități Senat
Revista IRDO nr. 1/2013    20 Comisia pt D.O., Culte si minorităti naționale Camera Deputaților
Revista IRDO nr.1/2013   150 Facultatea de Drept si Admin  N. Titulescu Baroul Dolj
 100 Spiru Haret Craiova Fac de Drept N.TItulescu
Revista IRDO nr. 1/2013   10 Exemplare pentru fondul bibliotecii
 500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 2/2013

500 de exemplare

      6 Biblioteca Națională a României
Revista IRDO 2.2013   100 Univ. Spiru Haret Craiova, Fac de Drept si Baroul Dolj.
Revista IRDO 2/2013   106 Scoala Marcela Penes, ZIUA ONU
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Consiliul Europei
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Varșovia, Polonia
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Bibl Naț Moscova Fed. Rusă
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Bibl Naț Ungaria Budapesta
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Bibl Naț. Berna. Geneva
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Bibl. Naț Lausanne, Geneva
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Frankfurt pe Main Germania
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională, Madrid, Spania
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Praga, Cehia
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Lisabona, Portugalia
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Centrală, Roma, Italia
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Națională Haga, Olanda
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Institutul de Studii de Drept, Londra, UK
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Centrală Bruxelles, Belgia
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Biblioteca Congresului Washington SUA
Revista IRDO nr. 2/2013       1 UNESCO Chair pentru Drepturile Omului Universitatea Luxembourg
Revista IRDO nr. 2/2013       1 Universitatea Fribourg Elveția
      1 ICR
Revista IRDO nr, 2/2013     60 Universitatea ”Ovidiu” Constanța  Conferința Națională ”20 de ani de muncă pentru drepturile vostre – Ziua Drepturilor omului
Revista IRDO nr, 2/2013     50 Parlamentul României- Camera Deputatilor participantilor la Ziua Drepturilor Omului
Revista IRDO nr. 2/2013     25 Comisia Juridica de numiri, disciplină, imunității, Senat
Revista IRDO nr. 2/2013    25 Comisia pentru Drepturile omului,culte și problemele minorităților naționale Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 2/2013    25 Comisia juridică de disciplină și imunități Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 2/2013    25 Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități Senat
Revista IRDO nr. 2/2013   50 Universitatea de la Cheia
Revista IRDO nr. 2/2013   10 Exemplare pentru fondul bibliotecii IRDO
500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la

 

Revista IRDO nr. 3/2013

500 exemplare

Revista IRDO nr. 3/2013   19 (17 EU Federatia Rusa si Egipt) Biblioteci Internaționale
Revista IRDO nr. 3/2013  19 Curs formare – Drepturile persoanelor aparținând minorităților din Europa Centrală, 16-20 dec.
Revista IRO nr. 3/2013 160 Univ Spiru Haret Craiova, Fac.de Drept Nicolae Titulescu și Baroul Dolj
Revista IRDO nr. 3/2013   25 Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, Senat.
Revista IRDO nr. 3/2013    25 Comisia pentru Drepturile Omului culte și problemele minorităților naționale, Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 3/2013     25 Comisia juridică de disciplină și imunități, Camera Deputaților
Revista IRDO nr 3.2013     25 Comisia pentru D.O., culte și minorități, Senat
Revista IRDO nr. 3/2013     55 Universitatea Ecologică
Revista IRDO nr. 3/2-13     15 Cursuri de Formare Insitutii Naț pt D.O și Principiile de la Paris
Revista IRDO nr.3/2013    50 Protectia persoanelor cu dizabilitati MMFPSPV
Revista  IRDO nr. 3/2013      6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr 3/2013 10 exemplare Fondul Bibliotecii
Revista IRDO nr. 3/2013 66 exemplare Univ. Dimitrie Cantermir Cluj
500
 

Titlul Lucrării

 

Nr. exemplare

 

Distribuite la

Revista IRDO nr 4/2013

500 de exemplare

Revista IRDO nr. 4/2013  100 Univ. Dimitrie Cantemir Cluj Conferința Internațională Eficienta normelor juridice
Revista IRDO nr. 4/2013       7 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 4/2013     60 Reuniunie SANITAS Leonard Barascu
Revista IRDO nr. 4/2013      18 Distribuite prin posta la Biblioteci internaționale (a se vedea copii scrisori la dosar)
Revista IRDO nr. 4/2013   10 Fondul Bibliotecii IRDO
Revista IRDO nr. 4/2013  100 Facultatea De drept si administratie publica Spiru Haret Craiova
Revista IRDO nr. 4/2013    50 Facultatea de Drept și Admin Publica si Baroul Dolj
   65 SANITAS
Revista IRDO nr. 4/2013    20 Sc. Marcela Peneș Bucuresti
Revista IRDO nr. 4/2013    20 Spiru Haret București
Revista IRDO nr. 4/2013    20 Constanța Sc. Gimnazială C-tin Angelescu
Revista IRDO nr. 4/2013    30 Casa Corpului Didactic București
  500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments

500 exemplare

Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments  100 Ministerul Familiei Muncii și Protecției Sociale
Rights of Persons with Disabilities. Recent Developments  100 SANITAS
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments     7 Biblioteca Națională
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments 100 Universitatea de la Cheia in coop cu UNESCO Baia Mare
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments    50 UNMR București
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments    10 Comisia pt Drepturile

Omului, culte și problemele minoritatilor Camera Deputatilor

Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments    10 Comisia Juridică de Disciplină și imunități
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments      10 Fondul Bibliotecii IRDO
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments     30 UNMR Timișoara
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments     30

 

 

UNMR Iași
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments      13 Biblioteci internaț/ Elveția și Franța (conform anexe)
Rights of Persons with Disabilities in Romania. Recent Developments      40 (solicitate 46 distribuite 40) Conf. Internat Dreptul National armonizare si eruo-compatibilitate Univ Pettru Maior Targu Mures
500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 1/2014

500 exemplare

Revista IRDO nr. 1/2014     6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 1/2014   10 Fondul Bibliotecii IRDO
Revista IRDO nr. 1/2014 100 Reuniune Consiliu National Federație SANITAS
Revista IRDO nr 1/2014   40  biblioteci judetene
Revista IRDO nr. 1/2014   20 Biblioteci internaționale  Europene, Egipt și Federatia Rusă

 

Revista IRDO nr. 1/2014   50 Fac. de Drept si Admin Publică Univ. ”Spiru Haret” Craiova
Revista IRDO nr. 1/2014  50 Fac. Drept și Admin. Publică N Titulescu, Univ. Craiova Barou Dolj
Revista IRDO nr. 1/2014 30 UNMR Iași
Revista IRDO nr. 1/2014   6 Cadre didactice FAP SNSPA
Revista IRDO nr 1/2014 50 UNMR Bucuresti
Revista IRDO nr. 1/2014 20 Comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Minoritățile Naționale Camera Deputaților
Revista IRDO nr, 1/2014 20 Comisia Juridică de disciplină și imunități Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 1/2014 30 UNMR Timișoara
Revista IRDO nr. 1/2014 68 Universitatea de la Cheia
500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 2/2014

500 exemplare

Revista IRDO nr. 2/2014  50 Univ.Spiru Haret Craiova
Revists IRDO nr. 2/2014  50 Fac. N. Titulescu, Craiova, Dolj
Revista IRDO nr. 2/2014    6 Documentare FAP SNSPA
Revista IRDO nr 2/2014  30 UNMR Iași
Revista IRDO nr. 2/2014    6 Biblioteca Națioanlă
Revista IRDO nr.2/2014  10 Fondul Bibliotecii IRDO
Revista IRDO nr. 2/2014 100 Consiliul Național al Federației SANITAS
Revista IRDO nr. 2/2014   30 UNMR Timișoara
Revista IRDO nr. 2/2014   50 UNMR București
Revista IRDO nr. 2/2014   20 Comisia pt Drepturile Omului, culte și problemele minorităților naționale, C.Deputaților
Revista IRDO nr.2/2014   20 Comisia juridică de disciplină și imunități Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 2/2014    83 Universitatea de la Cheia
Revista IRDO nr. 2/2014    41 Biblioteci Județene și Biblioteca Metropolitana
Revista IRDO nr. 2/2014  

13

Biblioteci internationale conform anexelor
500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Drepturi Egale și Mediu Accesibil

500 exemplare

  500
Drepturi Egale și Mediu Accesibil 100 Universitatea de la Cheia
Drepturi Egale și Mediu Accesibil    50 Facultatea de Drept și Administratie Publică, Spiru Haret Craiova
Drepturi Egale și Mediu Accesibil    30 UNMR Timișoara
Drepturi Egale și Mediu Accesibil    50 Fac. de Drept si Admin. Titulescu, Univ. Craiova Baroul Dolj
Drepturi Egale și Mediu Accesibil      4 Cadre didactice FNAP
Drepturi Egale și Mediu Accesibile      7 Biblioteca Națională
Drepturi Egale și mediu Accesibil     41 Biblioteci județene și Metropolitană
Drepturi Egale și Mediu Accesibil     30 UNMR Iași
Drepturi Egale și Mediu Accesibil     50 SANITAS
Drepturi Egale și Mediu Accesibil     10 Comisia juridică de disciplină și imunități, Camera Deputaților
Drepturi Egale și Mediu

Accesibil

 

    10 Comisia pentru Drepturile Omului, culte și minorități Camera Deputaților
Drepturi Egale și Mediu Accesibil     50 UNMR București
Drepturi Egale și mediu accesibil     11 Fondul Bibliotecii IRDO
Drepturi Egale și mediu accesibil     57 Conf Internat Drept si Stiinte Admin Univ. Petru Maior
  500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Migration and Law

500 exemplare

Migration and Law      7 Biblioteca Națională
Migration and Law    50 SANITAS
Migration and Law    50 UNMR Iași
Migration and Law    50 UNMR Timișoara
Migration and Law    50 UNMR București
Migration and Law    10 Fondul Bibliotecii
Migration and Law  100 Universitatea de la Cheia
Migration and Law  100 Academia Internaț de Drept Comparat.
Migration and Law    70 FRA
Migration and Law    13 Biblioteci internaționale conform anexe
500

 

Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 3/2014

500 exemplare

Revista IRDO nr. 3/2014    80 Consiliul Național al Fedratiei Sanitas, lucrari Sinaia 31.01-2.02. 2015
Revista IRDO nr. 3/2014       6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 3/2014       6 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 3/2014       10  Biblioteca IRDO
Revista IRDO nr. 3/2014       23 Parteneri biblioteci internaționale conform anexelor expediat pe 26.02. 2015
Revista IRDO nr. 3/2014        40 Biblioteci Judetene conform anexelor
Revista IRDO nr. 3/2014        20 Colegiu Naț. Spiru Haret București
Revista IRDO nr. 3/2014        20 Sc Constantin Angelescu Constanta
Revista IRDO nr. 3/2014        30 Casa Corpului Didactic Bucuresti
Revista IRDO nr. 3/2014        50 Universitatea Ecologică București
Revista IRDO nr. 3/2014        50 SNSPA
Revista IRDO nr. 3/2014        60 Simpozion Ziua ONU  Fac de Drept Cluj Napoca și Univ Dimitre Cantemir, București
Revista IRDO nr. 3/2014        60 Pentru Conferința internațională   din 13-14 noiembrie  NEDES National Law between Harmonization and EU compatibility (SNSPA NEDES)
Revista IRDO nr. 3/2014       45 Pentru Simpozion ”Drepturile omului 365” Camera Deputatilor Comisia pt DO și minorități
    500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Drepturile Copilului -365

500 exemplare

 

Drepturile Coplilului-365

     100 Ministerul Muncii Fmailiei. Protecției Sociale și persoanelor vârstnice
Drepturile Copilului- 365  

200

Otganizatii județene  Consiliului Național al Federatției Sanitas
Drepturile Copilului- 365           7 Biblioteca Națională
Drepturile Copilului- 365           7 Bibl.Metropolitană

 

Drepturile Copilului- 365         10 Fondul Bibliotecii IRDO
Drepturile Copilului-365         30 Casa corpului didactic București
Drepturile Copilului 365         20 Școala Maria Peneș
Drepturile Copilului 365         44 Dezbatere Drepturile Copilului 25 de ani de la deschiderea spre semnare a Conventiei Liga Româna pt drepturile Omului și Asociațtia de la Cheia Victor Dan Zlătescu
Drepturile Compilului 365         50 Curs formare ”Educație pentru drepturile omului și ale copilului” Min Ed. și Cercetării,. Casa Corpului Didactic în parteneriat cu IRDO (13-14 feb. 2015).

 

Drepturile Copilului 365         15 Biblioteci internaționale conform listei
Drepturile Copilului 365           4 Biblioteca Fac de Drept Fribourg Elvetia, Biroul UNOCHR Elvetia, Biblioteca ONU Geneva Elvetia,  Inst, Interdisciplinar  de etică și D. O. Fribourg, Elvetia
Drepturile Copilului 365           4 Biblioteca ONU Geneva, Ist Elvetian de drept comparat , Biblioteca ONU Japonia ,  Charles Darwin Univeristy Australia
Drepturile Copilului 365          1 Agenția pentru Drepturi Fundamentale Viena conform listei de expeditie
Drepturile Copilului 365         1 Episcopia Romano Catolică a Iașului conf listei.
Drepturile Copilului 365         7 Biblioteca Națională
Drepturile Copilului 365       500
Titlul Lucrării Nr. exemplare Distribuite la
Revista IRDO nr. 4/2014 500
Revista IRDO nr. 4/.2014   20 Sesiunea de comunicări şţiinţifice organizată de Univ. Dimitrie Cantemir, Fac. de Drept Cluj Napoca
Revista IRDO nr. 4/.2014   13 Sesiunea de comunicări ştiinţifice  „Dreptul la buna guvernare”, organizată de SNSPA
Revista IRDO nr. 4/.2014   30 Dezbaterea privind proiectul de Srategie naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii perioada 2015-2020, MECS, IRDO, Univ. Ecologică
Revista IRDO nr. 4/.2014     6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 4/.2014    20 Casa Corpului Didactic Cluj
Revista IRDO nr. 4/2014     1 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 4//2014   40 Biblioteci județene
Revista IRDO nr. 4/ 2014   80 Comisiile pentru drepturile Omului, culte și minorități Senat și Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 4/ 2014   60 Federaţia Sanitas
Revista IRDO nr. 4/ 2014   20 Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi
Revista IRDO nr. 4/2014   40 Spitalul de psihiatrie Titan Consantin Gorgoș – pentru dezbatere
Revista IRDO nr. 4/ 2014 10 Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 4/ 2014 20 Univ. Ovidius, Constanţa
Revista IRDO nr. 4/ 2014 30 Univ. din Craiova
Revista IRDO nr. 4/ 2014 20 Univ. Nicolae Titulescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 4/2014  40 Ziua ONU Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 4/2014  40 Ziua Drepturilor Omului Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 4/2014 10 Biblioteca IRDO
500
Publicații 2015
               Titlul lucrării Nr. exemplare Distribuit la
Revista IRDO nr. 1/2015  500
Revista IRDO nr.  1/2015     6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 1/2015     1 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 1/ 2015   80 Comisiile pentru drepturile Omului, culte și minorități Senat și Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 1/ 2015 50 Conferinţa „Internaţionalizare şi echitate în învăţământul superior: Construind un scenariu mai bun pt viitor”, SNSPA
Revista IRDO nr. 1/2015    60 Federația Sanitas
Revista IRDO nr. 1/2015    40 Spitalul de psihiatrie Titan ”Consantin Gorgoș – pentru dezbatere
Revista IRDO nr. 1/ 2015 13 Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 1/ 2015 20 Univ. Nicolae Titulescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 1/ 2015 20 Univ. Ovidius, Constanţa
Revista IRDO nr. 1/2015 40 Ziua ONU Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 1/ 2015 30 Univ. din Craiova
Revista IRDO nr. 1/ 2015 20 Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi
Revista IRDO nr. 1/ 2015 30 Casa Corpului Didactic, Cluj
Revista IRDO nr. 1/ 2015 20 Univ. Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca
Revista IRDO nr. 1/2015  40 Ziua Drepturilor Omului Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 1/2015   20 Universitatea  Ecologică  București
Revista IRDO nr. 1/2015  10 Biblioteca IRDO
500
Titlul lucrării Nr. de exemplare Distribuit la
Revista IRDO nr. 2/2015 500
Revista IRDO nr. 2/ 2015  6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 2/ 2015 20 Univ. Ovidius, Constanţa
Revista IRDO nr. 2/ 2015 33 Univ. Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca
Revista IRDO nr. 2/ 2015 20 Univ. Nicolae Titulescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 2/2015 60 Federația Sanitas
Revista IRDO nr. 2/ 2015 20 Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi
Revista IRDO nr. 2/ 2015 70 SNSPA
Revista IRDO nr. 2/2015 40 Ziua ONU Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 2/ 2015 20 Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 2/2015   1 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 2/ 2015 20 Univ. din Craiova
Revista IRDO nr. 2/ 2015 30 Casa Corpului Didactic, Cluj
Revista IRDO nr. 2/2015  40 Ziua Drepturilor Omului Camera Deputaților
Revista IRDO nr. 2/2015 20 Universitatea  Ecologică București
Revista IRDO nr 2/2015 40 Bibliotecile județene
Revista IRDO nr. 2/2015 20 Biblioteci internaționale
Revista IRDO nr. 2/2015 30 Poliția de frontieră Otopeni Seminar ”Libertatea de circulație a persoanelor, control la frontiere, vize
Revista IRDO nr. 2/2015 10 Biblioteca IRDO
Revista IRDO nr. 2/2015 500
               Titlul lucrării Nr. de exemplare Distribuit la
Revista IRDO nr. 3/ 2015 500
Revista IRDO nr. 3/2015   20 Universitatea Ecologică București
Revista IRDO nr. 3/2015   80 SNSPA, Fac. de Admin. Publică, Departamentul de drept
Revista IRDO nr. 3/2015 20 Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 3/2015 20 Univ. Nicolae Titulescu, Bucureşti
Revista IRDO nr. 3/ 2015 30 Univ. Ovidius, Constanţa
Revista IRDO nr. 3/ 2015 30 Univ. din Craiova
Revista IRDO nr. 3/ 2015 40 Univ. Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca
Revista IRDO nr. 3/ 2015 23 Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi
Revista IRDO nr. 3/ 2015 100 Federaţia Sanitas
Revista IRDO nr. 3/2015 40 Biblioteci județene
Revista IRDO nr. 3/2015 20 Biblioteci internaționale
Revista IRDO nr. 3/ 2015 30 Casa Corpului Didactic, Cluj
Revista IRDO nr. 3/2015  30 Poliția de frontieră Otopnei Seminar ”Libertatea de circulație a persoanelor, control la frontiere, vize”.
Revista IRDO nr. 3/2015  10 Biblioteca IRDO
Revista IRDO nr. 3/2015    6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 3/2015    1 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 3/2015 500
Titlul lucrării Nr. de exemplare Distribuit la
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizablități 500
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.      6 Biblioteca Națională
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilitiăți     1 Biblioteca Metropolitană
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități  100 Sanitas
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 70 SNSPA
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități   1 Biblioteca Metropolitană
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 30 Univ. din Craiova
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 30 Casa Corpului Didactic, Cluj
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 20 Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 40 Univ. Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 35 Univ. Al. Ioan Cuza, Iaşi
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 40 Biblioteci Județene
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități   7 Biblioteca IRDO
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități  20 Biblioteci internaționale
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 100 Sanitas
Evoluția Protecției și Promovării Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități 500
Titlul lucrării Nr. de Exemplare Distribuit la
Revista IRDO nr. 4/2015 500
Revista IRDO nr. 4/2015 6 Biblioteca Națională
Revista IRDO nr. 4/2015 60 Univ. Ecologică Bucureşti
Revista IRDO nr. 4/2015 120 Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor Senat şi Camera Deputaţilor;  Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi Senat şi Camera Deputaţilor; Comisia pentru politică externă Camera Deputaţilor
Revista IRDO nr. 4/2015 20 Biblioteca IRDO  pastrate pentru fondul bibliotecii
Revista IRDO nr. 4/2015 40 Biblioteci Județene
Revista IRDO nr. 4/2015 20 Biblioteci internaționale
Revista IRDO nr. 4/2015 1 Biblioteca Metropolitană
Revista IRDO nr. 4/2015 70 SNSPA – Fac Adm. Publică
Revista IRDO nr. 4/2015 93 Cititori – centru de documentare IRDO
Revista IRDO nr. 4/2015 30 CCD – București
Revista IRDO nr. 4/2015 20 Asociația Adolescența
Revista IRDO nr. 4/2015 20 FONPH

 

7. Vă rugăm să indicați câte programe de formare pe tema drepturilor omului și pentru ce categorii de beneficiari, a organizat IRDO, conform art. 3 (c) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an

Dintre numeroasele programe desfășurate, conform legii, cele mai importante se regăsesc evidențiate în publicațiile Institutului.

Anexă răspuns 7

Ca răspuns la solicitarea APADOR-CH, cu referire la punctul 7 din întâmpinarea trimisă în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă comunicăm următoarele:

  • Pentru perioada la care se face referire în solicitare, având în vedere Rezoluţia ONU 59/113 din 10 decembrie 2004, prin care s-a lansat Programul mondial de educaţie în domeniul drepturilor omului pentru perioada 2005-2015, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acţionat în concordanţă cu prevederile conţinute în această rezoluţie şi a acordat şi, în cursul anului 2011, o atenţie deosebită intensificării şi diversificării acţiunilor concepute pentru dezvoltarea educaţiei. Scopul urmărit a fost cel al formării atitudinilor şi comportamentelor cetăţeneşti specifice unei societăţi democratice şi sporirii interesului şi competenţelor de participare la viaţa publică a cât mai multor cetăţeni din rândul tuturor categoriilor socio-profesionale, atât tineri cât şi vârstnici
  • Comitetul Director al IRDO a luat unele măsuri pentru adaptarea permanentă a activităţilor sale la obiectivele Planului mondial. Operaţiunea a fost facilitată de faptul că în planul nostru de acţiuni s-a regăsit, în cea mai mare măsură, aceste obiective:
    • promovarea unei culturi în domeniul drepturilor omului;
    • asigurarea unui consens asupra metodelor şi principiilor fundamentale de
      educaţie în   domeniul   drepturilor   omului   pornind   de   la   instrumentele
      internaţionale;
    • de a face din educaţia în domeniul drepturilor omului o prioritate la nivel
      naţional, regional şi internaţional;
    • de a oferi un cadru de acţiune comună diferitelor părţi implicate în acest
      proces de educare;
    • de a consolida parteneriatul şi cooperarea la toate nivelurile;
    • de a monitoriza şi de a sprijini programele de educaţie existente în domeniul
      drepturilor omului, pentru  a pune în evidenţă bunele practici  stimulând
      măsurile care vizează continuarea, perfecţionarea şi dezvoltarea acestora
  • Asigurarea creşterii eficienţei demersurilor noastre, a utilizării mai bune a mijloacelor materiale, a selectării obiective a beneficiarilor, dar şi a implicării mai multor experţi a condus la sporirea interesului a tot mai multor beneficiari faţă de activităţile întreprinse, toate acestea realizându-se printr-o strânsă conlucrare cu parteneri din rândurile organizațiilor neguvernamentale preponderente în domeniul educaţiei pentru drepturile omului, cu instituţii ale statului dar şi cu instituţii de învăţământ superior, culte religioase, asociaţii profesionale
  • Sectorul formare al Institutului Român pentru Drepturile Omului are ca obiective organizarea de programe de formare destinate îndeosebi acelor categorii de persoane care au răspunderi speciale pentru protecţia drepturilor omului sau pentru cunoaşterea problematicii drepturilor omului în rândurile unor largi categorii ale populaţiei. În acest sens, evidențiem că printre grupurile țintă care au beneficiat în perioada menționată în solicitare de sesiuni de formare sau care au participat la alte tipuri de evenimente și campanii de informare/formare (ateliere, concursuri, conferințe, simpozioane, mese rotunde etc.) se numără (așa cum se poate vedea din detalierea evenimentelor în Secțiunea 1 a acestui Raport – Beneficiari):
    • elevi și studenți
    • formatori (învățători și profesori)
    • ONG-uri
    • categorii vulnerabile: femei, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități
    • profesioniști din domeniul justiției
    • angajați în diverse instituții publice
  • De asemenea, s-au creat, s-au valorificat ori s-au înnoit parteneriate cu instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale (pentru detalierea tuturor evenimentelor concepute, organizate și desfășurate împreună cu alte instituții publice sau organizații private, a se consulta Secțiunea 2 a acestui raport – Parteneri)
  • În ceea ce privește tematicile abordate în cadrul sesiunilor de formare, cursurilor ori a altor evenimente organizate și desfășurate de IRDO, menționăm că acestea au privit un spectru larg al subiectelor subsumate educației pentru drepturile omului, precum (pentru informații complete despre cursurile și evenimentele organizate și despre tematicile acestora, a se vedea Secțiunea 3 a acestui raport – Tematici):
    • nediscriminarea
    • combaterea fascismului și antisemitismului
    • conștientizarea ororilor holocaustului
    • drepturile persoanelor cu dizabilități
    • drepturile vârstnicilor
    • dreptul la educație
    • accesul la justiție
    • drepturile copilului
    • drepturile familiei
    • azil și migrație
    • combaterea traficului de ființe umane
    • dreptul la sănătate
    • mediul de afaceri și drepturile omului
    • evenimente legate de conștientizarea importanței Zilelor internaționale

Secțiunea 1 – Beneficiari

  • Evenimente anuale
    • Concursuri școlare

Concursurile școlare reprezintă un mijloc de educare a tinerei generații, iar desfășurarea acestora reprezintă un obiectiv care de peste un deceniu face obiectul unui parteneriat între Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care se concretizează prin desfăşurarea unor activităţi devenite tradiţionale:

  • concursurile şcolare naţionale „Olimpiada de educaţie civică şi cultură civică” şi „Democraţie şi toleranţă”, care, în anul 2010, înregistraseră deja 17 ediţii fiecare; cursuri de formare continuă pentru profesori şi învăţători;
  • colocvii, simpozioane şi dezbateri pe teme privind diferite aspecte ale activităţii de educaţie pentru drepturile omului
  • şi, nu în ultimul rând, derularea ediţiilor bienale ale Concursului de creativitate didactică în domeniul realizării de materiale auxiliare utilizabile în educaţia pentru drepturile omului (aflat, în 2010, la a V-a ediție)
  • şi a unui Concurs naţional de creaţie literară şi creaţie plastică pentru elevii din învăţământul primar

În 2010

Ca urmare a unei iniţiative a Institutului Român pentru Drepturile Omului, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a inclus, începând cu anul 1994, disciplinele educaţie civică (clasele III-IV), respectiv cultură civică (clasele VII-VIII) în categoria celor la care se organizează concursuri anuale cu etape până la nivel naţional.

Aceste concursuri, în organizarea cărora Institutul Român pentru Drepturile Omului este partener al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cunoscute sub denumirea de olimpiade, se subsumează nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean în cadrul unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi capacităţii de toleranţă.

  1. a) A XVII-a ediţie a Olimpiadei de educaţie/cultură civică faza naţională

s-a desfăşurat în luna aprilie 2010 la Piatra Neamţ în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – Direcţia Generală pentru învăţământul preuniversitar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ. Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au beneficiat de premii acordate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XVII-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi
    toleranţă”

Formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevi din ciclul primar şi gimnazial, concursul s-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică, practic – aplicativă şi artistică, cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică.

Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Râmnicu-Vâlcea, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru cunoaşterea conceptelor: democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului şi a relaţiilor dintre acestea, cunoaşterea principalelor reglementări naţionale şi internaţionale în materie şi nu în ultimul rând exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante, a spiritului civic şi formarea deprinderilor de implicare în viaţa comunităţii educaţionale şi locale din care elevii fac parte.

  1. c) Finalizarea la Cluj-Napoca a celei de a V-a ediţii a Concursului naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului în învăţământul preuniversitar.

Această ediţie a concursului a fost organizată de IRDO în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Casele Corpului Didactic Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca.

Obiectivul principal al concursului constă în principal în stimularea preocupărilor pentru realizarea de mijloace auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi formarea unei culturi a păcii, ţinând seama de obiectivele educaţiei proclamate de Adunarea Generală a ONU în Rezoluţia 59/113 din 2004. Finalizarea concursului a avut loc în luna mai 2010 prin expunerea la nivel naţional a lucrărilor şi premierea celor mai reuşite.

În 2011

  1. a) Olimpiada naţională de ştiinţe socio-umane, ajunsă la cea de-a XVIII-a ediţie, s-a desfăşurat în luna aprilie 2011, la Ploieşti, fiind organizată în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au   fost  premiate   de Institutul Român pentru Drepturile Omului.
  2. b) A XII-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. S-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică, practic-aplicativă şi artistică, cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică. Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Buzău, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru cunoaşterea conceptelor de: democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului precum şi a relaţiilor dintre acestea. A urmărit, de asemenea, cunoaşterea principalelor reglementări naţionale şi internaţionale în materie, şi în acelaşi timp, exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante, a spiritului civic şi formarea deprinderilor de implicare în viaţa comunităţii educaţionale şi locale din care elevii fac parte.

În urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului”.

În 2012

Conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului izvorăşte din nevoia şi dorinţa oamenilor pentru o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectată şi protejată. în acest sens, s-a fost desfăşurat în luna aprilie 2012, faza finală a Olimpiadei de ştiinţe socio-umane, la Gura Humorului, Suceava., care fost organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acest concurs este unul de excelentă,    care    se    adresează    elevilor    cu aptitudini în domeniul ştiinţelor socio-umane, subsumându-se nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean al unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi a capacităţii de toleranţă.

Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au beneficiat de premii acordate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XIII-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional      „Democraţie      şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. S-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică, practic-aplicativă şi artistică, cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică.

Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Zalău, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru cunoaşterea conceptelor: democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului şi a relaţiilor dintre acestea, cunoaşterea principalelor reglementări naţionale şi internaţionale în materie şi nu în ultimul rând exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante, a spiritului civic şi formarea deprinderilor de implicare în viaţa comunităţii educaţionale şi locale din care elevii fac parte.

In urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului”.

  1. c) A VI-a ediţie a Concursului Naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar

Acest concurs este organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, o dată la doi ani, în parteneriat cu MECTS şi Case ale Corpului Didactic din ţară, concursul bucurându-se de un larg interes din partea cadrelor didactice din întreaga ţară. în acest sens se evidenţiază şi interesul sporit al unor Case ale Corpului Didactic de a deveni organizatoare ale unor ediţii viitoare ale concursului.

La organizarea concursului ediţiei a Vi-a a concursului, Institutul a avut parteneri Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Casa Corpului Didactic din Cluj, în cadrul Expoziţiei Concursului fiind prezentate lucrări din mai multe judeţe, materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii, lucrări tipărite, reviste, cd-uri etc.

Prezenţa în cadrul expoziţiei a unor lucrări aparţinând cadrelor didactice din judeţele Arad, Cluj, Botoşani, Caraş-Severin, Bacău, Dâmboviţa, Iaşi, Ilfov, Dolj, Satu Mare, Mureş a fost apreciată ca fiind una benefică şi constructivă, în spiritul educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, semne evidente ale unei permanente preocupări pentru libera exprimare a drepturilor omului.

Educaţia pentru drepturile omului are un rol cheie în orice proces educativ. Rolul dascălilor este evident în cadrul acestui proces. Aceştia, prin efortul şi pasiunea de care dau dovadă susţin elevii pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi, capabili şi gata să contribuie la crearea unui mediu armonios în societatea în care trăiesc. Mai mult, procesul educaţional se bazează pe participarea activă a copiilor, care învaţă despre drepturile omului şi înţeleg problematica acestui fenomen, dobândesc abilităţi şi dezvoltă atitudini privind respectul faţă de demnitatea umană.

Lucrările cele mai bune au primit diplome din partea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi Ministerului Educaţiei, Cercetării,  Tineretului  şi  Sportului precum şi catalogul lucrărilor prezentate la concurs.

În 2013

  1. Olimpiada naţională     de     ştiinţe socio-umane

Conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului izvorăşte din nevoia şi dorinţa oamenilor pentru o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectată şi protejată. în acest sens, a fost desfăşurată în luna aprilie 2013, faza finală a Olimpiadei de ştiinţe socio-umane, la Baia Mare, care fost organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului. Acest concurs este unul de excelenţă, care se adresează elevilor cu aptitudini în domeniul ştiinţelor socio-umane, subsumându-se nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean al unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi a capacităţii de toleranţă.

Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au beneficiat de premii acordate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XlV-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. S-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică, practic-aplicativă şi artistică, cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului -sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică.

Concursul, a cărui ediţie în anul 2013 s-a desfăşurat la Braşov, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru cunoaşterea conceptelor: democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului şi a relaţiilor dintre acestea, cunoaşterea principalelor reglementări naţionale şi internaţionale în materie şi, nu în ultimul rând, exersarea de către elevi a atitudinilor  şi  comportamentelor  democratice, tolerante, a spiritului civic şi formarea deprinderilor de implicare în viaţa comunităţii educaţionale şi locale din care elevii fac parte.

În urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului”.

  1. c) A VII-a ediţie a Concursului National de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar

Acest concurs este organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, o dată la doi ani, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Case ale Corpului Didactic din ţară, concursul bucurându-se de un larg interes din partea cadrelor didactice din întreaga ţară. în acest sens se evidenţiază şi interesul sporit al unor Case ale Corpului Didactic de a deveni organizatoare ale unor ediţii viitoare ale concursului.

La organizarea ediţiei a VII-a a concursului, Institutul a avut ca parteneri Ministerul Educaţiei Naţionale şi Casa Corpului Didactic din Cluj, în cadrul Expoziţiei Concursului fiind prezentate lucrări din mai multe judeţe, materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii, lucrări tipărite, reviste, cd-uri etc.

La cele şase ediţii ale concursului organizate până în prezent au fost înscrise lucrări aparţinând cadrelor didactice din majoritatea judeţelor ţării, fapt apreciat ca fiind unul benefic şi constructiv, în spiritul educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, semne evidente ale unei permanente preocupări pentru libera exprimare a drepturilor omului.

Educaţia pentru drepturile omului are un rol cheie în orice proces educativ. Rolul dascălilor este evident în cadrul acestui proces. Aceştia, prin efortul şi pasiunea de care dau dovadă susţin elevii pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi, capabili şi gata să contribuie la crearea unui mediu armonios în societatea în care trăiesc. Mai mult, procesul educaţional se bazează pe participarea activă a copiilor, care învaţă despre drepturile omului şi înţeleg problematica acestui fenomen, dobândesc abilităţi şi dezvoltă atitudini privind respectul faţă de demnitatea umană.

În 2014

  1. a) Olimpiada naţională de ştiinţe socio-umane

Conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului izvorăşte din nevoia şi dorinţa oamenilor pentru o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectată şi protejată. în acest sens a fost desfăşurată faza finală a Olimpiadei de ştiinţe socio-umane, la Timişoara, în luna aprilie 2014 şi a fost organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Acest concurs este unul de excelenţă, care se adresează elevilor cu aptitudini în domeniul ştiinţelor socio-umane, subsumându-se nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean al unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi al capacităţii de toleranţă. Disciplinele de concurs sunt: educaţie civică, cultură civică, logică, psihologie, sociologie, economie şi filosofie. La disciplina educaţie civică, elevii participă în cadrul echipajelor formate din doi elevi din clasele a III-a sau a IV-a, în timp ce la disciplina cultură civică elevii participă în aceeaşi formulă doar că cei doi elevi sunt din clasele a VII-a sau a VIII-a, din cadrul aceleiaşi unităţi   şcolare.   Vicepreşedintele   Subcomisiei pentru educaţie şi cultură civică este Şeful sectorului formare şi pregătirea specialiştilor, IRDO.

Şi la această ediţie cele mai bune lucrări realizate de echipajele participante au beneficiat de diplome şi premii acordate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XX-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. Obiectivele generale ale concursului vizează asumarea rolului şi statutului de cetăţean în cadrul unei societăţi democratice, formarea şi dezvoltarea spiritului civic constructiv. In mod explicit concursul urmăreşte cunoaşterea conceptelor democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului; cunoaşterea reglementărilor naţionale şi internaţionale referitoare la aceste concepte; exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante şi a spiritului civic; formarea şi dezvoltarea deprinderilor de participare la viaţa comunităţii educaţionale; formarea motivaţiei în vederea promovării şi apărării drepturilor omului şi ale copilului. Concursul s-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică(constă într-o lucrare scrisă), practic-aplicativă(elaborarea unui proiect pentru soluţionarea uneia dintre problemele şcolii sau comunităţii locale căreia îi aparţin elevii, proiectul având forma unui portofoliu) şi artistică(realizarea unei lucrări plastice – desen, grafică, pictură, colaj, sculptură etc, care să ilustreze modul de soluţionare a problemei prezentate în cadrul proiectului la nivelul probei practic-aplicative), cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică. Preşedintele Comisiei Centrale a Concursului Naţional „Democraţie şi Toleranţă” este reprezentantul    IRDO.    Evaluarea    lucrărilor teoretice, portofoliilor şi lucrărilor plastice se realizează de trei subcomisii separate formate din cadre didactice de specialitate, preşedintele Comisiei Centrale fiind Şeful sectorului formare şi pregătirea specialiştilor, IRDO.

Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Oradea, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru promovarea şi respectarea drepturilor omului. Bazată pe un sistem de valori universale care afirmă demnitatea umană şi egalitatea, educaţia pentru drepturile omului este absolut necesară într-o societate democratică. Aceasta trebuie să constituie o responsabilitate nu doar pentru guverne dar şi pentru fiecare individ din societate. In urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului.

  1. c) A VII-a ediţie a Concursului Naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar

Acest concurs este organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, o dată la doi ani, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Case ale Corpului Didactic din ţară, concursul bucurându-se de un larg interes din partea cadrelor didactice din întreaga ţară. în acest sens se evidenţiază şi interesul sporit al unor Case ale Corpului Didactic de a deveni organizatoare ale unor ediţii viitoare ale concursului.

La organizarea concursului ediţia a VII-a Institutul a avut parteneri Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Casa Corpului Didactic din Cluj, în cadrul Expoziţiei Concursului fiind prezentate lucrări din mai multe judeţe, materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii, lucrări tipărite, reviste, cd-uri etc.

A fost apreciată prezenţa în cadrul expoziţiei a unor lucrări aparţinând cadrelor didactice din judeţele Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş şi Municipiul Bucureşti ca fiind una benefică şi constructivă, în spiritul educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, semne evidente ale unei

permanente preocupări pentru libera exprimare a drepturilor omului.

Educaţia pentru drepturile omului are un rol cheie în orice proces educativ. Rolul dascălilor este evident în cadrul acestui proces, aceştia prin efortul şi pasiunea de care dau dovadă susţin elevii pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi, capabili şi gata să contribuie la crearea unui mediu armonios în societatea în care trăiesc. Mai mult, procesul educaţional se bazează pe participarea activă a copiilor, care învaţă despre drepturile omului şi înţeleg problematica acestui fenomen, dobândesc abilităţi şi dezvoltă atitudini privind respectul faţă de demnitatea umană.

Lucrările cele mai bune au primit diplome din partea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi catalogul lucrărilor prezentate la concurs.

În 2015

  1. a) Olimpiada naţională de ştiinţe socio-umane

Pornind de la conceptul de drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, de la faptul că el izvorăşte din nevoia şi dorinţa oamenilor pentru o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectată şi protejată, s-a desfăşurat faza finală a Olimpiadei de ştiinţe socio-umane, la Mangalia, în luna aprilie 2015, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Acest concurs este unul de excelenţă, care se adresează elevilor cu aptitudini în domeniul ştiinţelor socio-umane, subsumându-se nevoii de educaţie în vederea asumării rolului şi statutului de cetăţean al unei societăţi democratice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor de participare la viaţa publică, a spiritului social critic şi al capacităţii de toleranţă. Disciplinele de concurs sunt: educaţie civică, cultură civică, logică, psihologie, sociologie, economie şi filosofie. La disciplina educaţie civică elevii participă în cadrul echipajelor formate din doi elevi din clasele a IlI-a sau a IV-a, în timp ce la disciplina cultură civică elevii participă în aceeaşi formulă, doar că cei doi elevi sunt din clasele a VII-a sau a VIII-a, din cadrul aceleiaşi unităţi şcolare. Reprezentantul sectorului formare şi pregătirea specialiştilor din cadrul IRDO participă în calitate de vicepreşedinte al Subcomisiei pentru educaţie şi cultură civică la această olimpiadă. Şi la această ediţie celor mai bune lucrări realizate de echipajele participante li s-a acordat premii şi menţiuni de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

  1. b) A XXI-a ediţie a etapei finale a Concursului naţional „Democraţie şi toleranţă”

Concursul iniţiat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice reprezintă o formă complexă de educaţie civică în care sunt implicaţi elevii din ciclul primar şi gimnazial. Obiectivele generale ale concursului vizează asumarea rolului şi statutului de cetăţean în cadrul unei societăţi democratice, formarea şi dezvoltarea spiritului civic constructiv. în mod explicit concursul urmăreşte cunoaşterea     conceptelor de democraţie, toleranţă, drepturile omului, drepturile copilului; cunoaşterea reglementărilor naţionale şi internaţionale referitoare la aceste concepte; exersarea de către elevi a atitudinilor şi comportamentelor democratice, tolerante şi a spiritului civic; formarea şi dezvoltarea deprinderilor de participare la viaţa comunităţii educaţionale; formarea motivaţiei în vederea promovării şi apărării drepturilor omului şi ale copilului. Concursul s-a desfăşurat pe trei dimensiuni: teoretică (constând într-o lucrare scrisă), practic-aplicativă (elaborarea unui proiect pentru soluţionarea uneia dintre problemele şcolii sau comunităţii locale căreia îi aparţin elevii, proiectul având forma unui portofoliu) şi artistică (realizarea unei lucrări plastice – desen, grafică, pictură, colaj, sculptură etc, care să ilustreze modul de soluţionare a problemei prezentate în cadrul proiectului la nivelul probei practic-aplicative), cu participarea unor echipe alcătuite din câte 3 membri, dintre care unul din învăţământul primar. Experienţa acumulată în perioada de desfăşurare a concursului relevă o creştere constantă a calităţii materialelor prezentate în cadrul concursului – sub toate cele trei dimensiuni ale sale, precum şi a interesului faţă de problematica pe care o implică. Preşedintele Comisiei Centrale a Concursului Naţional „Democraţie şi Toleranţă” este reprezentantul IRDO. Evaluarea lucrărilor teoretice, portofoliilor şi lucrărilor plastice se realizează de trei subcomisii separate formate din cadre didactice de specialitate, preşedintele Comisiei Centrale fiind şeful Sectorului formare şi pregătirea specialiştilor din cadrul IRDO.

Concursul, a cărui ediţie s-a desfăşurat la Deva, a urmărit dezvoltarea competenţelor de cooperare la nivelul grupului, stimulând preocupările pentru promovarea şi respectarea drepturilor omului. In urma rezultatelor la cele trei probe ale concursului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat premiile speciale şi menţiunile „Drepturile Omului”.

  1. c) Concursul Naţional de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar

Acest concurs  este  organizat de  Institutul Român pentru Drepturile Omului, o dată la doi ani, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Case ale Corpului Didactic din ţară, concursul bucurându-se de un larg interes din partea cadrelor didactice din întreaga ţară. In acest sens se evidenţiază şi interesul sporit al unor Case ale Corpului Didactic de a deveni organizatoare ale unor ediţii viitoare ale concursului.

Apreciind prezenţa în cadrul ultimei expoziţii a unor lucrări aparţinând cadrelor didactice din judeţele Arad, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş şi Municipiul Bucureşti ca fiind una benefică şi constructivă, în spiritul educaţiei pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii, semne evidente ale unei permanente preocupări pentru libera exprimare a drepturilor omului, Institutul a demarat în 2015 lucrările privind organizarea celei de-a VUI-a ediţii a acestui concurs, având ca parteneri Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Casa Corpului Didactic din Cluj.

Educaţia pentru drepturile omului are un rol cheie în orice proces educativ. Rolul dascălilor în cadrul acestui proces este evident, aceştia, prin efortul şi pasiunea de care dau dovadă, susţinând elevii pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi, capabili şi gata să contribuie la crearea unui mediu armonios în societatea în care trăiesc. Mai mult, procesul educaţional se bazează pe participarea activă a copiilor, care învaţă despre drepturile omului şi înţeleg această problematică, dobândesc abilităţi şi dezvoltă atitudini privind respectul faţă de demnitatea umană.

  1. d) Concursul de creaţie plastică pentru elevii din învăţământul primar a fost organizat în cadrul manifestărilor dedicate „Săptămânii europene de acţiune împotriva rasismului” cu tema „Numai în întuneric suntem la fel?”, în parteneriat cu Fundaţia „Adolescenţa”, Casa Corpului Didactic Prahova şi Colegiul Naţional „Jean Monnet”. Lucrările cele mai bune au primit diplome din partea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi Ministerului Educaţiei Naţionale precum şi catalogul lucrărilor prezentate la

1.2.1. Coordonarea Catedrei UNESCO pentru drepturile omului democraţie, pace şi toleranţă

Catedra funcţionează în baza unui acord între Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – Paris şi Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Universitatea de Nord Baia Mare şi reprezintă un centru pilot de cercetare, dezbatere şi formare la nivel postuniversitar, în anul 2010 absolvind masteratul în drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă o nouă promoţie; această formă de pregătire asimilează rezultatele cercetării naţionale şi internaţionale, ţinând pasul cu progresele şi evoluţiile din domeniul său specific. Menţionăm că Institutul este prima instituţie naţională care coordonează, în sistemul de parteneriat al programelor UNESCO, activitatea unei Catedre de Drepturile Omului, Democraţie şi Pace.

1.2.2. Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului

             Este organizată    de Institutul    Român    pentru    Drepturile Omului   în    colaborare    cu    Catedra UNESCO   pentru   drepturile   omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”.

       1.2.3. Cursuri de formare și alte evenimente

În 2010

Acţiunea intitulată sugestiv „Sunt major, votez!” : dedicată elevilor care s-au întâlnit cu reprezentaţii Autorităţii Electorale Permanente şi I.R.D.O. , care la rândul lor au explicat argumentativ importanţa dreptului constituţional de a-şi alege conducătorii. Evenimentul, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) şi Autoritatea Electorală Permanentă, face parte dintr-o serie de manifestări menite să marcheze Ziua Internaţională a Alegerilor şi care au fost organizate la Liceul Pedagogic „Costache Negri” din Galaţi, la Colegiul Naţional ” Goethe „din Bucureşti, la Liceul Teoretic „Gh. Şincai” din Cluj Napoca, la Liceul „Tudor Vladimirescu” Bucureşti, la Colegiul „M. Eminescu” Bucureşti. Toate manifestările organizate cu AEP se adaugă celor iniţiate de Asociaţia Oficialilor Electorali Europeni (ACEEEO), organizaţie la care instituţia este afiliată.

În anul  2010  s-au  desfăşurat în parteneriat cu Case ale Corpului Didactic un important număr de acţiuni în diferite zone ale ţării. Printre acestea se numără cursuri de scurtă durată cuprinse în programe de formare continuă a personalului didactic.

În anul 2010 au continuat primele cursuri de formare continuă a personalului didactic în domeniul educaţiei pentru drepturile omului şi ale copilului acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Casele Corpului Didactic din Bucureşti, Târgu Mureş, Galaţi şi Oradea.

În acest domeniu, activităţile s-au desfăşurat la instanţe judecătoreşti, parchete şi barouri, în baza acordurilor de parteneriat încheiate cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru o mai bună cunoaştere a celor mai importante drepturi pe care le au cetăţenii şi pentru a veni în sprijinul justiţiabililor, Institutul, în parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii, şi-a propus, realizat şi publicat prin consens, un instrument de lucru.

Acesta reprezintă suma unor drepturi ale cetăţenilor în concordanţă cu legislaţia internă şi dreptul european. Cunoaşterea acestora reprezintă condiţia esenţială pentru asigurarea apărării şi valorificării drepturilor tuturor cetăţenilor. Constituţia şi legislaţia internă consacră principiile privind:

  • accesul liber la justiţie;
  • egalitatea în faţa legii;
  • dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen
    rezonabil;
  • publicitatea şedinţelor de judecată;
  • dreptul la apărare.

Acestea se realizează numai dacă justiţia dă dovadă de imparţialitate, eficienţă, transparenţă şi credibilitate. Justiţiabilii trebuie să cunoască şi să urmărească valorificarea acestor drepturi consacrate ce reprezintă reguli clare, precise pe care trebuie să le urmeze.

Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente mai importante şi apreciate ca atare de O.N.U., Consiliul Europei, OSCE etc. şi cu rezonanţă pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

  • Deceniul privind educaţia pentru dezvoltare durabilă (2005 – 2014);
  • 60 de ani de la adoptarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor
    omului şi a libertăţilor fundamentale ;
  • 44 de ani de la adoptarea Pactului internaţional privind drepturile civile şi
    politice şi Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale;
  • 55 de ani de la aderarea României la ONU;
  • 35 de ani de la înfiinţarea OSCE;
  • 2010 – Anul european pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale.

În 2011

În anul 2011 s-au desfăşurat în parteneriat cu diferite Universităţi (Şcoala Naţională de ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea „Ovidius” Constanţa, Universitatea de Nord Baia Mare, Universitatea Ecologică, Universitatea „Spiru Haret”, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Universitatea ,,VasileGoldiş”etc.), cu Case ale Corpului Didactic (Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, Sibiu, Cluj, Baia Mare, Braşov, Iaşi, Constanţa etc.) numeroase acţiuni menite să marcheze Ziua Internaţională a Drepturilor Omului precum şi alte zile internaţionale consacrate de Organizaţia Naţiunilor Unite, acţiuni care au avut loc în diferite zone ale ţării.

Institutul  Român  pentru  Drepturile Omului a organizat la Casa Corpului Didactic Sibiu un simpozion cu caracter comemorativ şi educaţional,   consacrat  Zilei   Internaţionale   a Luptei împotriva  Fascismului şi Antisemitismului, activitate  destinată profesorilor din unităţi de învăţământ liceal şi gimnazial. Prin această acţiune s-a urmărit ca participanţii     să     conştientizeze     importanţa cunoaşterii şi protejării drepturilor omului şi, în special,  să realizeze un schimb de informaţii privind      implicarea      elevilor     în      acţiuni extraşcolare şi extracurriculare.

Ciclul de activităţi a continuat, cu simpozionul protecţia împotriva rasismului şi discriminării„, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Iaşi şi cu simpozionul, proiectul Holocaust Education in România”, la care au participat cadre didactice, studenţi, elevi şi care a cuprins şi o expoziţie de desene cu participarea unor unităţi şcolare din Ploieşti: Colegiul Naţional „Jean Monet”, Şcoala „I. A. Basarabescu”, Şcoala „Ludovic Mrazek”, Colegiul Naţional „Nichita Stănescu”, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Colegiul Tehnic „Elie Radu”, Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Liceul de artă „Carmen Sylva”.

De asemenea, au avut loc dezbateri în numeroase instituţii de învăţământ superior; cu titlu de exemplu: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea Ecologică, Universitatea „Dimitrie Cantemir” etc.

Cu  ocazia  Zilelor  Casei   Corpului Didactic Bucureşti – „Ziua Porţilor Deschise”, Institutul   a participat  la  seminarul   cu tema importanţa şi  actualitatea  educaţiei pentru drepturile omului şi copilului în sistemul de învăţământ preuniversitar.

La împlinirea a douăzeci şi doi de ani de la adoptarea de către ONU a Convenţiei cu privire la drepturile copilului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat acţiuni la nivel naţional, în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Iaşi, Casa Corpului Didactic Bucureşti, Casa Corpului Didactic Botoşani, Gimnaziul de stat „Zaharia Boiu”.

Institutul a organizat mese rotunde, cursuri, dezbateri, expoziţii de carte şi de lucrări realizate    de    studenţi    şi    elevi   în    scopul promovării      Zilei      de      luptă      împotriva discriminării în colaborare cu Casa Corpului Didactic Iaşi şi Casa Corpului Didactic Caraş-
Severin.

În baza acordurilor de parteneriat pe care Institutul le are cu Consiliul Superior al Magistraturii, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, Institutul Notarial, s-au desfăşurat activităţi la instanţe judecătoreşti, parchete şi barouri, pentru o mai bună cunoaştere a celor mai importante drepturi pe care le au cetăţenii şi pentru a veni în sprijinul justiţiabililor. Cunoaşterea lor, a reglementărilor interne şi internaţionale, reprezintă condiţia esenţială pentru asigurarea protecţiei şi promovării drepturilor omului.

În domeniul  promovării  drepturilor femeii, Institutul a organizat dezbateri şi mese rotunde consacrate temei Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în  Uniunea Europeană„.

Cu   ocazia   Zilei   internaţionale   a comemorării victimelor Holocaustului, au fost organizate manifestări ştiinţifice în colaborare cu Universitatea „Dimitrie Cantemir”, la Târgu Mureş.

Seminar  organizat  cu  ocazia Zilei internaţionale a limbii materne, în colaborare cu elevii   Şcolii  „Marcela  Peneş”,  UNESCO   şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Activitate de formare de tip contact organizată în colaborare cu Catedra de Ştiinţe Sociale a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, cu ocazia Zilei mondiale a apei.

Masă rotundă organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Casa Corpului Didactic Galaţi, cu ocazia Zilei internaţionale a femeii.

Activităţi educaţionale pe tema drepturilor omului organizate cu ocazia Zilei mondiale pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Acţiune de formare la Şcoala nr. 93 „Emil Racoviţă” din Bucureşti, cu ocazia Zilei internaţionale a biodiversităţii.

Celebrarea Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului s-a realizat printr-un ciclu de acţiuni organizate la câteva şcoli din Bucureşti (Şcoala nr. 117, Şcoala nr. 4 „Principesa Margareta”, Şcoala nr. 190 „Marcela Peneş”), Ploieşti, Baia Mare, Iaşi şi Cheia. Tot cu această ocazie a fost inaugurat Comitetul Drepturilor Omului şi al Drepturilor Copilului la Şcoala nr. 7 Botoşani.

Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente mai importante şi consacrate ca atare de ONU, Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Europeană etc. şi cu semnificaţie pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

– Deceniul   privind   educaţia   pentru dezvoltare durabilă (2005 – 2015);

–   46 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaţional privind drepturile civile şi
politice   şi   a   Pactului   internaţional   privind drepturile economice, sociale şi culturale;

– 56 de ani de la aderarea României la ONU;

– 36 de ani de la înfiinţarea OSCE;

  • 61 de ani de la adoptarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
    libertăţilor fundamentale;
  • 50 de ani de la adoptarea Cartei sociale europene;
  • 12 ani de la adoptarea Cartei sociale
    europene – revizuită;
  • 2011 – Anul european     al voluntariatului

În 2012

În   anul 2012,    Institutul    Român    pentru    Drepturile Omului,   în   parteneriat   cu   Casa Corpului Didactic Bucureşti, a demarat un nou program de formare acreditat de Ministerul Educaţiei, Cercetării,   Tineretului   şi   Sportului(MECTS) „Educaţie   pentru   drepturile   omului    şi   ale copilului”, proiect aprobat de MECTS şi EVIB, publicul ţintă vizat în cadrul acestui program fiind constituit din cadre didactice şi didactic- auxiliare din învăţământul preuniversitar. Acest nou program a fost creat ca urmare a solicitărilor numeroase venite din rândul cadrelor didactice. Formarea personalului didactic va ajuta pe viitor la sprijinirea elevilor în procesul cunoaşterii şi conştientizării drepturilor omului şi ale copilului, a legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu. Totodată, s-au analizat reglementările din domeniu existente la nivel naţional şi s-au făcut propuneri interesante privind perfecţionarea legislaţiei potrivit standardelor europene.

În baza acordurilor de parteneriat încheiate cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-au desfăşurat activităţi cu participarea reprezentanţilor instanţelor judecătoreşti, parchetelor şi barourilor pentru o mai bună cunoaştere a celor mai importante drepturi pe care le au cetăţenii şi pentru a veni în sprijinul justiţiabililor. Cunoaşterea lor reprezintă condiţia esenţială pentru asigurarea apărării şi valorificării drepturilor tuturor cetăţenilor. Constituţia şi legislaţia internă consacră principiile privind: accesul liber la justiţie, egalitatea în faţa legii, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la apărare etc.

Acestea se realizează numai dacă justiţia dă dovadă de imparţialitate, eficienţă, transparenţă şi credibilitate. Justiţiabilii trebuie să cunoască şi să urmărească valorificarea acestor drepturi consacrate ce reprezintă reguli clare, precise pe care trebuie să le urmeze. In acest scop IRDO, care a lansat în anul 2006 Carta drepturilor justiţiabililor, continuă activitatea de diseminare a ei. Totodată, amintim faptul că s-au desfăşurat activităţi consacrate administrării justiţiei, prilej cu care s-au pus la dispoziţia celor interesaţi lucrări de specialitate coordonate de IRDO precum: Proces echitabil. Jurisprudenţa comentată a Curţii Europene a Drepturilor. Eficienţa şi echitatea justiţiei. Standarde europene.

Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente mai importante şi apreciate ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa etc. şi cu rezonanţă pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

  • Deceniul   privind   educaţia   pentru dezvoltare durabilă (2005 – 2015);
  • Dreptul la fericire  – componentă a dreptului    la    dezvoltare    durabilă    potrivit
    Rezoluţiei 65/309 a Adunării Generale a ONU;
  • 62 de ani de la adoptarea Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
    libertăţilor fundamentale;
  • 47 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaţional privind drepturile civile şi
    politice şi   a   Pactului   internaţional   privind
    drepturile economice, sociale şi culturale;
  • 67 de ani de la crearea ONU;
  • 57 de ani de la aderarea României la ONU;
  • 37 de ani de la înfiinţarea OSCE;
  • 2012 – Anul european al îmbătrânirii active şi    al    solidarităţii    între    generaţii. (Conferinţe, dezbateri şi comunicări organizate periodic la sediul Institutului având ca temă: solidaritatea între generaţii, transdisciplinaritatea     şi     drepturile     omului, drepturile omului – un sistem în evoluţie)

În 2013

În   anul 2013,    Institutul    Român    pentru    Drepturile Omului,   în   parteneriat   cu   Casa   Corpului Didactic Bucureşti, a continuat programul de formare    acreditat   de   Ministerul    Educaţiei Naţionale (MEN) „Educaţie pentru drepturile omului  şi  ale  copilului”,  proiect aprobat de MEN şi IMB,  publicul ţintă vizat în cadrul acestui   program   fiind   constituit   din   cadre didactice şi didactic-auxiliare din învăţământul preuniversitar.

Programul creat ca urmare a solicitărilor numeroase venite din rândul cadrelor didactice şi care are o durată privind acreditarea de 4 ani reprezintă un sprijin real în realizarea proiectelor şi programelor educaţionale naţionale şi internaţionale.

Scopul acestui program priveşte formarea personalului didactic pentru sprijinirea elevilor în procesul cunoaşterii şi conştientizării drepturilor omului şi ale copilului, a legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu, precum şi pentru afirmarea unei cetăţenii democratice europene. Aprofundarea cunoştinţelor privitoare la principalele mecanisme şi instrumente cu caracter universal, regional şi naţional din domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului, formarea atitudinilor de angajare, de implicare activă în societatea civilă, în formarea şi perfecţionarea continuă în domeniul drepturilor omului şi cel mai important analizarea unor situaţii concrete privitoare la protecţia copilului.

S-au desfăşurat activităţi pentru o mai bună cunoaştere a celor mai importante drepturi pe care le au cetăţenii şi pentru a promova drepturile justiţiabililor. Cunoaşterea lor reprezintă condiţia esenţială pentru asigurarea apărării şi valorificării drepturilor tuturor cetăţenilor. Constituţia şi legislaţia internă consacră principiile privind:  accesul  liber la justiţie, egalitatea în faţa legii, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, dreptul la apărare etc.

Acestea se realizează numai dacă justiţia dă dovadă de imparţialitate, eficienţă, transparenţă şi credibilitate. Justiţiabilii trebuie să cunoască şi să urmărească valorificarea acestor drepturi consacrate ce reprezintă reguli clare, precise pe care trebuie să le urmeze. In acest scop IRDO, care a lansat în anul 2006 Carta drepturilor justiţiabililor, continuă activitatea de diseminare a ei.

Totodată, amintim faptul că s-au desfăşurat activităţi consacrate administrării justiţiei, prilej cu care s-au pus la dispoziţia celor interesaţi lucrări de specialitate coordonate de IRDO precum: Proces echitabil. Jurisprudenţa comentată a Curţii Europene a Drepturilor. Eficienţa şi echitatea justiţiei, Standarde europene.

Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente mai importante şi apreciate ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa etc. şi cu rezonanţă pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

– 68 de ani de la crearea ONU;

– 65   de  ani   de  la  adoptarea  Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului;

  • 58 de ani de la aderarea României la ONU;
  • 48 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaţional privind    drepturile    civile    şi politice  şi  a Pactului  internaţional  privind drepturile economice, sociale şi culturale;

– 20 de ani de la Conferinţa Mondială a Drepturilor  Omului   de  la Viena  şi   de  la adoptarea Declaraţiei  şi  a Programului  de acţiune;

– 20 de ani de la adoptarea „Principiilor de la Paris” de către Adunarea Generală a ONU;

– 63   de  ani   de  la  adoptarea  Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

  • 20 de  ani  de la aderarea României  la Consiliul Europei;

– 38 de ani de la înfiinţarea OSCE;

– 15 ani de la crearea Catedrei UNESCO

În 2014

În anul 2014 în parteneriat   cu   Casa   Corpului   Didactic Bucureşti, Institutul Român pentru Drepturile Omului   a   continuat   Programul   de   formare acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice „Educaţie pentru drepturile omului şi ale  copilului”,  publicul  ţintă vizat în  cadrul acestui   program   fiind   constituit   din   cadre didactice şi didactic-auxiliare din învăţământul preuniversitar. Acest program creat ca urmare a solicitărilor numeroase venite din rândul cadrelor didactice pentru formarea personalului didactic în domeniul drepturilor omului va ajuta pe viitor la sprijinirea elevilor în procesul cunoaşterii şi conştientizării drepturilor omului şi ale copilului, a legislaţiei naţionale şi internaţional în domeniu.

În cadrul Conferinţei „The EU Charter of Fundamental Rights: Assessing and Responding to the Training Needs of Legal Practitioners and Public Officials”, eveniment dedicat implementării prevederilor Cartei, secţiunea privind rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului şi a organismelor pentru egalitate în formarea în domeniul drepturilor omului, rolul Institutului Român pentru Drepturile Omului în promovarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi a celorlalte instrumente universale şi regionale privind drepturile omului la care România este parte a fost evidenţiat de către domnul Morten Kjaerumm, Directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, fiind subliniate în mod deosebit cursurile de formare organizate în fiecare an în cadrul Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului, cursuri care reunesc practicieni, funcţionari publici şi cercetători ştiinţifici.

Elaborarea   unor  programe   speciale consacrate unor evenimente mai importante
şi    apreciate    ca    atare    de    Organizaţia Naţiunilor      Unite,       Consiliul       Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în   Europa   etc.   şi   cu   rezonanţă   pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

– Deceniul privind educaţia pentru dezvoltare durabilă (2005-2015);

-64  de  ani   de  la  adoptarea  Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale;

-20  de  ani  de la ratificarea  Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale de către România;

– 48 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice
şi  a Pactului  internaţional  privind  drepturile economice, sociale şi culturale;

  • 59 de ani de la aderarea României la ONU;
  • 40 de ani de la înfiinţarea OSCE;

-2014 – Anul european al Reconcilierii Vieţii Profesionale cu Viaţa de familie.

În 2015

Elaborarea unor programe speciale consacrate unor evenimente importante, considerate ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi de ţara noastră, cu rezonanţă pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, cum ar fi:

– Deceniul privind educaţia pentru dezvoltare durabilă (2005-2015);

– 65   de  ani   de  la  adoptarea  Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale;

– 21 de ani de la ratificarea de către România a    Convenţiei     europene    pentru     apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

– 49 de ani de la intrarea în vigoare a Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice
şi   a Pactului  internaţional  privind  drepturile economice, sociale şi culturale;

– 70 de ani de la crearea ONU;

– 60 de ani de la aderarea României la ONU

Secțiunea 2 – Evenimente în parteneriat

În anul 2010:

  • Participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului la elaborarea unui proiect în colaborare cu Inspectoratul Şcolar şi Casa Corpului Didactic Bucureşti pentru următorii patru ani, care are ca obiectiv formarea cadrelor didactice în domeniul drepturilor omului şi copilului, din toate formele şi nivelurile învăţământului preuniversitar: (cadre didactice ocupaţi în educaţia incluzivă, educatoare, învăţătoare, profesori de gimnaziu, profesori de liceu);
  • Participare la acţiuni de voluntariat în folosul diferitelor grupuri de persoane cu nevoi speciale, grupuri vulnerabile („Hai să dăm o carte” în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiuni Comunitare; alături de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Childrens High Level Group (Grupul la Nivel înalt pentru Copiii României), participarea Institutului la acţiunile educative şi civice la Sighişoara, Giurgiu etc.
  • Colaborare la Proiectul româno-francez „Educaţie pentru informaţie în mediul rural defavorizat” pentru îmbogăţirea fondului de carte a Centrelor de Documentare şi Informare (Prundul Bârgăului, Gurgiu, Sălişte, Câmpul Cetăţii).
  • Participarea în cadrul programului „Study Visits” a Uniunii Europene, tema abordată fiind „Bazele legislative a parteneri altului public – privat”.

În anul 2011:

  • Participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului la deschiderea cursului internaţional cu tema „Lupta împotriva discriminării şi promovării incluziunii sociale a tinerilor din grupurile vulnerabile prin activităţi de voluntariat” în cadrul Proiectului cu tema „Tineret în acţiune”, în parteneriat cu Asociaţia pentru Dialog Inter cultural, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi Centrul de Cultură şi Arte „George Topârceanu” din Curtea de Argeş.
  • Participarea Institutului Român pentru Drepturile Omului la audierea publică din cadrul Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor, privind statutul educaţiei civice, educaţiei pentru drepturile omului şi al educaţiei interculturale în contextul actual al sistemului educaţional din România.
  • Participare la Simpozionul cu tema „Cine apără drepturile copilului!”, organizat la Centrul Infoeuropa de Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative, având ca parteneri Universitatea din Bucureşti, Centrul Infoeuropa, Tribuna învăţământului şi reprezentanţi ai instituţiilor: Institutul Român pentru Drepturile Omului, MECTS, ISMB, UNICEF, UNESCO, FONPC, DGASPC şi Institutul de Ştiinţe
  • Participare la Şcoala de vară „Tinerii împotriva corupţiei”,   organizat  la  Bacău  în parteneriat cu Casa Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru” – Centrul Regional de Resurse pentru Educaţia Civică Bacău.
  • Seminar organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului la Grupul Şcolar Iernut cu tema „Sistemul drepturilor omului –un sistem în evoluţie”.
  • Conferinţa cu participare internaţională cu    tema    „Educaţia   pentru cetăţenie  democratică şi  drepturile  omului”, eveniment  organizat  în  parteneriat  cu   Casa Corpului Didactic Iaşi.
  • Simpozion organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului la Şcoala nr. 93 „Emil  Racoviţă”   din  Bucureşti   cu  tema Metode pedagogice  alternative   în  educaţia pentru drepturile omului şi copilului”.
  • Participare la Simpozionul „Acţiune afirmativă – un loc sub soare”, organizată în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Colegiul Naţional „Octav Onicescu” şi Comisia Naţională pentru
  • Participare la Simpozionul internaţional „Copiii – victime ale sărăciei”, tema abordată fiind „Dreptul copilului la o viaţă demnă. Preocupări internaţionale actuale privind combaterea sărăciei”.
  • Participare la evenimente ce au urmărit promovarea dreptului la muncă, de exemplu: seminarul internaţional „Egalitate la angajare şi locul de muncă. Campanie de informare şi conştientizare în vederea schimbării atitudinii sociale şi a stereotipurilor la angajare şi locul de muncă”     şi     conferinţa     internaţională „împreună pe piaţa muncii”,   organizate   de către    Agenţia   Naţională    pentru    Romi    în parteneriat cu Fundacion Secretariado Gitano şi Asociaţia Pakiv România, cu ocazia finalizării Proiectului „împreună pe piaţa muncii”, proiect cofinanţat  din  Fondul   Social   European  prin Programul      Operaţional      Sectorial      pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi de Guvernul României       prin      Programul       Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul Axei Prioritare 6 – „Promovarea incluziunii sociale”, Domeniul     major     de     intervenţie     2  -„îmbunătăţirea    accesului    şi    a    participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”.

În anul 2012:

  • Simpozionul Internaţional „Dimensiunea spirituală a drepturilor omului. Educaţia pentru toţi”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Episcopia Romano Catolică Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – Institutul de Educaţie Continuă, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Teologie Catolică, ajuns la a XV-a ediţie.
  • Simpozion cu    tema    „Legislaţia statului  şi  legislaţia canonică din unele ţări europene”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului, Universitatea Ovidius din Constanţa   –   Centrul   de   studii   şi   cercetări religioase   şi  juridico-canonice   al   celor  trei religii   monoteiste   din   cadrul   Facultăţii   de Teologie   şi   Institutul   de   Studii   Religioase, Culturale şi Juridico-Canonice al Arhiepiscopiei Tomisului.   în   urma   dezbaterilor   s-au   făcut propuneri de modificare a legislaţiei naţionale cu privire la libertatea religioasă  şi  statutul cultelor religioase din ţara noastră în raport cu reglementările existente în unele state membre ale Uniunii Europene.
  • Conferinţa internaţională   cu   tema „Eficienţa   normelor  juridice”,   organizată   în cadrul colaborării dintre Institutul Român pentru Drepturile    Omului,    Universitatea    Creştină „Dimitrie      Cantemir”      din      Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, Sectorul de cercetări socio- umane al Institutului de Istorie „George Bariţiu al Academiei Române, Cluj-Napoca, Asociaţia Ştiinţifică de Dreptul Proprietăţii Intelectuale, The    Romani an    Society    of    Authors    and Publishers    of   Scientific   Works,    Asociaţia Română de Ştiinţe Penale şi Institutul de Ştiinţe Administrative din Republica Moldova.
  • Conferinţa cu tema „Nediscriminare – Autonomie    –   Incluziune,    organizată   de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare  de Ministerul Muncii, Familiei  şi Protecţiei       Sociale,       Direcţia       Protecţia Persoanelor;
  • Conferinţa internaţională consacrată nediscriminării şi  egalităţii  de  şanse NEDES 2012    cu    tema    „Exercitarea    dreptului    la nediscriminare şi egalitate de şanse în societatea contemporană”, organizată în cadrul, în cadrul proiectului de cercetare-dezvoltare „Modalităţi de promovare a principiilor nediscriminării şi egalităţii de şanse în societatea actuală” prin colaborarea  dintre  IRDO,  Consiliul  Naţional pentru        Combaterea        Discriminării        şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti;
  • Conferinţa internaţională   cu   tema „Cultura    europeană    a    drepturilor    Dreptul la fericire”,  ediţia a IlI-a, în cadrul colaborării    dintre   Institutul    Român   pentru Drepturile    Omului,    Universitatea    Creştină „Dimitrie  Cantemir”  din Bucureşti,  Institutul
    Internaţional    pentru    Drepturile    Omului    şi Institutul   de  Cercetare   a  Calităţii   Vieţii   al Academiei Române;
  • Conferinţa internaţională   cu   tema „NATO   şi   structura   globală   de   securitate: Viitorul parteneriatelor bilaterale”,  organizată cu    participarea    Institutului    Român    pentru Drepturile   Omului   de   Şcoala  Naţională   de Studii Politice şi Administrative în colaborare cu  Ministerul   Afacerilor  Externe,   Ministerul Apărării   Naţionale   şi   Comisia   de   Afaceri Externe   din   cadrul   Senatului   României   cu ocazia împlinirii a zece ani de la invitaţia de aderare a României la Tratatul Nord-Atlantic şi de  la  debutul   programului   SNSPA  „NATO Senior Executive  Master”,   destinat  pregătirii specialiştilor din Zona Lărgită a Mării Negre pentru cooperarea cu NATO;
  • Simpozionul cu     tema     „Mitul sacrificiului    creator”,    organizat    în    cadrul proiectului „Mit şi legendă în spaţiu românesc” de   Asociaţia  pentru  Dialog  Intercultural   în parteneriat    cu    Colegiul    Naţional    „Octav Onicescu”   din   Bucureşti,   Colegiul   Naţional „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş, Institutul Român pentru Drepturile Omului  şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO;
  • Simpozion cu   tema   „Dreptul   la egalitatea   şanselor   a   tinerilor   vulnerabili”, organizat     de     Asociaţia     Adolescenţa     în parteneriat cu Enlightened Vision Association, Elveţia,   Institutul   Român   pentru   Drepturile Omului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, Direcţia pentru Protecţia Copilului Prahova şi Centrul Judeţean pentru Asistenţă Psihopedagogică
  • Conferinţa internaţională   cu   tema „Educaţie   şi   creativitate   pentru   o   societate bazată pe cunoaştere”, ediţia a VI-a, organizată de     Universitatea     „Titu     Maiorescu”     din Bucureşti,   sub   înaltul   patronaj    ştiinţific   al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
  • Dezbatere cu tema „Prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor  motivate   de  ură”, organizată de Asociaţia ACCEPT în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Olandei cu ocazia Zilei internaţionale a drepturilor omului;
  • Atelierul cu tema  „Stereotipuri   şi prejudecăţi”,   organizat  în   cadrul   proiectului finanţat   de   Comisia  Europeană  „Tineret  în acţiune”,    prin   colaborarea   dintre   Institutul Român   pentru  Drepturile   Omului,   Asociaţia pentru Dialog Intercultural şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
  • Dezbatere dedicată Zilei mondiale a apei şi inaugurarea „Clubului European” al Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 190 „Marcela Peneş” din Bucureşti, organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Şcoala nr. 190, Inspectoratul Şcolar al Sectorului 4 şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

În anul 2013:

  • Simpozionul cu tema „Holocaustul, o lecţie de genocid”, organizat cu ocazia Zilei Internaţionale de comemorare a victimelor holocaustului, de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor, Asociaţia Family Forum, Asociaţia Clubul de la Cheia, Liga Independentă Română pentru Drepturile Copilului şi Tânărului şi Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană;
  • Manifestări organizate        împotriva discriminării şi încurajării toleranţei în şcoli cu tema „Să spunem nu rasismului!” şi expoziţii
    tematice,      de     către      Şcoala     gimnazială „I. A. Bassarabescu”     şi     Colegiul     Naţional „J. Monnet” din Ploieşti, Asociaţia Adolescenţa în   parteneriat   cu   Institutul   Român   pentru Drepturile Omului;
  • Conferinţa cu tema „Instituţiile naţionale de drepturile omului şi activitatea lor în cadrul grupurilor de    lucru    ale    Agenţiei    pentru
    Drepturile   Fundamentale”   organizată   de   cu Institutul Român pentru Drepturile Omului;
  • Simpozionul consacrat        Zilei Internaţionale de Conştientizare a Autismului organizat,    în    cadrul    campaniei    cu    tema „Săptămâna de conştientizare a autismului” de către Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia Naţiunilor Unite din România şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative;
  • Masă rotundă        dedicată        Zilei Internaţionale a Sănătăţii cu tema propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite care se referă la
    controlul    tensiunii    arteriale,    organizată    de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia Naţiunilor Unite din România, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii,   Asociaţia   Română   pentru   Apărarea Drepturilor  Omului  la  Vârsta  a  Treia,   Liga Independentă Română pentru Drepturile Omului la Cultură şi Sănătate, Asociaţia Clubul de la Cheia  şi  cu  concursul  membrilor Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceză;
  • Dezbatere cu   tema   „Consiliul   pentru Minorităţile Naţionale la douăzeci de ani de la înfiinţare”    organizată    de   Institutul    Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă;
  • Conferinţa cu tema „Legislaţia naţională în domeniul azilului şi modul de aplicare a acesteia”, organizată de Institutul Român pentru
    Drepturile   Omului  în   colaborare   cu   catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă;
  • Dezbatere cu tema „Educaţia în domeniul drepturilor omului    şi    sancţionarea    tuturor formelor    de    discriminare”,    organizată    de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi    Asociaţia    pentru    Naţiunilor   Unite    din România;
  • Conferinţa    „împreună     în     Europa” organizată   de  Colegiul   „Barbu   Ştirbei”   din Călăraşi  având  ca partener Institutul  Român
    pentru   Drepturile   Omului   la   Proiectul    de campanie    cu   titlul    „Drepturile   noastre   în Uniunea Europeană”;
  • Masă rotundă organizată cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva      fascismului      şi antisemitismului   de  Institutul   Român  pentru
    Drepturile Omului;
  • Conferinţa cu tema „20 de ani de muncă pentru drepturile voastre” cu ocazia Zilei de 10 decembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor
    Omului, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului      în      colaborare      cu Universitatea   Ovidius,   Centrul   de   Studii   şi Cercetării  Religioase  şi  Juridico-Canonice  al Celor Trei Religii Monoteiste al facultăţii de Teologie   şi   Facultatea   de   Drept   şi   Ştiinţe Administrative;
  • Simpozionul cu participare internaţională „20 de ani de muncă pentru drepturile voastre” cu ocazia   Zilei   de   10   decembrie   –   Ziua
    Internaţională a Drepturilor Omului, desfăşurat în    Sala    Drepturilor    Omului,    a    Camerei Deputaţilor,      Parlamentul    României. Simpozionul a fost organizat de către Comisia pentru drepturile omului, Culte şi problemele minorităţilor naţionale împreună cu Institutul Român pentru Drepturile Omului.

În anul 2014:

  • Seminar cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului având ca obiectiv recomandarea unor    programe    de    formare privind lecţia genocidului  pentru a transmite generaţiilor   viitoare   un   mesaj   clar   asupra importanţei promovării şi protecţiei drepturilor omului. Bazată pe un sistem de valori universal care afirmă demnitatea umană şi egalitatea, educaţia pentru drepturile omului este absolut necesară într-o societate democratică. Aceasta trebuie să constituie o responsabilitate nu doar pentru guverne dar şi pentru fiecare individ din In fiecare zi se vorbeşte despre drepturile omului însă cei mai mulţi dintre oameni au o vagă înţelegere asupra importanţei acestora. Realitatea a demonstrat că şi mai puţine sunt persoanele cu adevărat interesate de aceste drepturi sau conştientizează că fiecăruia dintre noi ne revin şi obligaţii. Una din aceste obligaţiile care ne revin este de a învăţa din greşelile trecutului pentru a nu le repeta în viitor. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Universitatea Ecologică din Bucureşti, catedra UNESCO şi ANUROM;
  • Conferinţa cu     tema     „Mecanisme europene  de protecţie  a  drepturilor  omului” organizată împreună cu Universitatea Ecologică
    – Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative şi Şcoala    Naţională    de    Studii    Politice    şi Administrative – Facultatea de Administraţie Publică.   Normele   şi   standardele   europene, precum  şi jurisprudenţa în  materie  a  Curţii Europene a Drepturilor Omului reprezintă un obiect   permanent   de   preocupare   la   nivelul tuturor atribuţiilor IRDO. O serie de dezbateri au   adus   în   atenţia   societăţii   civile   unele probleme     privind     respectarea     Convenţiei europene şi aplicarea în România a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Totodată, IRDO a pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi o serie de documente şi lucrări de specialitate, acumulate    în    calitatea    sa    de    bibliotecă depozitară a Consiliului Europei;
  • Seminarul dedicat „Zilei Internaţionale a limbii materne” având ca temă aleasă pentru anul 2014 de către UNESCO „Limbile locale
    pentru cetăţenie   globală:   focus   pe   ştiinţă”, organizată în colaborarea cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă,    SNSPA   şi    ANUROM    discuţiile concentrându-se asupra rolului multilingvismului, contribuţiei pe care acesta o
    are   asupra  dialogului   intercultural,   coeziunii sociale   şi   prosperităţii,   rolul   important   în învăţarea pe tot parcursul vieţii;
  • Cursul de formare „Nediscriminarea şi egalitatea de şanse” organizat în parteneriat cu Şcoala Naţională    de    Studii    Politice    şi
    Administrative – Facultatea de Administraţie Publică, curs care a urmărit să evidenţieze în rândul tinerilor studenţi şi masteranzi eforturile Uniunii Europene de combatere a discriminării şi   de  promovare  a  principiului   egalităţii   de şanse. Cursul a fost organizat şi ca urmare a faptului   că   o  provocare   contemporană   este reprezentată   de   insuficienta   sensibilizare   a opiniei publice, a tinerilor în special, cu privire la drepturile pe care le au şi asupra importanţei raportării cazurilor de discriminare;
  • Cursul de formare cu tema „Consacrarea şi garantarea dreptului fundamental al omului la un mediu   sănătos”   răspunde  unei   necesităţi absolute   în   perspectiva   dezvoltării   Realitatea a demonstrat că lipsa educaţiei are strânsă legătură cu viaţa sănătoasă şi civilizată. Starea socială precară şi ignoranţa din unele familii au dus la creşterea abandonului şcolar. Promovarea  dreptului   la  un  mediu   sănătos, reprezintă    un    scop    nobil    şi    totodată    o responsabilitate. Campaniile privind combaterea consumului de alcool, tutun, droguri trebuie să constituie o preocupare permanentă;
  • Cursul de formare cu tema „Instituţii şi instrumente juridice     specifice     domeniului migraţiei şi azilului” organizat în parteneriat cu
    SNSPA – Facultatea de Administraţie Publică, UEB    –   Facultatea    de    Drept    şi    Ştiinţe Administrative   şi   Catedra  UNESCO   a  fost destinat   cunoaşterii   şi   înţelegerii   de   către studenţi a fenomenului migraţiei, în contextul globalizării acesta fiind de mare actualitate, iar tinerii    trebuie    să    conştientizeze    caracterul umanitar,  nevoia  de  acceptare,   de  implicare pentru   oamenii   care   migrează   din   motive variate;
  • Conferinţa privind      „Sistemul      de protecţie   a   drepturilor   omului   instituit   de Convenţia Europeană – 20 de ani de la ratificare
    de  către România a Convenţiei  Europene a Drepturilor   şi   Libertăţilor  Fundamentale   ale Omului”  organizată de Comisia Juridică,  de disciplină    şi    imunităţi,    Subcomisia    pentru monitorizarea    executării    hotărârilor    CEDO pronunţate   împotriva   României   din   Camera Deputaţilor. Totodată, IRDO a pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi o serie de documente şi lucrări de specialitate, acumulate în calitatea sa de bibliotecă depozitară a Consiliului Europei. O serie de dezbateri au adus în atenţia societăţii civile unele probleme privind respectarea Convenţiei europene şi aplicarea în România a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor De asemenea, importanţa instrumentelor şi mecanismelor de protecţie a drepturilor omului a reprezentat un obiect important în derularea activităţilor de educaţie şi formare de formatori;
  • Cursul de formare cu tema „Drepturi şi facilităţi pentru persoanele  cu  dizabilităţi în România” organizat în colaborare cu ANUROM a urmărit promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în rândul tinerilor. În cadrul cursului accentul   a  fost  pus  pe  condiţiile  garantării implementării   efective   a   Convenţiei   privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi prezentarea    Strategiei    europene    2010-2020 pentru persoane cu dizabilităţi: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere elaborată de Comisia Europeană;
  • Cursul de formare „Săptămâna ONU” în data de 27 octombrie 2014 la Şcoala Gimnazială „Constantin Angelescu”      din      Constanţa. Cursurile de formare au urmărit să îi motiveze pe tineri în creşterea conştientizării importanţei drepturilor pe care le au, dar şi faptul că pe lângă drepturi aceştia au şi obligaţii, să devină activi   într-o   societate   democratică   în   care drepturile omului sunt respectate şi protejate. În cadrul discuţiilor, elevii au fost încurajaţi să îşi exprime ideile şi au primit lucrări editate de     Educaţia    pentru    drepturile    omului trebuie   să   constituie   componentă   integrată oricărui   demers  educaţional,   această  acţiune alăturându-se numeroaselor acţiuni prevăzute în Planul de acţiuni pe anul 2014 privind formarea şi educaţia în domeniul drepturilor omului. S-a urmărit ca prin această acţiune, tinerii să fie încurajaţi să se implice activ, să îşi ofere talentul şi energia în sprijinul altora, pentru a contribui astfel la dezvoltarea societăţii din ţara noastră. În cadrul acestui eveniment s-a stabilit ca împreună cu Şcoala Gimnazială „Dr. Constantin Angelescu” şi alte unităţi de învăţământ din Constanţa să fie desfăşurate şi alte acţiuni care să vină în sprijinul dezvoltării respectului faţă de valorile umane a tinerilor;
  • Cursul de    formare    „Drepturile    şi obligaţiile    copiilor    pe    înţelesul    tuturor”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile
    Omului  în  colaborare  cu  Şcoala  Gimnazială „Marcela Peneş”.  La activitate  au participat elevi   din  Consiliul   elevilor  şi  profesori   din cadrul    unităţii    şcolare    şi    reprezentanţi    ai Inspectoratului Şcolar şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Cursul a urmărit să promoveze respectul pentru drepturile omului în rândurile elevilor, să asigure un nivel optim de informaţii, adecvat vârstei elevilor cu privire la importanţa drepturilor omului, asupra necesităţii respectării şi protejării drepturilor şi libertăţilor   S-a urmărit ca evenimentul să constituie o „fereastră de oportunitate” pentru întărirea respectului pentru fiinţa şi demnitatea umană, încurajarea comportamentelor pozitive, dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini corecte care pot determina o atitudine corectă bazată pe respectul faţă de valorile umane şi spirituale;
  • Conferinţa cu tema „Drepturile omului – 365 de zile,  organizată de  Institutul  Roman pentru Drepturile Omului (IRDO) împreună cu Comisia   pentru   drepturile   omului,   culte   si problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, pentru a marca Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, la Palatul Parlamentului, în fiecare an, la data de 10 decembrie, întreaga comunitate    internaţională    aniversează    Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Importanţa acestei   zile   constă   în   faptul   că   Adunarea Generală a ONU a proclamat faptul că toate fiinţele umane sunt egale în drepturi şi aceste drepturi trebuie protejate de către statul în care aceste persoane îşi duc traiul. România a semnat Convenţia   Internaţionala   privind   Drepturile Omului şi se alătura acestei sărbători. în cadrul acestor manifestări a fost prezentat şi punctul de vedere  al   Consiliului  Naţional   al  Asociaţiei Naţionale   a   Surzilor   din   România   (ANSR) privind       instrumentul       internaţional       de monitorizare    a    implementării    prevederilor Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, la aceste lucrări a participând o delegaţie a ANSR.
  • Conferinţa Internaţională Cultura Europeană a Drepturilor Omului – Dreptul la fericire organizată în parteneriat cu Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului şi Academia Română în zilele de 11-13 decembrie 2014 a vizat următoarele obiective: fundamentarea teoretică şi filozofică a dreptului la fericire, ca un drept de natură constituţională; cultura fericirii într-o lume inegalitară; egalitatea de şanse; toleranţă şi solidaritate socială; fericirea socială ca efect al solidarităţii umane; stimularea interesului pentru implicarea în respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale, într-o societate dedicată respectării demnităţii şi personalităţii fiecărui individ; dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a rolului dreptului ca factor de normare a comportamentului social. De asemenea, evenimentul a constituit prilej pentru cercetarea gradului de cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor în rândul tinerilor -elevi şi studenţi, precum şi în rândul cadrelor didactice, creşterea gradului de conştientizare a tinerilor şi persoanelor adulte cu privire la necesitatea respectării drepturilor omului şi a obligaţiilor corelative;
  • Cursul de   formare   „Educaţie   pentru drepturile omului şi ale copilului”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în
    colaborare cu Colegiul Naţional „Spiru Haret”. în fiecare an, la Colegiul Naţional Spiru Haret, din Bucureşti,  pe data de  12 decembrie,  se sărbătoreşte  Ziua Absolventului,   prilej   de  a reuni elevii de ieri şi elevii de astăzi ai şcolii, pentru a face un interesant schimb de experienţă intergeneraţional. În anul 2014, evenimentul s-a desfăşurat sub numele semnificativ: învăţarea prin   proiecte:    Socio-Activ-Spir   –   Educaţie pentru   Drepturile   Omului   şi   ale   Proiectul  a presupus  implicarea  elevilor  din clasele a XI-a, a X-a şi a IX-a – Ştiinţe sociale, în activităţi educative privind drepturile omului. Obiectivul   a  constat în  crearea  unui   cadru educativ care să stimuleze cooperarea şi a face astfel posibil un schimb de opinii pe o temă de larg    interes    în    societatea    contemporană: respectarea drepturilor omului. Activităţile se doresc    a    fi    înscrise    în    bunele    practici educaţionale.
  • Conferinţa cu     tema     „Law     and Administrative Justice from an Interdisciplinary Perspective” organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea Sakarya din Turcia.

În anul 2015:

  • Conferinţa cu tema „Omagierea victimelor holocaustului”, care a avut ca obiectiv transmiterea unui mesaj asupra importanţei promovării şi protecţiei drepturilor Studiile au urmărit să evidenţieze importanţa educaţiei pentru drepturile omului într-o societate democratică, prin educaţie tinerii dobândind cunoştinţele necesare cu ajutorul cărora pot înţelege modul în care o serie de
    factori pot contribui la încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. S-a subliniat faptul că educaţia trebuie
    să constituie o responsabilitate nu doar pentru guverne, dar şi pentru fiecare individ din societate. S-a arătat că una dintre obligaţiile
    esenţiale pentru noi toţi, este aceea de a învăţa din greşelile trecutului pentru a nu le repeta în viitor. Prin educaţie tinerii îşi pot dezvolta abilităţile necesare pentru a înţelege şi a evalua potenţialul de genocid şi efectele pe care acesta le poate avea în lumea actuală. Evaluând consecinţele genocidului şi încercând să înţeleagă cât rău pot face prejudecăţile, rasismul, xenofobia, antisemitismul sau orice raţionament bazat pe stereotipuri, tinerii îşi pot reevalua convingerile pe care le au cu privire la sentimentele negative şi asupra comportamentului uman. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România;
  • Conferinţa cu tema „Prosperitatea -garant al egalităţii de şanse”, organizată în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţia Română pentru Drepturile Omului la vârsta a treia, Liga Independentă Română pentru Drepturile Omului la Sănătate, şi Asociaţia Clubul de la Cheia, reprezentanţi ai Institutului Francez de Drept de Exprimare şi Inspiraţie Franceză, PanEurope Swiss, ai Institutului European de Drept (ELI), în al cărui consiliu director IRDO este membru, ai Academiei de ştiinţe juridice, în vederea promovării egalităţii de şanse bazate pe respectul pentru drepturile Evenimentul a urmărit promovarea egalităţii de şanse ca valoare comună a Uniunii Europene. In ultimii ani Uniunea Europeană a realizat progrese semnificative în promovarea egalităţii de şanse, prin transpunerea principiului egalităţii de şanse în legislaţia şi în politicile sale. Egalitatea de şanse priveşte participarea deplină a fiecărei persoane la viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine, religie, vârstă, sex, dizabilităţi. Acest eveniment a urmărit creşterea gradului de conştientizare privind dreptul la un tratament egal, promovarea egalităţii şanselor în viaţa socială pentru ambele sexe, valorificarea diversităţii culturale şi a diferenţelor de gen, dezvoltarea societăţii având la bază valori precum toleranţa şi egalitatea;
  • Simpozionul cu    tema    „Dezvoltarea socială în Agenda de Dezvoltare Post-2015 şi în Agenda     2030″,   organizat în  parteneriat  cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, cu concursul Asociaţiei  pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum, al Ligii independente române pentru drepturile copilului şi tânărului, al Asociaţiei Clubul de la Cheia, Asociaţiei Române pentru Drepturile Femeii, al Asociaţiei Române pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, şi al   Societăţii franceze de legislaţie comparată, a constituit o oportunitate pentru a discuta Obiectivele de dezvoltare ale mileniului,     în     contextul     Agendei 2030, eradicarea sărăciei fiind considerată o provocare urgentă şi o prioritate la nivel mondial.  În cadrul conferinţei    s-a   avut   în   vedere   discutarea programelor   şi   politicilor   naţionale   privind dezvoltarea   durabilă   şi   de   mediu,   dar   şi programele, politicile şi  strategiile la nivelul Uniunii          Importanţa     drepturilor omului   a  fost  evidenţiată   pentru   susţinerea cadrului post-2015 şi a Agendei 2030, în special prin  abordarea  problemei   inegalităţilor  şi   a discriminării,   a violenţei  pe  criterii   de  gen, acordându-se o atenţie deosebită persoanelor marginalizate    şi    categoriilor    de    persoane vulnerabile – tineri, femei, migranţi, persoane cu dizabilităţi;
  • Conferinţa cu tema „Oportunităţile mele, alegerile mele” a fost organizată cu concursul cadrelor didactice   şi   studenţilor  masteranzi,
    doctoranzi,    cu    Universitatea    Ecologică    – Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative şi Şcoala    Naţională    de    Studii    Politice    şi Administrative – Facultatea de Administraţie Publică,   Asociaţia  Română   pentru  Naţiunile Unite, cu ocazia împlinirii a zece ani de la instituirea Zilei mondiale a Sindromului Down şi a douăzeci şi unu de ani de la instituirea Zilei Internaţionale a Familiei. Evenimentul a vizat înţelegerea    corectă    a    diversităţii    umane, acceptarea rolului pe care cei cu acest sindrom îl pot avea în societate, eliminarea barierelor pe care aceştia le întâmpină în participarea lor ca membri egali ai societăţii, implicarea şi responsabilitatea pe care o are familia, atitudinile cetăţenilor din societate. Acest eveniment a reprezentat un prilej pentru a înţelege ce tip de educaţie este recomandat unor copii care au fost diagnosticaţi cu sindromul Down, ţinând cont că aceştia sunt afectaţi pe mai multe arii de dezvoltare. Adesea aceşti copii sunt izolaţi de societate, în acest sens fiind nevoie de o schimbare de atitudine la nivelul întregii societăţi pentru susţinerea lor şi de implicare totală pentru promovarea valorilor umane;
  • Seminarul cu tema „Dreptul la educaţie în limba maternă” a fost organizat în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului,
    democraţie, pace şi toleranţă, cu participarea unor cadre didactice universitare din cadrul Şcolii    Naţionale     de     Studii    Politice     şi
    Administrative,        Universităţii        Ecologice, Universităţii   „Dimitrie   Cantemir”    din   Cluj Napoca şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România.    In    cadrul     seminarului    a    fost evidenţiată   importanţa   respectării   diversităţii culturale     şi     lingvistice,     precum     şi     a     Diversitatea    culturală    şi dialogul   intercultural,   promovarea   educaţiei pentru toţi  sunt ţinte esenţiale în  activităţile desfăşurate de UNESCO;
  • Conferinţa cu tema „Incluziunea socială şi discriminarea romilor în unele state membre ale Uniunii Europene” organizată în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace   şi   toleranţă,   cu   concursul Universităţii   „Dimitrie   Cantemir”    din   Cluj Napoca Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia care a urmărit   să   evidenţieze   în   rândul   tinerilor studenţi    şi    masteranzi    eforturile    Uniunii Europene de combatere a discriminării  şi de promovare a principiului egalităţii de şanse. De cele mai  multe  ori  nerespectarea  drepturilor fundamentele s-a făcut în dauna celor diferiţi, adică celor care nu s-au conformat majorităţii statistice, care impune de altfel normele sociale. Şi astfel ajungem la discriminarea minorităţilor, fie pe criteriu etnic, fie de gen sau al orientării religioase sau sexuale, ori pe baza dizabilităţilor. În acest sens, dacă la nivel instituţional se poate realiza  relativ uşor  acordul  cu  instrumentele juridice de protecţie a drepturilor omului, mult mai grea este restructurarea mentalităţii la nivel individual deoarece schimbarea presupune un proces de durată. Tinerii trebuie să înţeleagă că prejudecăţile, stereotipurile şi discriminarea le pot influenţa negativ viaţa, transformându-i cu uşurinţă atât în victime, cât şi în agresori. Evenimentul a fost organizat şi ca urmare a faptului că o provocare contemporană este reprezentată de insuficienta sensibilizare a opiniei publice, a tinerilor în special, cu privire la drepturile minorităţilor şi asupra importanţei raportării cazurilor de discriminare;
  • Conferinţa cu tema „Drepturile omului într-o Europă unită – noi perspective”, organizată în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia , cu concursul Asociaţiei Române pentru Drepturile Sociale şi Culturale şi al Institutului European de Drept, a avut ca punct central al discuţiilor Carta Drepturilor Fundamentale. Aceasta a devenit document cu forţă juridică în momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, adică 1 decembrie 2009. Preambulul Cartei face cunoscut faptul că „Uniunea se întemeiază pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; ea se sprijină pe principiul democraţiei şi principiul statului de drept. Ea situează persoana în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii Europene şi creând un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.” Carta Drepturilor Fundamentale înscrie ansamblul drepturilor individuale, civile, politice, economice şi sociale de care se bucură cetăţenii şi rezidenţii Uniunii Europene. Ea se bazează pe tradiţiile constituţionale şi obligaţiile internaţionale comune ale statelor membre. Totodată, au avut loc dezbateri privind noile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. în perioada recentă, Europa a cunoscut mai multe provocări şi situaţii de gestionat: criza economică din Grecia, problemele de securitate din Ucraina şi conflictul cu Rusia, ameninţarea globalizată a terorismului până la criza umanitară a refugiaţilor şi a migraţiei. Uniunea Europeană se află într-una dintre cele mai tensionate şi dificile perioade ale sale, însă are capacitatea de a se comporta ca actor global pentru găsirea unor soluţii pe termen lung care să ajute la rezolvarea acestor crize, de a oferi răspunsuri adecvate la problemele cu care se confruntă; Conferinţa cu    tema    „Protecţia    şi promovarea  drepturilor copilului în legislaţia naţională” a fost organizată în parteneriat cu
    Liga Independentă Română pentru Drepturile Copilului     şi     Tânărului,    Asociaţia    pentru Promovarea   Drepturilor   Familiei   –   Family Forum şi a fost destinată cunoaşterii drepturilor copilului,      consacrate     şi     garantate     prin reglementările internaţionale şi interne, care pot fi grupate în ansamblu în drepturi de protecţie împotriva  oricăror  forme  de   abuz  fizic   sau moral, drepturi de dezvoltare, strâns legate de asigurarea serviciilor necesare, precum educaţie şi îngrijire medicală, accesul tuturor la acestea şi drepturile    de    participare    şi    consultare    a cetăţenilor în privinţa deciziilor care îi privesc. Legea nr. 272/2004 şi întregul pachet legislativ adoptat  de Parlamentul  României  precum  şi strategiile şi măsurile de punere în aplicare a acestor reglementări acoperă în totalitate aceste Totodată, prin intermediul lui, au fost create   mecanisme   concrete   de   verificare   a implementării lor şi mijloace de monitorizare a drepturilor copilului. România, în calitatea sa de stat parte la Convenţia cu privire la drepturile copilului   şi protocoalele   sale  precum   şi   la tratatele  regionale în  materie,   a  asimilat în legislaţia internă principiile şi normele asumate prin angajamentele      sale internaţionale, instituind, totodată,  o serie de instituţii  care desfăşoară o largă gamă de activităţi, programe şi campanii;
  • Simpozionul cu     tema     „Victimele traficului   de   persoane   în   context   actual”, organizat în  parteneriat  cu Asociaţia  pentru Naţiunile   Unite   din   România   şi   Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană. O serie de dezbateri au adus în atenţia societăţii    civile    unele    probleme    privind escaladarea acestui fenomen îngrijorător, care constituie   o   încălcare   gravă  a   drepturilor   Cunoscut ca o componentă a crimei transfrontaliere,   considerată  infracţiune  gravă datorită pericolului social pe care îl reprezintă prin    încălcarea    drepturilor    şi    libertăţilor fundamentale,    cinstei   şi   demnităţii   umane, fenomenul implică un număr din ce în ce mai mare de persoane, devenind o problemă care se agravează constant. Informarea şi conştientizarea asupra acestui fenomen şi a efectelor sale asupra demnităţii umane poate reprezenta o contribuţie serioasă în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane;
  • Conferinţa cu tema „Protecţia victimelor fenomenului violenţei     fizice     şi     psihice” organizată în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile   Unite   din   România   şi   Asociaţia Română  pentru  Drepturile  Femeii   a urmărit promovarea unei culturi a non-violenţei, ceea ce se poate realiza cel mai bine prin educaţie, deoarece    educaţia   înseamnă    conştientizare. Pentru a combate violenţa fizică şi psihică şi orice   altă   formă   de   comportament   negativ, trebuie să învăţăm să-i respectăm pe ceilalţi, deoarece la baza non-violenţei stă respectul faţă de      Educarea   oamenilor   în   sensul refuzului violenţei poate conduce la rezultate cu adevărat       semnificative și  importante, promovarea culturii non-violenţei fiind cel mai important mijloc pentru a se ajunge la pace;
  • Conferinţa dedicată aniversării a 70 de ani de  la înfiinţarea  Organizaţiei  Naţiunilor Unite   organizată  în   parteneriat   cu   Comisia juridică de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului şi Comisia pentru drepturile    omului,    culte    şi    probleme    ale minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor a reprezentat un prilej pentru a evidenţia misiunea fundamentală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în asigurarea      păcii      mondiale,      respectarea drepturilor   şi libertăţilor   fundamentale    ale omului  şi  respectarea  dreptului  internaţional. Ziua ONU marchează ratificarea Cartei ONU, document fondator care cuprinde principiile pe baza  cărora  este   organizată   şi   funcţionează organizaţia;
  • Conferinţa „Justiţia şi  dreptul administrativ din perspectivă interdisciplinară”, ediţia a 2-a, organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea „Magna Graecia”, Departamentul  de   Drept,   Istorie,   Economie   şi Societate, Catanzaro,    Italia,    şi    Universitatea    „Petru Maior”,   Facultatea   de   Economie,   Drept   şi Ştiinţe     Administrative din Târgu-Mureş, eveniment cu caracter ştiinţific prin care s-a urmărit să se asigure dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare ştiinţifică în specializarea drept şi ştiinţe administrative şi diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate, în vederea creşterii calităţii actului de guvernare;
  • Conferinţa cu tema „Drepturile noastre. Libertăţile noastre. întotdeauna”, organizată cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului în parteneriat cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi Comisiile pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale ale Parlamentului poate fi considerată o afirmare   a   unei   filosofii constructive, o repunere în discuţie a felului în care   individul   trebuie   să   se   raporteze   la societatea în care trăieşte.  Esenţa aniversării acestei zile internaţionale relevă faptul că toţi avem aceleaşi drepturi dar şi aceleaşi obligaţii unii faţă de ceilalţi. Este nevoie de o conştiinţă globală  cu  privire  la  faptul   că  oamenii   au dreptul la o viaţă demnă şi decentă, iar datoria fiecărui individ este de a contribui la o lume mai bună   în   care   drepturile   fundamentale   sunt respectate. Trebuie înţeles faptul că respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale depinde nu doar de cadrul legal şi de aplicarea acestuia,  ci  şi  de educaţia pentru  drepturile
  • Conferinţa   Internaţională      „Cultura Europeană a Drepturilor Omului – Dreptul la fericire”,      organizată     în     parteneriat      cu Universitatea      „Dimitrie      Cantemir”      din Bucureşti,     Institutul     Internaţional     pentru Drepturile   Omului   al   Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti şi Academia Română, s-a    desfăşurat    pe    trei     secţiuni:     repere conceptuale ale dreptului la fericire – o abordare interdisciplinară, rolul şi funcţiile dreptului în formarea unor modele de comportament social, dezvoltarea economică şi bunăstarea socială – relaţia  dintre   calitatea  vieţii   şi     De asemenea,    acţiunea   a   vizat   fundamentarea teoretică şi filozofică a dreptului la fericire, ca un   drept   de   natură   constituţională;   cultura fericirii într-o lume inegalitară;  egalitatea de şanse; toleranţă şi solidaritate socială; fericirea socială    ca    efect    al    solidarităţii    umane; stimularea   interesului   pentru   implicarea   în respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor sale fundamentale, într-o societate dedicată respectării demnităţii şi personalităţii fiecărui individ; dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a rolului dreptului ca factor de normare a comportamentului social. De asemenea, evenimentul a constituit un prilej pentru creşterea gradului de conştientizare de către tineri şi persoanele adulte a necesităţii respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
  • Seminarul cu tema „Drepturile persoanelor vârstnice din centrele de îngrijire”, organizat în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Română pentru Drepturile Omului de Vârsta a Treia face parte din proiectul reţelei europene de instituţii naţionale de drepturile omului care urmăreşte identificarea la nivel european a standardelor aplicate persoanelor vârstnice. Seminarul a urmărit acordarea unei atenţii speciale cercetărilor sociale şi medicale, pornind de la nevoia din ce în ce mai mare de îngrijiri care trebuie acordate persoanelor vârstnice. Acţiunea a vizat, pe de o parte, identificarea soluţiilor faţă de creşterea mare a numărului de persoane în vârstă care necesită îngrijiri şi care exercită o presiune crescândă asupra sistemelor de îngrijire, iar pe de altă parte, discuţiile au vizat promovarea şi protecţia drepturilor persoanelor vârstnice. Acestea trebuie să se bucure de toate drepturile omului, să poată trăi în demnitate şi siguranţă, să aibă acces egal la hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, asistenţă şi protecţie medico-socială şi juridică, la tot ce este necesar pentru a-şi păstra independenţa;
  • Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat alături de Asociaţia de Dialog Intercultural în cadrul proiectului „Teatru şi viaţă”, care a urmărit utilizarea teatrului ca instrument de formare şi de informare a oricăror categorii de persoane, indiferent de vârstă sau nivel de pregătire. Utilizarea spectacolului de teatru pe temele unor probleme sociale complexe, ca dependenţa de droguri, marginalizarea socială, violenţa, discriminarea, poate reprezenta un pas important în procesul de evoluţie individuală în contextul dezvoltării sociale. Indiferent de spaţiul şi dincolo de nivelul la care a ajuns cultura democraţiei, discriminarea produce încă victime şi răni, iar datoria tuturor este aceea de a stopa aceste nedreptăţi. în acest sens, trebuie luate măsuri efective în domeniul învăţământului, al educaţiei, al culturii, în scopul combaterii prejudecăţilor care duc la diverse forme de discriminare. De asemenea, trebuie promovată toleranţa şi prietenia între grupuri şi naţiuni, trebuie susţinut dialogul între persoane de rasă, etnie sau origine diferită. Proiectul a început prin cunoaşterea sentimentelor, aşteptărilor şi contribuţiilor din partea elevilor şi chiar a profesorilor însoţitori şi Elevii şi-au exprimat ideile cu privire la training oferind posibilitatea adaptării regulilor trainingului la nevoile de cunoaştere ale tinerilor. Aceştia au fost încurajaţi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi de relaţionare, pentru expunerea problemelor de comunicare şi de comportament şi pentru înlăturarea dificultăţilor de adaptare în cadrul grupului. Au fost evidenţiate modele de urmat prin includerea emoţiilor în conversaţiile avute, s-au planificat şedinţe legate de sentimente, jocuri şi activităţi pentru a-i face pe elevi receptivi la emoţiile lor şi ale celorlalţi. Pentru a înţelege contextul şi importanţa instrumentelor privind drepturile omului a fost pus la dispoziţia elevilor textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, considerată a fi documentul fondator în materia drepturilor omului, evidenţiindu-se necesitatea promovării şi protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Au fost realizate comentarii asupra articolelor din Declaraţie şi s-au analizat împreună cu tinerii elevi situaţii diverse de încălcare a drepturilor omului şi modalităţi de promovare şi de protecţie a acestora, în special modul în care se pot implica tinerii în rezolvarea unor astfel de situaţii. Tinerii au fost încurajaţi să meargă în grupuri de câte patru şi să realizeze un interviu pentru a constata care este nivelul de informare al cetăţenilor privind Declaraţia şi drepturile pe care le au şi dacă aceştia cunosc cazuri de încălcare a acestor drepturi. In cadrul proiectului a fost subliniată necesitatea implicării tuturor indivizilor în promovarea şi protecţia drepturilor omului, punându-se accentul pe dezvoltarea abilităţilor de a lua atitudine şi de implicare pentru respectarea drepturilor omului. Elevii au discutat în cadrul grupurilor de lucru asupra importanţei existenţei societăţii libere, tolerante şi juste, în care tinerii să aibă o participare activă la viaţa socială contribuind la apărarea valorilor, a drepturilor omului şi a statului de drept. Elevii au exersat exercitarea unor drepturi dar şi asumarea responsabilităţilor. Am analizat împreună cât de important este ca tinerii să îşi dezvolte capacitatea de interacţiune cu lumea înconjurătoare, asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială. Tinerii au învăţat şi au înţeles cât de importantă este respectarea regulilor de bază, a legilor şi instituţiilor statului democratic, au învăţat că le sunt recunoscute anumite drepturi şi libertăţi, dar că fiecăruia îi revin şi obligaţii. împreună cu elevii au fost identificate prejudecăţi şi stereotipuri şi s-a subliniat importanţa educaţiei pentru drepturile omului. A fost susţinut comportamentul tolerant al tinerilor care să stimuleze respectul, înţelegerea şi cooperarea, aceştia au realizat exerciţii de gândire analitică şi sintetică care să acţioneze ca un factor de prevenire a acţiunilor negative din partea tinerilor, încurajându-se exersarea capacităţii de a accepta şi de a respecta puncte de vedere diferite. De asemenea, tinerii au exersat atitudini comportamentale tolerante faţă de minorităţi şi nu numai, fiindu-le exemplificate situaţii în care anumite grupuri de persoane sunt discriminare pe diferite motive, inclusiv pe cel de orientare sexuală. Au fost identificate cauzele care generează limbajul urii şi violenţa şi categoriile cele mai vulnerabile ce pot fi afectate ca urmare a limbajului urii. Elevii au realizat exerciţii care au avut ca obiect toleranţa şi intoleranţa pentru a stabili parametrii în care se poate lua atitudine împotriva limbajului urii. Evenimentul a constituit o acţiune dedicată conştientizării importanţei respectării drepturilor omului în rândul tinerilor şi încurajarea implicării acestora în promovarea acestor principii, fapt care a fost susţinut prin rezultatele finale pozitive evidenţiate atât de tinerii elevi, cât şi de profesorii însoţitori şi de formatori (trainerii). Acţiunile desfăşurate în cadrul proiectului „Teatru şi viaţă” au constituit o îmbinare a didacticului cu activităţile recreative, a comentariului social cu emoţia, a realismului şi fanteziei, muzicii şi dansului, artei teatrale şi educaţiei pentru drepturile omului. Au fost stabilite mijloace de acţiune pentru respectarea drepturilor omului de către tineri după încheierea trainingului.    Tinerii    au    înţeles importanţa participării la acţiuni de voluntariat şi la acţiunile de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, adoptarea unui comportament tolerant faţă de grupurile de persoane    vulnerabile,    ajutorarea    celor    în suferinţă, cooperarea şi unirea eforturilor pentru a face „o lume mai bună”, integrarea într-o societate democratică bazată pe statul de drept, în care sunt respectate regulile şi drepturile omului.

Secțiunea 3 – Tematici

În 2010

              Cu prilejul Zilei internaţionale a femeii, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat un colocviu cu titlul „Progresul poate fi realizat doar prin drepturi egale, şanse egale”. Prin această manifestare IRDO şi partenerii săi au desfăşurat un dialog incitant şi complex pe tema drepturilor femeii, care a urmărit în special identificarea  unor  acţiuni   concrete   pentru   asigurarea  respectării   şi   promovării drepturilor femeii în toate sectoarele societăţii. În cadrul acestui dialog au participat membrii ai Parlamentului, reprezentanţi ai Secretariatului General al Guvernului şi ai Consiliului   Superior al  Magistraturii,  reprezentanţi  IDEF,  numeroase  organizaţii neguvernamentale precum ANUROM,  Clubul  de la Cheia, ARDOF, cercetători ştiinţifici, cadre didactice universitare şi reprezentanţi ai mass-media.

              Cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii, instituită din 1948, se celebrează în fiecare an, începând din 1950, pentru a se atrage atenţia asupra unor probleme prioritare, de maximă importanţă pentru sănătatea publică şi lansarea unor programe sau proiecte pe termen lung. Cu acest prilej Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat în colaborare cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor şi Comisia pentru sănătate şi familie ale Camerei Deputaţilor şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România un simpozion consacrat temei stabilite de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru acest an „1000 de oraşe-1000 de vieţi. Campioni ai sănătăţii urbane şi promotori ai drepturilor omului”.

            Specialişti şi practicieni din întreaga lume s-au reunit în perioada 25- 29 aprilie 2010 la Iaşi pentru a participa la lucrările celei de a III-a ediţii a Conferinţei internaţionale de educaţie a adulţilor, care a avut ca partener în organizare şi Institutul Român pentru Drepturile Omului. Ediţia din acest an a Conferinţei s-a axat pe problematica privind „Pregătirea forţei de muncă pentru societatea informaţională”. La manifestări au fost prezenţi specialişti în domeniu din mai multe ţări, printre care Statele Unite ale Americii, Grecia, Italia, Cehia, Germania, Franţa şi România. În cadrul lucrărilor conferinţei au fost analizate impactul şi importanţa noilor tehnologii de comunicare pentru educaţie, acestea constituind veritabile instrumente pentru atingerea obiectivelor educaţiei continue şi a educaţiei adulţilor. în acest scop, conferinţa a iniţiat un dialog interactiv între specialişti şi practicieni de renume în domeniul educaţiei şi al drepturilor omului. De asemenea, conferinţa a lansat un forum de participare a diverşilor reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, ai organizaţiilor locale şi regionale precum şi al unor organizaţii internaţionale din domeniul public şi privat. De asemenea, scopul acestui forum este de a analiza şi dezbate oportunităţile dezvoltării forţei de muncă în noile condiţii ale societăţii informaţionale.

În cadrul lucrărilor conferinţei a avut loc şi simpozionul internaţional cu tema „Drepturile omului şi legislaţia muncii”, participând personalităţi din România şi din străinătate care au susţinut prezentări pe tema: „Drepturile economice, sociale şi culturale”. După interpretarea celor două concepte de „drept al muncii” şi „dreptul la muncă”, lucrările au continuat prin prezentări pe tema drepturilor economice, sociale şi culturale, precum şi despre Pactele şi reglementările internaţionale în acest sens dar şi prin prezentarea unor cazuri individuale de încălcări ale dreptului la muncă prin interpretări abuzive ale angajatorilor cu privire la desfacerea contractelor de muncă în România şi Franţa, precum şi locul pe care îl ocupă drepturile sociale în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pe parcursul dezbaterilor, temele abordate au făcut obiectul unui dialog constructiv concluzionându-se ca fiind necesară coeziunea la nivel european privind respectarea dreptului la muncă şi necesitatea perfecţionării sistemului legislativ privind protejarea acestui drept. Cu acest prilej Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” o diplomă de excelenţă, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii, pentru merite deosebite în rodnicul şi îndelungatul parteneriat în domeniul educaţiei pentru drepturile omului.

            Cu prilejul Zilei internaţionale a familiei, proclamată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 47/2371/1993 şi care din anul 1994 a devenit şi Ziua naţională a familiei române, zi instituită prin Hotărâre de Guvern adoptată în urma propunerii făcute de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi susţinută de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Cu acest prilej Institutul a organizat o amplă reuniune la care şi-au dat concursul Comisia pentru drepturile omului,  culte şi problemele   minorităţilor   şi   Comisia   pentru sănătate   şi   familie   ale   Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului precum şi Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă. „Tatăl şi familia: responsabilităţi şi provocări” a fost tema acestei reuniunii, desfăşurate sub forma unei mese rotunde, în cadrul căreia a fost subliniat rolul esenţial pe care l-a avut şi îl are familia şi tatăl în societatea umană, în general şi în special în societatea românească, în creşterea şi educarea tinerelor generaţii, în coeziunea şi solidaritatea socială, menirea esenţială a familiei în perpetuarea speciei umane; arătând că în această perioadă de criză familia se confruntă cu noi şi numeroase provocări şi necesitatea implicării mai active a guvernanţilor în protecţia socială dar şi legală a familiei, cu referire principală la reglementările aduse de noul Cod civil. Participanţii au făcut numeroase propuneri pentru dezvoltarea şi extinderea politicilor şi serviciilor orientate spre nevoile familiei care să înlesnească eforturile acesteia în a-şi îndeplini menirea de creare, creştere şi educare a generaţiilor viitoare în spiritul valorilor. Remarcând, totodată, rolul pe care-l joacă familia şi în special taţii în coeziunea şi integrarea socială.

Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la înfiinţarea OSCE, Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii Al. I. Cuza Iaşi a organizat o masă rotundă cu tema „Rolul OSCE în dezvoltarea instituţiilor democratice privind drepturile omului”

Cu prilejul Zilei mondiale a mediului Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Română pentru un Mediu Sănătos au organizat, în data de 5 iunie, o dezbatere cu tema „Etica ecologică şi dreptul la un mediu sănătos”. În cadrul lucrărilor a fost evidenţiat impactul schimbărilor climatice, generate de activitatea umană, vizibile la scară planetară şi reprezintă problema majoră cu care se confruntă omenirea în acest moment, mai ales în contextul crizei economice globale -perioadă în care este acordată o atenţie diminuată problemelor de mediu. A fost evidenţiată multitudinea factorilor care erodează habitatul natural al omului ,dar şi lipsa politicilor de planificare urbană inteligentă care să conducă la stoparea fenomenelor cu consecinţe nefaste asupra vieţii. În acest context, participanţii, profesori universitari, cercetători, experţi în domeniul mediului, medici, jurişti, reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale din domeniul drepturilor omului au subliniat necesitatea unirii forţelor şi a schimbării atitudinii faţă de problemele actuale ale mediului legate de schimbările climatice.

            Cu prilejul Zilei mondiale a refugiatului, Institutul Român pentru Drepturile Omului, alături de Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, a organizat dezbaterea având ca temă „Evoluţia instituţiei azilului în România”.

            Cu   prilejul   Zilei  mondiale  a populaţiei   s-a  desfăşurat  la  Baia  Mare, Simpozionul cu tema „Ziua mondială a populaţiei, prezent şi viitor”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului cu concursul Catedrei UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare.

            Institutul Român pentru Drepturile Omului prin reprezentanţii săi a participat activ în cadrul seminarului cu tema ”Promovarea educaţiei globale şi a educaţiei pentru dezvoltare în România”, organizat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale din România, Grupul de lucru pentru educaţia pentru dezvoltare în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu sprijinul Centrului Nord-Sud al Consiliului Europei şi al Comisiei Europene.

          În perioada 29-30 septembrie 2010,  s-a desfăşurat simpozionul cu tema ”Promovarea şi protecţia europeană a drepturilor omului”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă din cadrul Universităţii de Nord Baia Mare şi cu concursul IDEF pentru a marca împlinirea a 60 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi a 17 ani de când România este membră a CE. Institutul Român pentru Drepturile Omului a participat cu rapoarte, puncte de vedere, material documentar la simpozionul consacrat temei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi cu tema „Oameni egali – Drepturi egale”, organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România  şi  Family Forum.  In  cadrul  manifestării   s-a atras  atenţia  asupra cooperării   dintre   instituţiile   naţionale   de   drepturile   omului   şi   organizaţiile persoanelor cu dizabilităţi în monitorizarea şi implementarea Convenţiei cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Principala temă de discuţie a reprezentat-o structura şi rolul mecanismelor naţionale pentru implementarea şi monitorizarea Convenţiei cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

            Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM)  şi Asociaţia română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Family Forum, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, cu concursul Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceză, a organizat o masă rotundă cu tema „Drepturile persoanelor vârstnice – între deziderate şi realităţi”, deviză sub care Ziua  Internaţionala a vârstnicilor a fost sărbătorită pe plan mondial. Participanţii – parlamentari, experţi, cercetători, cadre didactice universitare şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniul drepturilor omului au abordat diferite aspecte ale problematicii drepturilor vârstnicilor în contextul evoluţiilor demografice, sociale şi economice pe plan global, regional şi intern.

Cu prilejul Zilei mondiale a educaţiei, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, o masă rotundă cu tema „Educaţia şi criza economică”. Reuniunea se înscrie în dezbaterea, lansată de către Comitetul Internaţional de Coordonare a Instituţiilor Naţionale din domeniul drepturilor omului, din care Institutul Român pentru Drepturile Omului face parte, a textului anteproiectului Declaraţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra educaţiei şi formării în domeniul drepturilor omului. În cadrul lucrărilor s-au făcut referiri la principiile înscrise în Recomandările UNESCO şi alte documente internaţionale precum şi la anteproiectul Declaraţiei asupra educaţiei şi formării în domeniul drepturilor omului, iniţiat de Consiliul drepturilor omului. Totodată, participanţii, cercetători, cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, membri ai unor organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniu au exprimat opinii în legătură cu conţinutul anteproiectului supus dezbaterii precum şi despre formarea eficientă şi calitatea cursurilor de formare şi a Concursului de creativitate didactică organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Casele Corpului Didactic.

             Cu ocazia Zilei Naţiunilor Unite, Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România – ANUROM, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia a organizat, o serie de manifestări cultural-ştiinţifice desfăşurate în perioada 24 – 27 octombrie 2010 consacrate Zilei Naţiunilor Unite, în care se înscrie şi  dezbaterea  cu tema „Racordarea instituţiilor  şi  instrumentelor româneşti  de protecţie şi promovare a drepturilor omului la cele ale ONU” la Bucureşti, Baia Mare, Măneciu, Vălenii de Munte, Cheia, Iaşi, Bistriţa Năsăud, Târgu Mureş ş.a. În cadrul manifestărilor consacrate Zilei Naţiunilor Unite – 24 octombrie, se înscrie şi masa rotundă cu tema „Contribuţii româneşti la activitatea ONU”, organizată la Bucureşti, de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu ANUROM. Totodată, în cadrul acestor manifestări s-a desfăşurat o gamă variată de activităţi, de la lansări de carte şi expoziţii de publicaţii, la mese rotunde cu cadre didactice, pentru evidenţierea unor metode didactice atractive pentru informarea şi sensibilizarea elevilor cu privire la rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite, dezbateri cu masteranzi ai Catedrei UNESCO şi până la reuniuni cu caracter ştiinţific şi de popularizare.

Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului fost marcată în întreaga Europă prin acţiuni  de comemorare a Holocaustului  şi de condamnare şi combatere a manifestărilor naţionalist-extremiste şi fasciste. Cu acest prilej, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), cu Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, şi cu concursul IDEF a organizat o masă rotundă la care au luat parte cercetători,   cadre   didactice   universitare,   studenţi,   membri   ai   unor   organizaţii neguvernamentale etc. În cadrul acestei reuniuni s-au exprimat opinii în legătură cu semnificaţia şi importanţa acestui eveniment, ce înseamnă pentru popoarele lumii marcarea zilei de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului, faptul că, învăţând din lecţiile trecutului să punem stavilă unor astfel de manifestări naţionalist-extremiste şi fasciste cu consecinţe deosebit de grave pentru omenire.

Ziua adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului fiind consacrată de  ONU Ziua Internaţională  a  Drepturilor  Omului, Institutul  Român  pentru Drepturile Omului a organizat, în acest context, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile   Unite   din   România,   Catedra   UNESCO   pentru   drepturile   omului, democraţie, pace şi toleranţă o masă rotundă cu tema „Nu discriminării”. Cu ceasta ocazie participanţii la masa rotundă, membri ai Curţii Constituţionale, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Legislativ, ai IDEF şi ai organizaţiei „Jus Primi Viii”, cadre didactice universitare, diplomaţi, cercetători, avocaţi, reprezentanţi ai unor organizaţii cu preocupări în domeniul drepturilor omului, s-au referit la diferite aspecte ale problematicii egalităţii şi nediscriminării, de la cadrul juridic intern şi internaţional, rolul mecanismelor şi instituţiilor pentru apărarea drepturilor omului.

În cadrul săptămânii dedicate Zilei internaţionale a drepturilor omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat la Constanţa în parteneriat cu Universitatea „Andrei Şaguna” o masă rotundă cu tema „Drepturile omului, între deziderat şi realitate” şi la Baia Mare în colaborare cu Universitatea de Nord a organizat simpozionul cu tema „Drepturile Omului – Un sistem în evoluţie” la care au participat cercetători, experţi, cadre din învăţământul universitar, studenţi, reprezentanţi ai unor organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale cu preocupări în domeniu.

De asemenea, Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Fundaţia „Adolescenţa”, Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti şi Inspectoratul Şcolar al judeţului Prahova a organizat simpozionul cu tema „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului„.

               Cu ocazia Zilei internaţionale a emigranţilor, Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) a organizat o masă rotundă cu tema „Dreptul de liberă circulaţie a lucrătorilor emigranţi”. în cadrul acestei dezbateri s-au adus în discuţie atenuarea principalelor bariere în domeniul emigraţiei şi libera circulaţie a lucrătorilor pe care le întâmpină în general ţările recent aderate la Uniunea Europeană şi în particular România. Totodată reprezentanţii I.R.D.O. au participat la lucrările Conferinţei internaţionale cu tema „Atenţie la decalaje – pentru o mai bună desfăşurare a liberei circulaţii a cetăţenilor europeni”, organizată de ECAS (European Citizen Action Service), Comitetul Economic şi Social European şi Institutul de Studii Juridice Europene, Institutul  Român pentru Drepturile  Omului  a participat prin rapoartele elaborate, la Summitului mondial al Familiei +6 cu tema „Educaţia este arma cea mai puternică pe care o poţi folosi pentru a schimba lumea„, organizată de Organizaţia Mondială a Familiei cu participarea ECOSOC, UNESCO – Mişcarea educaţie pentru toţi şi Asociaţia internaţională a consiliilor economice şi sociale şi institute similare.

În 2011

”Protecţia drepturilor copilului în România” reprezintă tema de dezbatere din cadrul colocviului organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, fiind determinată de multitudinea de reglementări juridice apărute în ultima perioadă care au avut ca obiect copilul şi drepturile sale, familia şi modul în care factorii statali trebuie să acţioneze asupra protecţiei acestor drepturi. In cadrul acestei acţiuni s-a discutat despre necesitatea înfiinţării „Avocatului pentru copii” în România şi a fost elaborată Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului având ca obiectiv mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient în vederea protecţiei şi respectării drepturilor copilului, precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale copilului.

Institutul   Român   pentru   Drepturile Omului,   în   parteneriat   cu   Asociaţia   pentru Dialog     Intercultural,      Asociaţia     EFECT, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Comisia Naţională a României pentru UNESCO  şi  Centrul  Cultural  al Ministerului Administraţiei şi Internelor – Biroul Tradiţii şi Educaţie,    a    participat    la    organizarea    şi desfăşurarea la Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei   şi   Internelor   a   unor   acţiuni intitulate metaforic ”Mărțișorul toleranţei”. La manifestare au participat elevii unor prestigioase licee,  colegii naţionale şi şcoli din Bucureşti care au promovat toleranţa şi respectul pentru diversitatea culturală, au creat prin simbolistica teatrală un context în care tinerii  aparţinând diferitelor grupuri de cultură să se cunoască şi să socializeze.

  Institutul    Român    pentru    Drepturile Omului  a organizat, în colaborare cu IDEF, ANUROM,   Asociaţia   Clubul   de   la   Cheia, ARODF, LIRDO, ARDOVT, cu prilejul Zilei internaţionale a femeii, al împlinirii a 220 de ani de la „Declaraţia drepturilor femeii” şi a o
sută de ani de când această zi a fost sărbătorită pentru prima  dată în lume,  o masă rotundă având ca temă chiar logo-ul din acest an ales de ONU „ Uniţi-văpentru apune capăt violenţelor împotriva femeii”. în cuvântul de deschidere, reprezentantul Comitetului Director al IDEF a făcut referire la importanţa Declaraţiei pentru drepturile   femeii   şi   cetăţenei   precum   şi   o prezentare   a   conţinutului   acestei   Declaraţii, subliniind lupta curajoasă şi atât de neobişnuită în acele timpuri pe care Olympe de Gouges a purtat-o în  domeniul  drepturilor femeii.  Prin această acţiune s-a dorit şi s-a realizat un dialog interesant şi complex pe tema drepturilor femeii ce a urmărit în special identificarea unor acţiuni concrete    pentru    asigurarea    respectării    şi promovării drepturilor femeii. La acest dialog au     participat     membri     ai     Parlamentului, reprezentanţi  ai  IDEF,  numeroase  organizaţii neguvernamentale,  cercetători  ştiinţifici,  cadre didactice universitare şi reprezentanţi ai mass media.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a desfăşurat o activitate susţinută de conştientizare a temei propuse de OMS în acest an „Rezistenţa antimicrobiană şi răspândirea globală a acesteia”, cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii. în acest sens, Institutul a lansat o amplă campanie de informare, conştientizare şi identificare a unor soluţii prin diverse acţiuni care au avut loc în mai multe oraşe:

  1. a) Baia Mare   –   ziua   a   fost   marcată împreună   cu   Catedra   UNESCO   pentru drepturile   omului,    democraţie,    pace   şi toleranţă, Universitatea de Nord, Baia Mare, prin desfăşurarea de întâlniri cu studenţii şi cadrele didactice ale Universităţii de Nord,
    Baia Mare.
  1. Bistriţa –    acţiuni    de    informare, conştientizare şi identificare a unor soluţii privind rezistenţa antimicrobiană realizate în colaborare cu filiala Bistriţa a Asociaţiei Nevăzătorilor şi Direcţia de asistenţă socială Bistriţa;
  2. Cheia –    Institutul    Român    pentru Drepturile     Omului     în     colaborare     cu Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”   şi   cu   concursul   Muzeului   de Ştiinţe ale Naturii din localitate, a organizat un simpozion şi o expoziţie de documente informative pe tema „Drepturile omului şi sănătatea „;
  3. De asemenea, în colaborare cu Fundaţia „Adolescenţa” şi Casa Corpului Didactic Prahova, Institutul a iniţiat mai multe acţiuni cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii la Ploieşti şi Buzău. Sediul Casei Corpului Didactic din Ploieşti a fost gazda unei expoziţii de materiale informative, în efortul comun de combatere a răspândirii rezistenţei Prin informarea concertată a elevilor, a tinerilor şi a cadrelor didactice s-a urmărit conştientizarea publicului în vederea luării unor măsuri preventive pentru evitarea şi combaterea rezistenţei organismului la medicamentele antimicrobiene – problemă care devine tot mai periculoasă la nivel mondial.
  4. La Şcoala din localitatea Scărişoara, din judeţul Buzău, ziua de 7 aprilie a prilejuit dezbaterea temei „Dreptul copiilor la educaţie pentru sănătate. Prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor atât în familie, cât şi în şcoală”. Cu acest prilej, elevii au aflat despre campania Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi au primit răspunsuri la întrebările puse în cadrul activităţilor desfăşurate sub şi despre logo-ul din acest an „Rezistenţa antimicrobiană: dacă nu intervenim azi, nu vom putea trata mâine”. f) Cu concursul Institutului Român pentru Drepturile Omului, pe website-ul Fundaţiei „Adolescenţa” a fost preluată şi publicată campania OMS împreună cu afişul de popularizare a temei din acest an.
  5. La toate aceste acţiuni se adaugă conferinţa, cu participare internaţională, ce a avut loc la Bucureşti, şi la care au fost prezenţi reprezentanţi ai IDEF, Family Forum, Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţiei Române pentru Drepturile Femeii – ARODF, ai unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cercetători ştiinţifici, doctoranzi precum şi reprezentanţi ai mass Au fost prezentate teme, precum: „Evoluţia sistemului de sănătate din România”, „Provocări actuale: lupta contra apariţiei noilor microbi şi a rezistenţei organismului faţă de medicamentele antimicrobiene”, „Capacitatea de acţiune şi reacţie a guvernelor în cazul confruntării cu dezastre de proporţii”. Pe tot parcursul dezbaterilor s-au căutat şi s-au propus soluţii concrete, acordându-se o atenţie specială rolului important care îi revine campaniei de conştientizare a populaţiei. Au fost organizate, de asemenea, expoziţii de carte cu lucrările în domeniu publicate de Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Ziua     internaţională     a    familiei, proclamată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 47/2371/1993 şi care din anul 1994 a devenit şi Ziua naţională a familiei române, zi instituită prin Hotărâre de Guvern adoptată în urma propunerii făcute de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi susţinută de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Institutul, împreună cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România a organizat o suită de manifestări unde au fost prezentate diverse aspecte ale problematicii promovării şi garantării drepturilor familiei, dar şi a greutăţilor şi prejudecăţilor cu care aceasta se confruntă atât pe plan naţional cât şi internaţional. „Rolul familiei în societatea românească’ este tema mesei rotunde care a încheiat şirul manifestărilor dedicat acestei zile. Au fost scoase în evidenţă preocupările existente pentru creşterea rolului familiei în viaţa socială, dar şi problemele şi greutăţile pe care aceasta le întâmpină, noile provocări dar şi şansele noi cu care se confruntă mai ales tinerele familii odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. S-a afirmat, ca o concluzie finală, că pentru viitorul familiei depăşirea dificultăţilor economice este foarte importantă, dar nu şi suficientă, pentru că înainte de orice este nevoie ca societatea să-şi regăsească şi să-şi cultive resursele morale care, împreună cu înţelepciunea şi respectul persoanei au stat dintotdeauna la temelia familiei.

Institutul a organizat în parteneriat cu Casa Corpului Didactic Iaşi simpozionul cu tema „Educaţia pentru cetăţenie activă – educaţie       prioritară”,       ECAEP       2011. Manifestarea s-a înscris în seria unor evenimente naţionale, cu participare internaţională, fiind un prilej pentru participanţii români ca, alături de partenerii europeni, să evidenţieze similarităţile şi diferenţele dintre realizările româneşti şi cele europene, reflectând retrospectiv şi în perspectivă asupra abordării educaţionale a cetăţeniei active şi a voluntariatului. Aceasta a reunit aproximativ 100 de participanţi din ţară şi din străinătate: Bulgaria, Spania, Turcia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, instituţii cu abilitare în formare, furnizori de formare, cercetători, cadre didactice universitare şi preuniversitare. Au fost, de asemenea, prezenţi şi reprezentanţi ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universităţii „Petre Andrei” Iaşi, Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, Organizaţiei „Salvaţi Copiii”, Organizaţiei „Alternative Sociale”, Consiliului Judeţean Iaşi, Primăriei Municipiului Iaşi. Simpozionul a oferit participanţilor oportunitatea de a dezbate şi de a reflecta asupra importanţei educaţiei continue, a modalităţilor de formare a cetăţenilor europeni activi/proactivi în acord cu tendinţele europene. Această a doua ediţie a simpozionului ECAEP se constituie într-un eveniment de referinţă în educaţia adulţilor, alături de alte preocupări în domeniu, organizate de profesionişti în educaţie atât la nivel local şi naţional cât şi la nivel internaţional. In cadrul simpozionului, reprezentanţii Institutului Român pentru Drepturile Omului au condus o dezbatere cu tema: „Cetăţenie europeană şi rolul educaţiei în formarea cetăţeniei active”.

Institutul, în parteneriat cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, a organizat simpozionul ”Metode moderne de acţiune pentru protecţia şi promovarea drepturilor omuluidestinat studenţilor, masteranzilor şi corpului didactic din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Juridice. O concluzie desprinsă în cadrul lucrărilor este că internetul a devenit un instrument indispensabil în realizarea activităţilor cotidiene şi, pe cale de consecinţă, mediul virtual poate şi trebuie să favorizeze şi să promoveze drepturile omului, să lupte împotriva inegalităţii, a discriminării şi a segregării pe piaţa muncii şi nu numai.

Ziua mondială a mediului a prilejuit organizarea, la Bucureşti, de către Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Română pentru Dreptul la un Mediu Sănătos şi Universitatea Ecologică Bucureşti, a unui simpozion cu tema „Un mediu sănătos pentru viitorul omului”. De asemenea, tot cu acest prilej, la Iaşi, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat dezbaterea „Dreptul la un mediu sănătos” în colaborare cu reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi ai Universităţii „Al. I. Cuza”. În cadrul lucrărilor a fost evidenţiat impactul schimbărilor climatice generate de activitatea umană, vizibile la scară planetară, problemă majoră cu care se confruntă omenirea în acest moment, mai ales în contextul crizei economice globale – perioadă în care este acordată o atenţie diminuată problemelor de mediu. A fost, de asemenea, remarcată multitudinea factorilor care erodează habitatul natural al omului, dar şi lipsa politicilor de planificare urbană inteligentă care să conducă la stoparea fenomenelor cu consecinţe nefaste asupra vieţii. Participanţii, profesori universitari, cercetători, experţi în domeniul mediului, medici, jurişti, reprezentanţi ai organizaţiilor guvernamentale din domeniul drepturilor omului, au subliniat necesitatea unirii forţelor şi a schimbării atitudinii faţă de problemele actuale ale mediului legate de schimbările climatice.

Atât  pe  plan  intern  cât  şi  pe  plan internaţional, mai ales în cadrul Agenţiei pentru Drepturi   Fundamentale   a  Uniunii   Europene, Institutul a efectuat de mai mulţi ani cercetări privind    statutul    şi    drepturile    refugiaţilor. Simpozionul    ”Asistenţa   medicală   acordată pacientului refugiat„, realizat în colaborare cu cadre universitare din Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş şi destinat profesorilor universitari,      studenţilor,      cercetătorilor     şi reprezentanţilor        organizaţiilor neguvernamentale cu preocupări în domeniu, s- a înscris în suita de manifestări pe care şi le-a propus Institutul cu ocazia Zilei mondiale a refugiatului. Tot dintre acestea a făcut parte şi masa   rotundă   cu   tema   „60   de   ani  de   la adoptarea  Convenţiei de  la  Geneva privind statutul refugiaţilor”, organizată în colaborare cu cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza”  din Iaşi  şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. De asemenea, au avut loc numeroase dezbateri cu membri ai IDEF, ai Catedrei UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor ONG-uri cu preocupări în domeniu.

Institutul   Român   pentru   Drepturile Omului a desfăşurat numeroase activităţi având ca   suport   problematica   libertăţii   religioase. Amintim   simpozionul   Drepturile  omului  şi libertatea religioasă la limita dintre teorie şi realitate„,   în   cadrul    căruia   a   fost   lansat Raportul pe   anul  2010 privind  libertăţile religioase   în  România”.   La   manifestare   au participat reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ai Bisericii Romano-Catolice din Iaşi,   ai   unor   organizaţii   neguvernamentale. Dezbaterea ”Aspecte ale libertăţii religioase în România şi ale educaţiei pentru toleranţă şi respect pentru semeni”, a avut drept grup ţintă cadre didactice, studenţi ai Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, reprezentanţi ai Curţii de Apel Iaşi, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniu. La sediul său, Institutul a organizat numeroase dezbateri privind unele aspecte ale relaţiei dintre cetăţean, culte şi instituţii ale statului, la care au participat membri ai IDEF, ai Catedrei UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, ai Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România şi ai altor organizaţii neguvernamentale din domeniul drepturilor omului. Institutul a furnizat documentaţie ştiinţifică privind libertatea religioasă în România unor instanţe din UE şi SUA (puncte de vedere cu privire la drepturile religioase şi autonomia cultelor religioase din România, fiind prezentate şi analizate în acest sens o serie de decizii ale Curţii Constituţionale a României).

La    Târgu    Mureş,    s-a    desfăşurat seminarul „Dreptul la libertate, justiţie socială şi solidaritate la nivel european”, fiind astfel marcată  Ziua   internaţională   a   democraţiei, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Universitatea Dimitrie
Cantemir,  Facultatea de drept.  Tot cu acest prilej a avut loc şi la Bucureşti dezbaterea cu tema „Implicarea României în promovarea şi consolidarea        democraţiei        la        nivel internaţional’,   organizată   în   colaborare   cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Catedra  UNESCO   pentru   drepturile   omului, democraţie, pace şi toleranţă.

În perioada 24-25 septembrie 2011 sau avut    loc    dezbateri    pe    tema    Directivei 2010/4l/UE   a  Parlamentului   European   şi   a Consiliului     privind     aplicarea     principiului egalităţii de tratament pentru bărbaţi şi femei care   desfăşoară   o   activitate   independentă, organizate     de     Institutul     Român     pentru Drepturile  Omului în colaborare  cu  Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă din cadrul Universităţii  de Nord Baia Mare.

Institutul   Român   pentru   Drepturile Omului a organizat, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Română pentru Apărarea Drepturilor Omului la Vârsta   a  Treia,   cu   ocazia   celei   de-a  20-a aniversări a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice mai multe manifestări ştiinţifice având în prim plan problematica persoanelor vârstnice. Dintre acestea menţionăm masa rotundă cu tema „Spre o societate a tuturor vârstelor”. Participanţii – parlamentari, experţi, cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, studenţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniu, au abordat diferite aspecte ale problematicii drepturilor vârstnicilor în contextul evoluţiilor demografice, sociale şi economice pe plan global, regional şi intern.

Ziua Naţiunilor Unite a prilejuit organizarea de către Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România -ANUROM, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Universitatea de Nord Baia Mare a mai multor manifestări ştiinţifice consacrate evoluţiei mecanismelor de protecţie şi promovare a drepturilor omului în sistemul ONU.

Menţionăm dezbaterea Drepturile omului în administrarea justiţiei„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului cu concursul Asociaţiei Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu” şi al Tribunalului din Vălenii de Munte, la Vălenii de Munte.

Drepturile omului reflectate în sistemul ONU şi în legislaţia româneascăa reprezentat reuniunea organizată în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Constanţa şi s-a desfăşurat sub formă de comunicări şi dezbateri având ca teme aspecte ale activităţii ONU în cei 66 de ani care au trecut de la crearea organizaţiei, rolul, realizările şi obiectivele ONU, ale instituţiilor specializate din sistemul său.

La Bucureşti, a avut loc o dezbatere interactivă cu membrii Consiliului reprezentativ al elevilor Şcolii nr. 190 „Marcela Peneş”, pe tema „Structura Organizaţiei Naţiunilor Unite în lume şi a activităţii acesteia în România prin intermediul agenţiilor sale specializate „.

„Drepturile omului în sistemul ONU’ a fost tema abordată în cadrul seminarului cu participare internaţională, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu   reprezentanţi   ai   IDEF,   Family   Forum, Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cercetători ştiinţifici, doctoranzi etc. Dintre temele abordate menţionăm: „Relaţia dintre libertatea religioasă şi autorităţile publice. Relaţiile inter confesionale „; „Rolul ONU în apărarea drepturilor refugiaţilor şi în combaterea violenţei, torturii şi a tratamentelor degradante şi inumane – exemplificări concrete din zonele de conflict existente în prezent pe glob „; „Rolul IDEF în promovarea principiilor ONU” – s-a evidenţiat, printre altele, împlinirea a 30 de ani de la adoptarea Declaraţiei ONU privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi de discriminare din motive de religie sau de convingere.

De asemenea, Institutul a organizat în mai multe oraşe seminarii, întâlniri, lansări şi expoziţii de carte, la care au participat elevi, studenţi, cadre didactice, toate având ca scop principal evidenţierea unor metode didactice atractive privind informarea şi sensibilizarea grupurilor ţintă cu privire la rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În cadrul colaborării cu „UNITED for Intercultural Action” – reţeaua europeană împotriva naţionalismului, rasismului şi în sprijinul migranţilor şi al refugiaţilor, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat o serie de activităţi comemorative şi educaţionale care au avut loc cu prilejul Zilei internaţionale de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului. Fiecare activitate s-a adresat unui grup ţintă, discutându-se astfel modalităţile, instrumentele şi mecanismele de promovare şi protecţie a drepturilor omului împotriva rasismului şi a discriminării la nivel naţional, european şi internaţional. Dintre acestea menţionăm:

1) Simpozionul „Protecţia împotriva rasismului şi discriminării”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului cu concursul Casei Corpului Didactic Iaşi, destinat cu precădere cadrelor didactice de la diferite instituţii educaţionale, precum Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza”, Casa Corpului Didactic Iaşi, Centrul de Studii Europene, reprezentanţi ai mass-media ieşene. Enunţăm selectiv dintre temele abordate:

„Migraţie, minorităţi şi atitudini în lumea românească”, „Instrumente juridice europene de promovare şi protecţie a drepturilor omului împotriva rasismului şi a discriminării” etc. Tot în cadrul acţiunii au fost prezentate publicaţiile de specialitate ale Institutului Român pentru Drepturile Omului, şi a fost lansat volumul „Protection against racism and discrimination”.

  • Proiectul „Holocaust education  in Romania”,  organizat la Ploieşti  de  Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu  Fundaţia   „Adolescenţa”,   Casa   Corpului Didactic Prahova, a reunit un număr însemnat de  elevi,  cadre  didactice,   studenţi, voluntari precum   şi   reprezentanţi   ai   unor   organizaţii neguvernamentale cu preocupări în domeniu. În cadrul acestuia, au fost prezentate proiecte ale elevilor privind educaţia pe tema Holocaustului, expoziţii de desene precum şi un concurs de   La realizarea acestor activităţi  au contribuit: Şcoala „I. A. Basarabescu”, Grupul Şcolar   „Ludovic   Mrazek”   Ploieşti,   Colegiul Naţional „Nichita Stănescu” Ploieşti, Colegiul Naţional  „I.  L.  Caragiale” Ploieşti,  Colegiul Tehnic „Elie Radu” Ploieşti, Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu” Ploieşti, Colegiul Economic „Virgil   Madgearu”   Ploieşti,   Liceul   de   artă „Carmen Sylva” Ploieşti. Acest proiect pentru promovarea educaţiei nonformale, care a fost un bun prilej pentru discuţii, schimb de păreri şi opinii, a fost considerat un real succes întrucât promovarea şi protecţia drepturilor omului  a suscitat un interes deosebit din partea publicului prezent format din  elevi,   studenţi, voluntari, cadre didactice. Dezbaterea „Cicatricele fascismului şi ale antisemitismului în istoria umanităţii”, organizată la Sibiu de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi  Casa corpului  Didactic Sibiu, a vizat grupul ţintă format din profesorii care  predau  disciplina  istorie,   atât  la  nivel gimnazial cât şi liceal, precum şi inspectorii de      în     cadrul     acestei     tematici participanţii au   realizat      conexiuni      cu problematica   drepturilor   omului,    au   făcut schimb  de bune practici, insuflându-le astfel elevilor  dorinţa   de   a   participa   la   acţiuni extraşcolare şi extracurriculare.

În  cadrul  manifestărilor consacrate Zilei     internaţionale     de     luptă     împotriva rasismului   şi   antisemitismului,   în   amintirea victimelor „Nopţii de cristal”, s-a înscris şi seminarul cu participare internaţională „Pentru a preveni xenofobia, rasismul şi antisemitismul”, organizat de IRDO la Cheia, la care şi-au dat concursul reprezentanţi ai IDEF, ANUROM, Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, Family Forum, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană. Temele principale ale dezbaterii au fost: „Să construim o Europă democratică, plurilingvistică şi pluriculturală”, „Convenţia ONU împotriva rasismului: istorie, actualitate „, „Plurilingvism şi pluriculturalitate în spaţiul şcolar”, „Mass-media, instrumente de promovare a pluriculturalismului”.

Tot în acest registru s-a înscris şi masa rotundă „Protecţia împotriva rasismului şi a discriminării” .

  • „Toţi oamenii egali,   indiferent de cultură” a fost tema acţiunii cultural-artistice organizată     de     Institutul     Român     pentru Drepturile  Omului  cu  sprijinul  Şcolii    90 „Marcela Peneş” din Bucureşti şi realizată cu concursul elevilor din învăţământul primar şi al cadrelor didactice. Scopul a fost demonstrarea unităţii    în    diversitate    şi    educaţia    pentru multiculturalitate.   Astfel,   au   fost   prezentate cântece populare, atât româneşti cât şi în limbile minorităţilor   naţionale,   dansuri,   poezii,   s-au făcut   referiri   la   confluenţa   culturilor,    s-a explicat  şi  exemplificat  specificul   diferitelor porturi populare.
  • La Târgu Mureş a avut loc masa rotundă „Antirasism prin sporf, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Asociaţia „Civitas Mundi”, la care au participat oameni din lumea sportului, campioni care au scos în  evidenţă importanţa luptei împotriva rasismului,   discriminării,   intoleranţei   pentru victoria fair play-ului. De asemenea, a avut loc şi prezentarea cărţii „Protection against racism and discrimination”, publicată de Institut.

Aceste manifestări au fost, de altfel, evidenţiate în publicaţiile revistei editate de „UNITED for Intercultural Action” – reţeaua europeană împotriva naţionalismului, rasismului şi în sprijinul migranţilor şi al refugiaţilor.

Problematica drepturilor omului în relaţia administraţie-cetăţean a fost tratată în cadrul   conferinţei  internaţionale  „Necesitatea reformei în drept şi administraţia publică”, organizată de Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş, Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, Institutul de Cercetări Juridice, „Acad. Andrei Rădulescu”, Institutul de Economie Naţională, Universitatea din Salento, Italia, Universitatea din Miskolc, Ungaria, Universitatea „Corvinus” din Budapesta, Fundaţia „Pro Iure” şi Reţeaua Universităţilor Central Europene pentru Educare şi Cercetare Antreprenori al ă, Erasmus Multilateral Projects, pe tema bunelor practici în domeniul drepturilor omului.

                 Şi în acest an, problematica privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi s-a reflectat în numeroasele lucrări de cercetare care au fost prezentate atât în cadrul unor acţiuni interne cât şi    internaţionale.    Dintre    acestea    amintim întâlnirea   cu   cadre   didactice,   doctoranzi   şi reprezentanţi    ai    Direcţiei    pentru    protecţia copilului     Timişoara    pentru    a    sensibiliza populaţia  cu privire  la persoanele  cu nevoi speciale,  marginalizate  de  societate  şi  de  a combate    discriminarea    acestora.    Întâlnirea, organizată     de     Institutul     Român     pentru Drepturile Omului  şi Facultatea de Drept  şi Ştiinţe Administrative, Universitatea de Vest, Timişoara, a atras atenţia asupra necesităţii unor programe  specializate  de  lucru  cu  grupurile ţintă, astfel încât să fie stimulată gândirea logică şi spiritul de competitivitate şi de combativitate în   rândul   copiilor,   în   scopul   integrării   lor sociale.

                  În   cadrul   manifestărilor   dedicate „Săptămânii   drepturilor   omului”,    Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat numeroase acţiuni, dintre care amintim:

  • „Ziua porţilor deschise ” – au avut loc prezentări de carte şi întâlniri cu elevi din mai multe şcoli din Bucureşti şi din judeţul Prahova;
  • Masa rotundă cu tema „Priorităţi în domeniul drepturilor omului”,   organizată  în colaborare cu Fundaţia „Pro Iure”;

–    Acţiuni    de    sensibilizare    privind respectarea drepturilor omului şi prezentare de carte cu tema „Drepturile copilului”, organizate împreună cu Colegiul Media din Bucureşti;

–   Inaugurarea  Cabinetului  „Drepturile omului şi ale copilului” la Şcoala nr.  17 din Botoşani;

–    Masă    rotundă    cu    tema    „Alege demnitatea.      Pune      capăt     discriminării”, organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România;

–   În colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului democraţie, pace şi toleranţă   au   fost   organizate    dezbateri    la Universitatea de Nord, Baia Mare. Beneficiari: studenţi, doctoranzi şi cadre didactice din cadrul Universităţii;

          Simpozionul Repune afirmativă – un loc sub soare”, organizat de Ministerul Educaţiei,    Cercetării,    Tineretului    şi Sportului,     Inspectoratul     Şcolar     al Municipiului       Bucureşti,       Colegiul Naţional       „Octav      Onicescu”      în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile   Omului,    Asociaţia   pentru Dialog      Intercultural      şi      Comisia Naţională a României pentru UNESCO, cu    participarea    Catedrei    UNESCO pentru   drepturile   omului   democraţie, pace şi toleranţă, Universitatea de Nord, Baia Mare.

            Institutul    Român    pentru    Drepturile Omului    a    participat    cu    rapoarte, comunicări şi cu publicaţii la numeroase acţiuni   pe   plan   internaţional.   Dintre acestea amintim:

  • A doua reuniune a Grupului de lucru pentru Convenţia  ONU  cu  privire  la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, din cadrul  grupului   european  de  instituţii naţionale      de      drepturile      omului, organizată  de  Centrul  Belgian  pentru Egalitate   de   Şanse   şi   Combatere   a Rasismului,    cu         participarea reprezentanţilor instituţiilor naţionale din grupul european, reprezentanţi ai reţelei Equinet   precum    şi    reprezentanţi    ai Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
  • A 24-a      sesiune      a      Comitetului Internaţional       de      Coordonare      a Instituţiilor Naţionale pentru Promovarea  şi Protecţia Drepturilor Omului (ICC), organizată   de înaltul Comisariat   al   Organizaţiei   Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului şi ICC;
  • Reuniunea interregională a reprezentanţilor ţărilor    pentru    care urmează a fi revizuit modul în care sunt transpuse  în   legislaţie   şi   aplicate  în practică  prevederile   din  instrumentele internaţionale şi regionale de drepturile omului,     organizată    în     Spania     de Departamentul Instituţiilor Naţionale şi Mecanisme    Regionale     din     cadrul înaltului     Comisariat     ONU     pentru Drepturile Omului;
  • Conferinţa „Interzicerea formelor   de instigare la ură naţională, rasială sau religioasă”   –   atelier   privind   Europa, organizată de înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului;
  • Seminarul „Structurile   naţionale   de drepturile omului din statele membre ale Consiliului    Europei”,    organizat    de Consiliul Europei;
  • Conferinţa privind Instituţiile Naţionale pentru Drepturile   Omului   din   zona OSCE,   organizată   de   Biroul   OSCE pentru      Instituţii      Democratice      şi Drepturile   Omului   în   colaborare   cu Preşedinţia OSCE deţinută de Lituania;
  • Simpozion internaţional      cu     tema „Folosind indicatorii pentru a măsura drepturile   fundamentale   în    Uniunea Europeană:     provocări     şi     soluţii”, organizat  de  Agenţia  pentru  Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;
  • Reuniunea Agenţiei    pentru   Drepturi Fundamentale   a  Uniunii   Europene   şi Instituţiile naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului;
  • Masă rotundă,   organizată  de  Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,        privind   „Optimizarea metodelor de comunicare şi colaborare dintre       instituţiile       naţionale  şi EQUINET”,  în  cadrul  căreia  au  fost create grupuri de lucru privind: accesul la   mass-media,   monitorizarea   audio­ vizualului,    mass-media    socială,    pe problemele     privind     activităţile     de comunicare,  educaţia pentru drepturile omului,   dizabilităţi   şi   discriminare  în domeniul sănătăţii;
  • Reuniunea „Cum să construim o mai bună cooperare     în     materie     de comunicare     între     Agenţia    pentru Drepturi     Fundamentale,      instituţiile naţionale pentru drepturile  omului şi organizaţiile naţionale pentru egalitate „, organizată de Agenţia pentru Drepturi  Fundamentale  a Uniunii Europene;
  • Conferinţa internaţională  „Demnitatea şi    drepturile     imigranţilor    ilegali”, organizată de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene;
  • A XV-a ediţie a Zilelor juridice franco-române de drept comparat organizată de Societatea Franceză     de     Legislaţie Comparată,    Facultatea    de    Drept   a Universităţii din Strasbourg, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Universitatea Ecologică Bucureşti şi cu concursul      cadrelor     didactice     din Universitatea        Bucureşti        şi        al cercetătorilor Institutului Român pentru Drepturile Omului, pe tema „Aderarea UE     la     Convenţia     Europeană     a Drepturilor Omului”;
  • Conferinţa „ Viitorul drepturilor omului: tehnici globale    cu    impact    local”, organizată de Consiliul Irlandez pentru Libertăţi Civile;
  • Întâlnirea Grupului european de lucru al Instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului privind drepturile persoanelor   cu   dizabilităţi, organizată de Institutul German pentru Drepturile Omului;
  • Simpozion internaţional      cu     tema „Instituţia căsătoriei în cele trei religii monoteiste'”, organizat de Universitatea „Ovidius”   din   Constanţa,   Centrul   de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico- Canonice     al      celor     Trei     Religii Monoteiste     (Mozaică,     Creştină     şi Iudaică) în parteneriat cu ICT-Toulouse, Facultatea de Drept Canonic;
  • Conferinţa internaţională de lansare a Institutului Internaţional         pentru Drepturile   Omului   cu  tema  „Cultura europeană a drepturilor omului. Dreptul de      proprietate”,       organizată       de Universitatea        Creştină        „Dimitrie Cantemir” – Bucureşti
  • Sesiunea ştiinţifică anuală a Facultăţii de Drept şi    Ştiinţe   Administrative   din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, cu tema „Codificarea legislaţiei civile şi a    legislaţiei        Realitate    şi necesitate”
  • Simpozionul internaţional   „Copiii   – victime   ale   sărăciei”,    organizat   de Federaţia internaţională a Comunităţilor Educative   –   secţiunea   România,   în parteneriat cu Facultatea de Psihologie a Ştiinţelor Educaţiei a Universităţii „Titu Maiorescu”    din    Bucureşti,    Tribuna învăţământului    şi    Institutul    Român pentru Drepturile Omului
  • Ediţia a   V-a   a   Conferinţei   privind nediscriminarea şi egalitatea de şanse cu tema      „Exercitarea      dreptului      la nediscriminare şi egalitate de şanse în societatea   contemporană”,   organizată de    Universitatea    Creştină    „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti.
  • Al IV-lea Forum privind problematica minorităţilor cu    tema    „Garantarea drepturilor      femeilor       şi      fetelor minoritare”,    organizat    de    Consiliul pentru Drepturile Omului la cea de-a XIX-a sesiune;
  • Conferinţa internaţională    „Migraţia, globalizarea şi noi formaţiuni sociale”, organizată   de    Centrul    de    cercetări privind migraţia internaţională şi relaţii etnice, din Norvegia, la împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea acestui centru.

În 2012

Institutul a organizat întâlniri şi mese rotunde în care s-a dezbătut proiectul pentru „Strategia pentru promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile vulnerabile”, lansat spre dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Au fost evidenţiate soluţiile pe care le oferă strategia privind elaborarea unor noi politici publice în domeniu, îmbunătăţirea celor existente privind promovarea egalităţii de şanse şi nediscriminării pe piaţa muncii pentru grupurile devaforizate. In cadrul acestor evenimente au participat reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale cu atribuţii în domeniu, ai unor organizaţii neguvernamentale precum Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia română pentru drepturile femeii şi Asociaţia privind drepturile economice şi culturale.

De asemenea amintim de masă rotundă cu tema „Egalitatea de şanse”, organizată cu ocazia Zilei nediscriminării în România de organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Simpozionul cu tema „Dreptul la egalitatea şanselor a tinerilor vulnerabili”, organizat de Asociaţia Adolescenţa în parteneriat cu Enlightened Vision Association, Elveţia,   Institutul   Român   pentru   Drepturile Omului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Casa Corpului Didactic Prahova, Direcţia pentru Protecţia Copilului Prahova şi Centrul Judeţean pentru Asistenţă Psiho-pedagogică.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a acordat, de asemenea, un interes deosebit promovării şi cunoaşterii de către instituţiile publice şi persoanele fizice a prevederilor Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Totodată, susţinând prin evenimentele, dezbaterile şi întâlnirile organizate alături de reprezentanţi ai societăţii civile, semnarea şi ratificarea acestui document de ţara noastră. Discuţiile au evidenţiat importanţa documentului regional, noutăţile şi modificările ce vor intervenii în legislaţia naţională prin ratificarea Convenţiei, precum şi rolul instituţiilor naţionale pentru drepturile omului. Nu în ultimul rând a fost analizat modul în care Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017 intră în concordanţă cu prevederile Convenţiei.

simpozionul cu tema „Educaţia pentru combaterea rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi intoleranţei, consacrat obiectivelor ultimei etape a Programului Deceniului pentru educaţie în domeniul drepturilor omului (2005-2014), realizat în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Cu ocazia Zilei internaţionale a toleranţei Institutul a organizat o dezbatere cu tema „Educaţia – factor determinant în promovarea toleranţei”. Eveniment realizat în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România în şi Asociaţia română pentru libertate personală şi demnitate umană. Totodată, cu ocazia Zilei internaţionale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială şi a Săptămânii europene de acţiune împotriva rasismului a fost organizată masa rotundă cu tema „Rasismul, xenofobia şi intoleranţa – o mare problemă a umanităţii”, organizată de IRDO cu participarea unor reprezentanţi ai Ligii independente române privind drepturile copilului şi tânărului, Asociaţiei române pentru drepturile femeii.

In cadrul proiectului de cercetare-dezvoltare „Modalităţi de promovarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de şanse în societatea actuală” a fost organizată conferinţa internaţională având ca temă „Exercitarea dreptului la nediscriminare şi egalitate de şanse în societatea contemporană”. Evenimentul a avut loc prin colaborarea dintre Institut, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. în cadrul lucrărilor s-au dezbătut teme precum interzicerea discriminerii în raporturile de muncă, criterii de discriminare în societatea contemporană, principiul nediscriminării şi dreptul la o justiţie echitabilă ş.a.

Dezbatere cu tema „Toleranţă socială faţă de persoanele infectate cu HIV” organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Clubul de la Cheia, Liga independentă română pentru drepturile omului la cultură şi sănătate, şi Asociaţia pentru promovarea drepturilor familiei „Family Forum” pentru marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA.

Institutul Român pentru drepturile omului a organizat o serie de dezbateri şi mese rotunde din care amintim dezbaterea cu tema „Drepturile copilului în legislaţia română”, organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia „Family Forum”. Masa rotundă cu tema „Educaţia în domeniul drepturilor copilului şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare în rândul copiilor”, organizată de IRDO în parteneriat cu Asociaţia Clubul de la Cheia.

Totodată, acţiunile privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului, au avut în vedere atragerea ca parteneri şi a caselor corpului didactic şi a instituţiilor din învăţământul preuniversitar şi universitar din ţară. în acest sens amintim simpozionul cu tema „Educaţia pentru drepturile omului şi copilului în sistemul de învăţământ preuniversitar”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. Manifestări organizate cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Casa Corpului Didactic Vaslui, Biblioteca Judeţeană Vaslui şi Biblioteca Comunală Albeşti.

Aniversarea a 22 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei Internaţionale cu privire la drepturile copilului şi, totodată, de la ratificarea ei de către România, a reprezentat un moment important marcat de IRDO prin reuniuni la care au fost invitaţi reprezentanţi ai comisiilor parlamentare de specialitate, ai societăţii civile şi instituţiilor guvernamentale cu atribuţii în domeniu precum şi universitari şi experţi.

Necesitatea protecţiei drepturilor copilului precum şi identificarea problemelor cu care se confruntă copii cu dizabilităţi, adopţia şi protecţia drepturilor copiilor în instituţii specializate şi în cadrul programelor Foster au fost teme dezbătute în cadrul Seminarului organizat de Consiliul Europei. Rolul acestor întâlniri a fost de a crea o platformă de lucru şi dialog între reprezentanţii instituţiilor publice şi a unor organizaţii neguvernametale.

Conferinţa privind „Codificarea şi evoluţia drepturilor omului”, organizată cu concursul unor membri ai Institutul internaţional de drept de expresie şi inspiraţie franceze, ai Societăţii Române de Drept Comparat şi ai Universităţii Ecologice din Bucureşti.

Masă rotundă cu tema „Implicaţii socio-juridice ale abolirii pedepsei cu moartea”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România la 21 de ani de la ratificarea de către România a celui de-al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Conferinţa Internaţională „Eficacitatea normelor juridice” organizată în colaborare cu Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, Sectorul de cercetări socio-umane al Institutului de Istorie „George Bariţiu al Academiei Române, Cluj-Napoca, Asociaţia Ştiinţifică de Dreptul Proprietăţii Intelectuale ş.a. Lucrările prezentate în cadrul acestei manifestări ştiinţifice au tratat subiecte din dreptul public şi din dreptul privat. Acestea s-au referit la noul Cod civil, la noul Cod de procedură civilă, la noul Cod penal, la noul Cod de procedură penală, la reglementările constituţionale în materie, la dreptul comparat, astfel încât să se contureze ideea de civilizaţie, cultură şi eficienţă prin normele juridice. Problematica drepturilor omului a fost analizată în contextul caracterului imperativ al normelor de drept public şi al respectării punerii în aplicare a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Conferinţa Internaţională „Cultura europeană a drepturilor omului. Legea şi respectul faţă de lege în statul de drept” organizată în colaborare cu Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti şi Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului. în cadrul dezbaterilor s-a evidenţiat faptul că demnitatea umană reprezintă fundamentul valoric al tuturor drepturilor omului, fiind consacrată ca principiu al statului de drept atât în dispoziţiile constituţionale, cât şi în cele legale. Respectul faţă de lege presupune şi respectul demnităţii faţă de semeni. In acest context, trebuie să evolueze în parametrii fireşti dreptul la viaţă, libertatea individuală, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, accesul la cultură, precum şi drepturile sociale ş.a. In cadrul lucrărilor pe secţiuni, comunicările ştiinţifice au pornit de la actualitatea noului Cod civil şi al noului Cod de procedură civilă, fiind analizate diferite ramuri de drept şi instituţii ale acestora. Intre acestea au fost puse în discuţie subiecte precum: problematica managementului domeniilor economice şi sociale; raporturile între majoritate şi opoziţie în statul de drept; legea, ca garanţie fundamentală a drepturilor efective şi concrete sau a celor teoretice şi iluzorii; dreptul la identitate al persoanelor fizice, de la teorie la practică; recunoaşterea valorilor umane, fundament pentru promovarea drepturilor omului; aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în dreptul european al concurenţei; apărarea demnităţii umane, drepturile fundamentale ale omului -între interesele personale şi interesul social general; respectul demnităţii umane prin respectul faţă de lege; ordinea de drept şi limitarea drepturilor subiective ş.a.

A XVIII-a ediţie a Universităţii Internaţionale a Drepturilor Omului cu tema „Demnitate şi justiţie pentru toţi”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia cu concursul Institutul internaţional de drept de expresie şi inspiraţie franceze. Rapoartele şi studiile prezentate în cadrul lucrărilor au avut în vedere reglementările internaţionale şi regionale din materie în raport cu cele naţionale. Un accept important în cadrul discuţiilor fiind pus asupra rolului instituţiilor naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.

Totodată, promovarea şi protecţia drepturilor omului atât prin mijloace contencioase cât şi prim mijloace necontencioase a făcut obiectul unor studii, analize şi dezbateri organizate de IRDO în colaborare cu Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative

De asemenea, Institutul a participat la o serie de conferinţe, mese rotunde şi dezbateri în domeniu. Amintim în acest sens dezbatere cu tema „Medierea în penal”, organizată, sub egida „Medierea – alternativă viabilă la instanţa de judecată”, de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, dezbaterea cu tema „Infracţiunea complexă praeterintenţionată”, organizată de înalta Curte de Justiţie şi Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

Conferinţa      privind            drepturile fundamentale cu tema „Justiţia în austeritate: provocări şi oportunităţi privind accesul la justiţie”, organizată sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European în colaborare cu Comisia Europeană pentru libertăţi    civile,   justiţie    şi    afaceri   interne, Comisia pentru Afaceri Juridice, de Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene deţinută de Cipru şi Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene.

Institutul Român pentru Drepturile Omului este membru în grupul de lucru juridic din cadrul Grupului European al Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului. In acest sens a participat activ atât în cadrul temelor de discuţie privind reforma Curţii Europene a Drepturilor Omului cât şi la elaborarea şi prezentarea la nivel naţional şi regional a propunerilor grupului cu privire la proiectele de protocol nr. 15 şi 16 sau cu privire la intervenţiile ca părţi terţe în cadrul cazurilor aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg.

masă rotundă cu tema „Libertatea mass-media sprijină transformarea societăţii”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România.

„Raportul dintre jurnalism şi drepturile omului, identitate, evoluţie şi provocări în secolul XXI”, a fost tema dezbaterilor realizate de Institut cu concursul Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România, şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, filiala Marghita. De asemenea este de amintit şi dezbatere cu tema „Incluziunea şi dreptul de a participa în viaţa publică”, logoul propus de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru sărbătorirea Zilei internaţionale a drepturilor omului, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă. In cadrul acestor reuniuni au fost analizate teme cu privire la libertatea de exprimare şi modul în care acest drept este reglementat la nivel naţional, cu referire şi la jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg în materie.

Totodată, Institutul a organizat şi o serie de cursuri de formare cu tema „Mass-media şi dezvoltarea respectului faţă de fiinţa umană”, realizate prin colaborarea cu Expert Activ Grup Oneşti, cu ocazia Zilei mondiale a presei libere.

conferinţa cu tema „Reformarea sistemului electoral şi dezvoltarea unei culturi electorale”, organizată de Centrul de Excelenţă Academică în parteneriat cu Uniunea Juriştilor din România şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

simpozionul cu tema „O stare bună de sănătate prelungeşte viaţa”, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia română pentru un mediu sănătos, Liga independentă română privind drepturile copilului şi tânărului, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii

Simpozion cu tema „Dreptul la un mediu sănătos”, organizat, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la adoptarea Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Societatea română de drept comparat, Institutul internaţional de drept de expresie şi inspiraţie franceze şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România.

De asemenea, IRDO a organizat activităţi de informare, conştientizare şi de identificare a unor soluţii privind îmbătrânirea sănătoasă, desfăşurate în colaborare cu Asociaţia Nevăzătorilor, Filiala Bistriţa şi Direcţia de Asistenţă Socială Bistriţa.

dezbatere cu tema „Conflicte între manifestări religioase sau credinţă şi egalitatea de gen”, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului cu concursul Asociaţiei Române pentru Drepturile Economice Sociale şi Culturale şi Liga Independentă Română pentru Drepturile Omului la Piatra Neamţ.

Simpozionul cu tema „Legislaţia statului şi legislaţia canonică din unele ţări europene” organizat de Institut în colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanţa – Centrul de studii şi cercetări religioase şi juridico-canonice al celor trei religii monoteiste din cadrul Facultăţii de Teologie şi Institutul de studii religioase, culturale şi juridico-canonice al Arhiepiscopiei Tomisului. In cadrul acestui eveniment s-au discutat aspecte privind domeniul juridic şi canonic din România, Georgia şi republica Moldova, la nivel comparativ, astfel încât manifestarea a contribuit la reafirmarea culturii juridice şi canonice româneşti şi europene.

Simpozionul internaţional cu tema „Dimensiunea spirituală a drepturilor omului. Educaţia pentru toţi” organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Episcopia Romano Catolică Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – Institutul de Educaţie Continuă, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Teologie Catolică. Lucrările celei de a XV -a ediţii a Simpozionului s-au desfăşurat în cadrul a trei sesiuni de lucru: cultura democraţiei şi drepturile omului, concepte   religioase   şi   drepturile   omului   şi educaţie toleranţă şi libertate religioasă. Au fost prezentate studii şi rapoarte ce au atins teme de un real interes pentru societatea românească actuală, dintre acestea evidenţiem: dreptul la religie în viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului, condiţia umană a persoanelor private de libertate şi prevenirea torturii în viziunea Bisericii, dreptul la educaţie şi problema abandonului şcolar, importanţa educaţiei în combaterea violenţei în familie, locul religiei şi al ştiinţei în relaţia om-sănătate s.a.

Institutul a participat la o serie de dezbateri şi întâlniri cu experţi din domeniu organizate sub egida înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului. în cadrul acestor dezbateri au fost analizate aspecte privind interdicţia de incitare la ură naţională, rasială şi religioasă.

În anul 2012, Institutul Român pentru Drepturile Omului a fost desemnat ca mecanism independent pentru promovarea, protejarea şi monitorizarea implementării Convenţiei, potrivit art. 33 alin. 2 din document. Totodată, a fost încheiat un parteneriat între Institut şi Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap (DPPH), din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), care prevede cooperarea celor două instituţii în activitatea de promovare, protejare şi monitorizare a implementării Convenţiei.

Pe parcursul anului 2012, Institutul a avut o serie de întâlniri cu membri ai societăţii civile,     în     special     cu     reprezentanţi     ai organizaţiilor pentru protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, MMFPS, precum şi cu profesori universitari, pentru conceperea indicatorilor de măsurare a implementării Convenţiei în România. în cadrul dezbaterilor atât Institutul cât şi reprezentanţii societăţii civile au subliniat necesitatea adoptării la nivel guvernamental a unui plan de acţiune privind implementarea Convenţiei ONU în România.

Conferinţa Nediscriminare, Autonomie, Incluziune organizată de Institut în colaborare cu Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap, în ziua de 23 octombrie 2012. Evenimentul face parte din programul  „Nediscriminare, Autonomie, Incluziune – mecanisme de implementare a Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi”, continuare a unui proiect lansat de IRDO cu mai bine de un deceniu în urmă. Obiectivul conferinţei a fost de conştientizare a rolului şi importanţei Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, a importanţei art. 33 din Convenţie şi de elaborare a indicatorilor. În cadrul dezbaterilor a fost evidenţiat echilibrul pe care Institutul a reuşit şi trebuie să-1 asigure în continuare în relaţia cu instituţiile guvernamentale şi organizaţiile neguvernamentale pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a subliniat faptul că o atenţie deosebită trebuie acordată identificării barierelor care împiedică participarea persoanelor cu handicap la viaţa comunităţii.

La conferinţă au participat reprezentanţi ai comisiilor de drepturile omului şi minorităţi din cadrul celor două Camere ale Parlamentului României, precum şi ai unor instituţii ca Avocatul Poporului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Justiţiei, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Federaţia Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), Asociaţia Nevăzătorilor din România, Consiliului National al Dizabilității din România, Centrului de Resurse Juridice etc.

Activitatea de promovare şi protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi s-a realizat şi prin publicarea unor volume de specialitate. Dintre acestea menţionăm volumul Nediscriminarea, Autonomie, Incluziune. Instrumente privind drepturile persoanelor cu handicap şi jurisprudenţă în materie, ce are ca scop promovarea atât a instrumentelor internaţionale şi regionale cât şi a cazurilor CEDO cu privire la România din domeniu.

Institutul este membru al Grupului pentru implementarea Convenţiei din cadrul Grupului European al Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU şi este, totodată, singura instituţie din ţara noastră desemnată să participe la Forumurile de lucru organizate anual de Comisia Europeană cu privire la implementarea art. 33 din Convenţia ONU.

Cu prilejul aniversării Zilei internaţionale a persoanelor în vârstă dar şi al Anului   European   al   „îmbătrânirii   active solidarităţii între generaţii” a avut loc o serie de manifestări organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă – Universitatea de Nord, din Baia Mare, Asociaţia română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. In comunicările prezentate, participanţii s-au referit la evoluţia legislaţiei interne în raport cu respectarea standardelor internaţionale din domeniul drepturilor omului, la preocuparea continuă pentru perfecţionarea mecanismului de protecţie a persoanelor vârstnice. De asemenea, lucrările susţinute de către invitaţi au abordat şi teme precum viaţa independentă, îmbătrânirea activă pe piaţa muncii şi participarea la viaţa socială a persoanelor de vârsta a treia.

Cu referire şi la contextul economic actual, în cadrul dezbaterilor ce au avut loc pe marginea intervenţiilor prezentate s-a pus un accent deosebit pe necesitatea unei mai mari implicări a instituţiilor guvernamentale şi a ONG-urilor în soluţionarea problemelor concrete de asistenţă socială specifică ce trebuie acordată acestei categorii de persoane, precum şi pe unele măsuri de ordin economic pentru ca vârsta a treia să nu mai fie resimţită ca un handicap atât din cauza lipsurilor de ordin material şi social, cât şi a unor tendinţe de excludere a vârstnicilor din viaţa societăţii.

De asemenea, Institutul a organizat dezbateri ce au avut ca scop analizarea proiectului privind „Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie”, lansat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. In cadrul acestor evenimente    au    participat    reprezentanţi    ai MMFPS, comisiilor parlamentare de specialitate, mediului academic, precum şi experţi din domeniu şi reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale pentru promovarea drepturilor persoanelor vârstnice.

În 2013

Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia Română pentru Apărarea Drepturilor Femeii, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia a organizat o masă rotundă cu tema „Rolul femeii în societatea modernă„, eveniment la care au fost invitaţi specialişti din domeniul drepturilor omului şi al drepturilor femeii, pentru un dialog amplu şi complex, întâlnirea a avut ca obiectiv principal identificarea unor acţiuni concrete pentru asigurarea respectării şi promovării drepturilor femeii în toate sectoarele societăţii. în cadrul lucrărilor s-a prezentat şi analizat modul în care drepturile femeilor sunt reglementate la nivel internaţional şi regional. Astfel, s-a subliniat faptul că în prezent drepturile femeilor sunt exprimate într-o gamă largă de tratate internaţionale, de declaraţii şi angajamente politice la nivel internaţional, regional şi naţional. în acest sens, documentul cel mai nou îl reprezintă Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Acest instrument încearcă să schimbe mentalitatea şi sentimentele indivizilor, fiind o chemare adresată societăţii. Este, în opinia specialiştilor din domeniu, primul tratat internaţional care conţine o definiţie a genului, astfel se recunoaşte faptul că femeile şi bărbaţii nu   sunt   doar   diferiţi   din   punct   de   vedere biologic ci există şi o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor şi bărbaţilor roluri şi comportamente specifice. Totodată, ratificarea documentului presupune introducerea în dreptul intern al statelor membre a unor infracţiuni noi, precum mutilarea genitală, căsătoria forţată, avortul forţat sau sterilizarea forţată. Cu acest prilej s-a subliniat şi rolul Instituţiilor Naţionale de Drepturile Omului (INDO) în promovarea şi protecţia drepturilor femeilor şi fetelor, cu referire la Conferinţa cu aceeaşi temă ce a avut loc la Amman şi care a avut ca finalitate adoptarea Declaraţiei şi Programului de acţiune de la Amman. Prin cele două documente instituţiile naţionale şi-au luat angajamentul ca promovarea acestor drepturi să devină o prioritate în activitatea lor, fiind pus accentul pe educaţie, activitatea de monitorizare a modului în care statele se conformează obligaţiilor lor de a respecta, proteja şi realiza aceste drepturi.

Un alt eveniment important a fost şi simpozionul cu tema „Egalitatea de şanse pentru persoanele cu handicap„, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Institutul Internaţional pentru Drepturile Omului.

Cu ocazia săptămânii acţiunii europene împotriva rasismului (16-24 martie), săptămână în care cetăţenii oraşelor europene au fost invitaţi să ia poziţie împotriva rasismului prin organizarea de evenimente care să conştientizeze opinia publică şi, în special, tânăra generaţie cu privire la pericolul pe care îl reprezintă rasismul în context internaţional, IRDO  a  organizat  o  serie  de  manifestări  şi campanii în universităţi, şcoli şi instituţii publice din Bucureşti şi din ţară. Potrivit campaniei din acest an, diversitatea poate apărea chiar şi în cadrul unui grup omogen. Identităţile noastre au mai multe straturi şi combinaţia dintre acestea ne fac unici. Diversitatea înseamnă să rămânem împreună acceptând faptul că suntem diferiţi şi încercând să rămânem toleranţi şi deschişi faţă de toţi cei din jurul nostru.

Cu sprijinul Catedrei UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi al Asociaţiei Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, au fost organizate sesiuni de informare şi expoziţii de carte în cadrul cărora s-au diseminat cele mai recenta publicaţii ale IRDO, precum şi revista ştiinţifică trimestrială a IRDO.

În judeţul Prahova, cu sprijinul Institutului Român pentru Drepturile Omului, Fundaţia Adolescenţa din Ploieşti a iniţiat o serie de manifestări de combatere a rasismului şi a discriminării: un concurs de eseuri, reportaje, desene, adevărate campanii de raliere la mişcările europene si mondiale ale copiilor şi tinerilor, sub competenta îndrumare a cadrelor didactice. Fundaţia a angrenat câteva şcoli în această campanie. În cadrul concursurilor de eseuri şi desene dedicate temei „Să spunem NU rasismului”, tinerii au fost invitaţi să participe luând atitudine împotriva manifestărilor sau a gesturilor care induc ideea discriminării şi rasismului în universul apropiat în care îşi desfăşoară activitatea, în existenţa lor cotidiană. în efortul comun de conştientizare a opiniei publice cu privire la pericolul răspândirii rasismului şi a atitudinilor de intoleranţă s-au diseminat materiale informative şi afişe în special în şcoli şi universităţi unde s-a insistat asupra aspectului educaţiei pentru diversitate şi acceptarea acesteia ca pe o trăsătură specifică nu numai a unui popor sau a unei minorităţi, ci a fiecărui individ în parte, care este unic pe planetă.

Totodată, IRDO a organizat un simpozion în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia, Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, precum  şi  reprezentanţi ai Institutului Internaţional de Drept de Expresie Franceză. Tema simpozionului a fost „Oraşele Europene iau poziţie împotriva rasismului – educaţia pentru combaterea rasismului, xeonofobiei şi intoleranţei”.

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de activitate a Consiliului Minorităţilor Naţionale (CMN), Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO) a organizat, în perioada 15-17 aprilie 2013, un ciclu de manifestări ştiinţifice în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. În acest context a fost prezentată activitatea CMN de la începuturi până astăzi fiind evidenţiat cum, timp de 20 de ani, structura şi importanţa Consiliului au suferit modificări în funcţie de interesele politice faţă de problematica minorităţilor naţionale. S-a subliniat faptul că, încă de la înfiinţare, CNM a avut ca parteneri Comisiile de drepturile omului ale Parlamentului României, Institutul Român pentru Drepturile Omului, precum şi unele organizaţii internaţionale şi a activat cu sprijinul guvernului pe probleme de minorităţi şi pentru perfectarea legislaţiei în domeniu, în vederea îndeplinirii condiţiilor aderării României la Consiliul Europei, la NATO şi la Uniunea Europeană. Totodată, în cadrul dezbaterilor au fost făcute propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în domeniu.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Camera Deputaţilor, au organizat un Simpozion internaţional cu tema „20 de ani de muncă pentru drepturile voastre”. Dezbaterile s-au axat pe două teme fundamentale, expuse în cadrul a două paneluri de lucru: „Rolul ONU în promovarea şi apărarea drepturilor Omului. Documente Fundamentale” şi „Spaţiul European al Drepturilor Omului. Aspecte şi instrumente juridice privind reglementarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”. In acest context, având în vedere, totodată, tema şi concluziile Conferinţei anuale a Drepturilor Fundamentale – „Combaterea urii şi a infracţiunilor motivate de ură în UE”, organizată de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene şi Preşedinţia lituaniană a Consiliului, a fost anunţată înfiinţarea grupului parlamentar de lucru pentru combaterea infracţiunilor motivate de ură. Constituirea acestui grup parlamentar este cu atât mai necesară cu cât la nivelul Uniunii Europene, la începutul anului 2014, va avea loc o revizuire a cadrului legislativ în domeniul discriminării şi a xenofobiei.

Institutul Român pentru drepturile omului a organizat o serie de dezbateri şi mese rotunde din care amintim dezbaterea cu tema „Investiţia în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării – Recomandarea Comisiei nr. 2013/112/UE„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România; Conferinţa cu tema „Copiii şi familiile se pronunţă împotriva sărăciei” organizată cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Eliminarea Sărăciei de Institutul Român pentru Drepturile Omului, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România; Masă rotundă cu tema „Şi noi avem drepturi” organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Liga Română pentru Apărarea Drepturilor Copilului şi Tânărului şi Asociaţia Clubul de la Cheia cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, ziua în care Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia drepturilor copilului.

Totodată, au fost organizate şi o serie de cursuri cu tema „Educaţie pentru drepturile omului şi ale copilului” pentru cadrele didactice şi didactic-auxiliare din învăţământul preuniversitar de Casa Corpului Didactic Bucureşti în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Protecţia drepturilor copilului în România a fost și tema întâlnirii dintre reprezentanţii Institutului şi doamna Olga Borzova, membru al Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. întâlnirea a făcut parte din procesul de documentare în vederea elaborării raportului „Serviciile sociale în Europa: legislaţie şi practici cu privire la separarea copiilor de familiile lor în statele membre ale Consiliului Europei” şi a fost organizat de Parlamentul României, Delegaţia la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Dintre evenimentele importante organizate de Institut amintim conferinţa internaţională „Eficienţa normelor juridice. De la teorie la practică” aflată la cea de a doua ediţie organizată de Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului şi alţi parteneri. Evenimentul a reprezentat nu numai un moment dedicat domeniului drepturilor omului şi reflectării acestuia în preocupările lumii universitare, dar şi un bun prilej de a inaugura seria de manifestări dedicate aniversării a 20 de ani de la Conferinţa Mondială a Drepturilor Omului de la Viena şi de la adoptarea în cadrul Conferinţei a Declaraţiei şi a Programului de acţiune, document de referinţă în lupta pentru promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De altfel, acest document a fost deja denumit, în cadrul reuniunii finale a Conferinţei, cea de-a doua Declaraţie Universală a Drepturilor Omului. În acest context s-a evidenţiat şi rolul pe care 1-a avut Institutul Român pentru Drepturile Omului în cadrul Conferinţei de la Viena, dar şi importanţa pe care a avut-o Colocviul internaţional cu tema „Reforma instituţiilor internaţionale pentru protecţia drepturilor omului” organizat de Institut în perioada 15-17 martie 1993, la Bucureşti, prilej cu care a fost adoptată „Declaraţia de la Bucureşti”, devenită ulterior document oficial al Adunării Generale a ONU, eveniment considerat de Centrul ONU de la Geneva ca reuniune-satelit a Conferinţei Mondiale a Drepturilor Omului. Manifestarea a oferit posibilitatea de a privi spre trecut şi de a judeca faptele unei istorii recente şi, în acelaşi timp, foarte actuale, evoluţia înregistrată de aceste linii directoare din „secolul religiei drepturilor omului” şi până în prezentul marcat de numeroasele schimbări în plan geopolitic, economic şi social, care s-au repercutat inevitabil şi asupra Europei. Lucrările conferinţei s-au desfăşurat în două secţiuni, respectiv drept privat şi drept public. De asemenea, în cadrul conferinţei au fost organizate şi două ateliere ce au tratat teme ca: dreptul de autor – limite şi excepţii şi individualizarea pedepsei.

Simpozionul cu tema „Cooperarea la nivelul administraţiei publice pentru crearea unui spaţiu de libertate şi securitate” organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia pentru Drepturile Omului la un Mediu Sănătos.

Dezbatere cu tema „Protocolul nr.15 al Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale – un protocol de reformă„, organizată de Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei „Family Forum” şi IRDO.

De asemenea, alături de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Institutul a participat la organizarea unor evenimente ca: Simpozionul cu tema „Justiţia şi drepturile omului „şi „Răspunderea obiectivă şi răspunderea bazată pe vinovăţie„.

Institutul, prin cercetătorii săi, şi-a adus concursul la organizarea unor manifestări, precum Simpozionul cu tema „Justiţia şi drepturile omului” sau conferinţa cu tema „Continuitate şi discontinuitate în dreptul român„, evenimente organizate şi găzduite de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, instituţie parteneră IRDO. În cadrul acestor dezbateri au fost discutate teme precum: realizarea drepturilor fundamentale prin jurisprudenţa constituţională, descoperirea principiului supremaţiei dreptului UE de către instanţele judecătoreşti din România, drepturile omului – de la universalismul principiilor la relativismul cultural şi religios, impactul mecanismului de verificare şi cooperare asupra ordinii juridice române, regimul juridic al drepturilor femeii din perspectiva Constituţiei României ş.a.

Totodată, cercetătorii au participat cu studii şi lucrări în cadrul unor conferinţe şi sesiuni precum: Conferinţa Internaţională cu tema „Provocările secolului 21 în drept şi administraţie publică”, organizată de Departamentul de Drept şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii „Petru Maior” în colaborare cu Fundaţia „Pro Iure” şi universităţi din Franţa, Ungaria şi Italia; Conferinţa cu tema „Acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. Avantaje şi tendinţe”; Cea de a XVI ediţie a Zilelor juridice franco-române, cu tema generală „Patrimoniul”; Conferinţa privind drepturile fundamentale cu tema „Combaterea infracţiunilor motivate de ură în Uniunea Europeană”, organizată de Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene deţinută de Lituania şi Agenţia pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Europene; Conferinţa cu tema „Bazele justiţiei: Conturarea politicilor în domeniul justiţiei din Europa pentru următorii ani” organizată de Comisia Europeană.

Masa rotundă dedicată Zilei Internaţionale a Sănătăţii, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia Clubul de la Cheia – „Victor Dan Zlătescu” şi cu concursul membrilor Institutului Internaţional de Drept de Expresie şi Inspiraţie Franceze.

Simpozion cu tema „Protejarea sănătăţii – controlul tensiunii arteriale„, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Maramureş şi în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Clubul de la Cheia şi Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii.

Dezbatere cu tema „Să lucrăm împreună pentru sănătate„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia. Masa rotundă cu tema „Trăind cu scleroză multiplă în România”, organizată de Societatea de Scleroză Multiplă din România.

De asemenea IRDO a fost reprezentat şi în cadrul conferinţei internaţionale cu tema „Modele de succes în abordarea integrată a serviciilor pentru diagnosticarea, intervenţia recuperării, funcţionalităţii, integrarea socială, educaţională şi profesională a persoanelor cu tulburare de spectru autist” organizată de Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist.

IRDO a desfăşurat o serie de activităţi în anul 2013 dintre care amintim masă rotundă cu tema „Drepturile omului, libertatea religioasă şi combaterea discriminării pe criterii religioase„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Conferinţa naţională sub titlul „20 de ani de muncă pentru drepturile voastre„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi de Universitatea „Ovidius”, Constanţa în parteneriat cu Centrul de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al Facultăţii de Teologie, Centrul de Studii privind drepturile omului şi discriminare din cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii „Ovidius” Constanţa, precum şi cu concursul Asociaţiei Ştiinţifice de Dreptul Proprietăţii Intelectuale, Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Clubului de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, Asociaţiei Române pentru Drepturile Persoanelor Vârstnice, Family Forum, Asociaţiei Române pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană şi al Asociaţiei Române pentru un Mediu Sănătos.

Pe parcursul anului 2013, Institutul a avut o serie de întâlniri cu membri ai societăţii civile, în special cu reprezentanţi ai organizaţiilor pentru protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), precum şi cu profesori universitari, pentru a analiza şi dezbate modul în care sunt respectate şi promovate drepturile persoanelor cu dizablitităţi în România, din perspectiva Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CDPD).

Institutul Român pentru Drepturile Omului, mecanism independent de monitorizare a implementării CDPD, a desfăşurat campania intitulată „Săptămâna de conştientizare a autismului„, organizată la nivel naţional în centre, precum Bucureşti, Judeţul Prahova, Judeţul Neamţ şi al cărei scop a fost de a atrage atenţia asupra importanţei integrării persoanelor cu autism în societate, asupra respectării şi promovării drepturilor acestora şi nevoia de a depăşii barierele pentru a avea o societate inclusivă. Totodată, un element important din cadrul campaniei a fost şi cunoaşterea şi promovarea Convenţiei.

La Bucureşti, IRDO a marcat Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, printr-o dezbatere organizată în colaborare cu Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap, cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, la eveniment fiind prezenţi reprezentanţi ai unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, cadre universitare, cercetători, precum şi studenţi. în deschidere, s-a prezentat istoricul şi semnificaţia acestei zile, stabilită în urmă cu cinci ani prin Rezoluţia nr.62/139 a Adunării Generale a ONU, fiind subliniat rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în promovarea drepturilor la bunăstare a celor cu dizabilităţi, inclusiv pe cele ale copiilor cu dizabilităţi progresive. Cu prilejul acestui eveniment a avut loc şi lansarea volumului „Nediscriminare, autonomie, incluziune -Instrumente privind drepturile persoanelor cu handicap şi jurisprudenţă în materie”, elaborat în cadrul Institutului Român pentru Drepturile Omului, scopul principal al acestei lucrări constând în promovarea instrumentelor internaţionale, regionale şi naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi precum şi a jurisprudenţei relevante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cazuri cu privire la România.

Menţionăm, de asemenea, masă rotundă cu tema „De la stigmat la incluziune: factori de progres în domeniul sănătăţii mintale„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Liga Independentă Română pentru Drepturile Omului la Cultură şi Sănătate, clubul de la Cheia şi Asociaţia Română pentru Apărarea Drepturilor Persoanelor la Vârsta a IlI-a cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale.

De asemenea, Institutul a participat şi la alte evenimente precum: acţiunea finală a Caravanei „CASPER”, o campanie naţională de sensibilizare în scopul schimbării atitudinii sociale privind persoanele cu dizabilităţi, organizată, la Bucureşti sub sloganul „Dărâmăm ziduri pentru a construi punţi„, de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice; Conferinţa finală a proiectului cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cu tema „Integrare pe piaţa muncii: şanse sporite pentru persoanele cu dizabilităţi”, organizată de Asociaţia COLFASA prin intermediul Centrului de Incluziune Socială, Bucureşti. Dezbatere cu tema „De ce avem nevoie de mecanisme independente de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale din instituţii?” organizată de Centrul de Resurse Juridice.

În calitate de organism independent de promovare, protecţie şi monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Institutul Român pentru Drepturile Omului a elaborat un studiu privind „Evoluţia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în România„. Sunt analizate informaţii privind situaţia persoanelor cu handicap din România, sunt prezentate date cu privire la măsuri adoptate, programe specifice derulate şi acte normative în vigoare cu privire la drepturile persoanelor cu handicap. Principalele concluzii ale cercetării se referă la factorii care determină nivelul limitat de acces al persoanelor cu dizabilităţi la viaţa publică, recomandările fiind orientate spre acţiuni continue de sensibilizare, conştientizare şi promovare pentru ca persoanele cu dizabilităţi să se bucure pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi. O societate incluzivă se bazează pe respect şi înţelegere. De aceea, este importantă îmbunătăţirea nivelului de înţelegere publică a dizabilităţii. Guvernul, organizaţiile neguvernamentale, cu implicarea presei trebuie să aibă în vedere desfăşurarea de campanii care să aibă drept obiectiv schimbarea atitudinilor. Studiul realizat de IRDO se înscrie într-o primă etapă a cercetărilor întreprinse în vederea realizării atribuţiilor de mecanism independent de promovare, protejare şi monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Nu în ultimul rând precizam faptul că Institutul este membru al Grupului pentru implementarea Convenţiei din cadrul Grupului European al Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU şi este, totodată, singura instituţie din ţara noastră desemnată să participe la Forumurile de lucru organizate anual de Comisia Europeană cu privire la implementarea art. 33 din Convenţia ONU.

Cu ocazia Zilei internaţionale a familiei şi Ziua familiei române, Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat o serie de manifestări ştiinţifice. Dintre acestea amintim dezbaterea cu tema „Familia creează valori, valorile creează familia” organizată de IRDO în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Clubul de la Cheia şi Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei „Family Forum”, masa rotundă cu tema „Familia română – demnitate – solidaritate” organizată în colaborare cu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. De asemenea, cu această ocazie IRDO a participat la masa rotundă cu tema „Drepturile şi obligaţiile familiei moderne române-problemele şi provocările actuale” organizată de Radio România Antena Satelor în cadrul emisiunii „Magazin de vorbe”. Obiectivul central al manifestărilor a fost acela de promovare a valorilor unei familii sănătoase, a respectului faţă de diverse familii (monoparentale, cu persoane cu dizabilităţi, interetnice, familii adoptive etc). Totodată, cu acest prilej a fost evidenţiată şi importanţa familiei şi locul acesteia în societatea actuală zdruncinată de diverse şi profunde crize şi ce poate realiza societatea pentru a consolida familiile. De asemenea, cu acest prilej a fost lansat un proiect de program de activităţi consacrat împlinirii la 15 mai 2014 a 20 de ani de la declararea de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1994 Anul internaţional al familiei şi prin Hotărâre de Guvern Ziua familiei române. Dintre acţiunile propuse pentru anul viitor se numără dezbateri şi întâlniri privind familia şi educaţia, dar şi diverse competiţii de eseuri şi artă având ca tematică „Familia”.

Reprezentanţii IRDO au luat parte prin studii, cercetări în cadrul unor evenimente, precum Conferinţa de închidere a campaniei de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, organizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV),Colocviu internaţional cu tema „Evoluţia noţiunii de familie şi influenţa sa asupra ordinii succesorale legale”, organizat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi Asociaţia „Henri Capitant”.

Simpozionul cu tema „Democraţia şi criza economică: oportunităţi şi provocări„, organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Asociaţia română pentru libertate personală şi demnitate umană.

În 2014

Anul 2014 a fost marcat de adoptarea la nivel guvernamental a celei de a doua Strategii naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017 şi Planul său de acţiune. Documente care au fost dezbătute de către IRDO în întâlnirile dedicate acestui domeniu, precum Conferinţa cu tema „Drepturile femeii şi egalitatea de gen”, organizată cu ocazia Zilei internaţionale a femeii organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

De asemenea, ultimul raport al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene privind „Violenţa împotriva femeilor în Uniunea Europeană„, a reprezentat cadrul pentru organizarea unor dezbateri importante privind modul în care sunt promovate şi respectate drepturile femeii în România. Dezbateri organizate în colaborare cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei „Family Forum” şi Liga Independentă Română     pentru     Drepturile     Copilului     şi Tânărului.

Amintim, totodată, şi de organizarea Conferinţei cu tema „Violenţa domestică şi instrumentele naţionale şi internaţionale de prevenire şi combatere a acesteia” în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Cu prilejul săptămânii acţiunii europene împotriva rasismului Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat o serie de manifestări (seminarii, dezbateri, mese rotunde) şi a desfăşurat o amplă campanie de conştientizare în rândul tineretului din şcoli şi universităţi, precum şi în instituţiile publice din Bucureşti şi din ţară. Dezbaterile au avut în vedere importanţa respectării diversităţii, subliniindu-se în mod special rolul crescând al reţelelor de socializare care vin în sprijinul migranţilor şi al refugiaţilor combătând naţionalismul, rasismul şi neofascismul.

De asemenea, amintim de Conferinţa Internaţională a Nediscriminării şi Egalităţii de Şanse – NEDES 2014, organizată în parteneriat, de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Comisia pentru Drepturile Omului,     Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale a Camerei Deputaţilor şi cu concursul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Evenimentul a oferit specialiştilor din domeniul drepturilor omului prilejul unor analize şi discuţii privind modul în care principiul nediscriminării şi cel al egalităţii de şanse sunt respectate în societatea românească şi internaţională. Dezbaterile au avut în vedere teme precum discriminarea multiplă şi combaterea sa, hărţuirea -teorie şi jurisprudenţă, violenţa domestică şi consecinţele ei asupra dezvoltării psihice a copiilor, rolul femeilor în procesul de emancipare, al luptei împotriva discriminării şi al promovării principiului egalităţii de şanse, aplicarea principiului egalităţii de şanse în evaluarea performanţelor profesionale individuale în administraţia publică locală ş.a.

Totodată, în 2014 a fost lansat şi cel de-al patrulea raport al Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei privind România, document ce a fost analizat în cadrul unor dezbateri organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Un punct important în agenda Institutului îl reprezintă protecţia şi promovarea drepturilor copilului, ţinând seama de prevederile Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, dar şi de instrumentele regionale privind adopţia copiilor, lupta împotriva traficului de fiinţe umane ş.a. In acest sens au fost organizate o serie de evenimente, dezbateri şi discuţii atât cu reprezentanţii instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu cât şi cu reprezentanţi ai mediului academic şi ai organizaţiilor nonguvernamentale, întâlniri ce au privit aspecte legate de îmbunătăţirea legislaţiei din domeniu, dreptul la educaţie, nediscriminarea anumitor categorii de copii.

IRDO, în colaborare cu Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare şi Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate, a organizat o dezbatere privind justiţia juvenilă, conştientizarea problemelor acesteia în spaţiul public  şi  promovarea  reformei   legislative  şi programelor de prevenire a delincventei juvenile în România. Totodată, drepturile copilului au constituit şi una din temele principale din agenda de vizită a dl. Nils Muizinieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei.

Nu în ultimul rând, Institutul, la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor, a prezentat o serie de puncte de vedere cu privire la proiectele legislative aflate în dezbatere în cadrul Comisiei cu impact asupra promovării şi protecţiei drepturilor copilului. în acest sens amintim Propunerea legislativă privind carnetul de sănătate al copilului şi înfiinţarea dosarului medical electronic al copilului4, Propunerea legislativă privind medicina şcolară5.

Pe parcursul anului 2014 IRDO a organizat o serie de conferinţe, seminarii şi dezbateri ce au privit accesul la justiţie ca drept fundamental. Dintre acestea amintim:

Conferinţa internaţională „Eficienţa normelor juridice – Provocările noului deceniu„, eveniment aflat la a treia ediţie şi organizat de IRDO şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” din Cluj-Napoca în cooperare cu Departamentul de Cercetări Sociale şi Umanistice al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Departament al Academiei Române, Asociaţia Română de Ştiinţe Penale şi alţi parteneri. Studiile prezentate au tratat teme precum educaţia pentru drepturile omului în învăţământul superior, rolul societăţii civile în consolidarea democraţiei, aspecte de drept internaţional cu privind drepturile omului, drepturile omului şi buna guvernare a justiţiei, expertiza juridică din perspectiva noului cod de procedură penală, protecţia minorilor potrivit legislaţiei române, statutul juridic al zilei de lucru, rolul procurorului în codul de procedură penală, drepturile persoanelor cu dizabilităţi în Uniunea Europeană ş.a. De asemenea, în cadrul conferinţei au fost organizate şi două ateliere ce au tratat teme ca: tehnici speciale de supraveghere şi cercetare şi direcţii actuale în educaţia juridică.

Conferinţa anuală cu participare internaţională „Justiţia şi dreptul administrativ din perspectiva interdisciplinară„, organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi Universitatea Sakarya din Turcia, eveniment cu caracter ştiinţific prin care s-a urmărit să se asigure dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare ştiinţifică în specializarea drept şi ştiinţe administrative şi diseminarea rezultatele cercetărilor efectuate, în vederea creşterii calităţii actului de guvernare. Cercetările prezentate şi dezbaterile ce au urmat au vizat aspecte privind hotărârile judecătoreşti administrative, influenţa drepturilor omului asupra dreptului, migraţia şi dreptul, globalizarea şi dezvoltarea durabilă, noile frontiere în justiţia penală, precum şi viitoarea configuraţie administrativă şi dreptul.

Totodată, reprezentanţii IRDO au participat la lucrările Conferinţei internaţionale „Dreptul
naţional între armonizare şi euro-compatibilitate”, organizată de  Departamentul de Drept şi Administraţie publică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, Universitatea „Petru Maior” din Tg. Mureş şi în parteneriat cu IRDO, eveniment în cadrul căruia au fost analizate aspecte privind evoluţia şi tendinţele dreptului şi ale administraţiei publice la nivel naţional, european şi chiar internaţional cu accent pe raporturile dintre instituţiile europene şi cele naţionale în eforturile de armonizare şi adaptare la schimbările din domeniu, precum şi pe necesitatea unei reforme a sistemului de drept şi a celui administrativ.

În calitate de membru observator al Institutului de Drept European (ELI), Institutul a participat prin reprezentanţii săi la Conferinţa anuală a ELI organizată în parteneriat cu Facultatea de Drept a Universităţii din Zagreb, contribuind la dezbaterea unor teme precum: aplicarea corectă a drepturilor omului în Europa, relaţia dintre instanţele naţionale şi instanţele supranaţionale, rolul instanţelor supranaţionale în ordinea juridică europeană. Totodată, în cadrul conferinţei au fost prezentate o serie de proiecte privind principii transnaţionale la normele europene de procedură civilă sau prevenirea şi soluţionarea conflictelor de competenţă în dreptul penal.

De asemenea, Institutul a fost invitat să prezinte o serie de puncte de vedere în domeniul justiţiei dintre care amintim Punct de vedere cu privire la Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului nr. 15 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului6, realizat la solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

IRDO, ca membru în Grupul de lucru juridic din cadrul Reţelei Europene de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului, a participat activ atât în cadrul temelor de discuţie privind reforma Curţii Europene a Drepturilor Omului, promovarea Convenţiei europene a drepturilor omului şi a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât şi la elaborarea şi prezentarea propunerilor grupului cu privire la intervenţiile ca părţi terţe în cadrul cazurilor aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg.

2014 a marcat cea de a 20-a aniversare a Anului Internaţional al Familiei, prilej cu care atât la nivelul ONU, prin Departamentul pentru Afaceri Economice şi Sociale al Organizaţiei Naţiunilor Unite, cât şi la nivelul Uniunii Europene şi al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) au fost stabilite principalele direcţii ale strategiei politicii de familie. In acest context IRDO şi-a propus promovarea şi consolidarea politicilor de sprijinire a familiei, precum şi intensificarea activităţilor în domeniul cercetării pentru a-şi aduce contribuţia şi sprijinul în vederea elaborării de către guvern a unor politici publice privind familia, esenţiale în combaterea şi prevenirea sărăciei şi a excluziunii sociale şi, totodată, fundamentale pentru a preveni marginalizarea familiilor.

Din activităţile realizate pentru promovarea Anului European pentru reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie şi a Zilei Internaţionale a familiei8 amintim dezbaterea cu tema „Oportunităţi şi obstacole în atingerea obiectivelor reconcilierii vieţii de familie cu cea profesională” organizată în colaborare cu Asociaţia Naţiunilor Unite din România, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei, Family Forum, Asociaţia Clubul de la Cheia, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii şi Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, care a subliniat importanţa familiei în societate şi în dezvoltarea acesteia. Totodată, evenimentul a constituit o oportunitate pentru a discuta modul în care familia – nucleul de bază al societăţii – este afectată de schimbările sociale şi economice, cum să consolidăm aceste nuclee extrem de importante pentru progresul întregii societăţi româneşti. în cadrul conferinţei s-a avut în vedere discutarea programelor şi politicilor naţionale dar şi europene asupra reconcilierii vieţii familiale cu cea profesională precum şi promovarea celor mai bune practici în domeniu.

Întâlnirea cu tema „Traficul de persoane şi prostituţia forţată în Europa” organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor cu participarea delegaţiei Comisiei pentru drepturile omului şi ajutoare umanitare din Bundestag, a membrilor Comisiei pentru drepturile omului şi minorităţi a Senatului şi a reprezentanţilor Institutului Român pentru Drepturile Omului. Discuţiile au avut în vedere evoluţia legislaţiei din domeniu în România şi impactul asupra comunităţii roma. Cu acest prilej Institutul a prezentat cadrul legislativ internaţional şi naţional, subliniind progresele realizate în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului de persoane, subliniind, totodată, importanţa îmbunătăţirii calităţii protecţiei şi asistenţei acordate victimelor, precum şi atragerea societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a fenomenului.

Menţionăm, de asemenea, simpozionul cu tema „Legislaţia naţională, regională şi universală privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane” organizat de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la aderarea României la Convenţia pentru reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituţiei semenilor.

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Centrul   Infoeuropa   din   cadrul   Ministerului Afacerilor Externe şi cu participarea reprezentanţilor Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, a organizat dezbaterea cu tema „Ziua Mondială a Sănătăţii – Dreptul la sănătate„. în cadrul evenimentului au fost prezentate o serie de expuneri pe teme de actualitate în domeniu: ecologizarea şi lupta împotriva poluării – deziderate ale mondializării sănătăţii, educaţia pentru sănătate, garantarea dreptului la sănătate al copilului în România, dreptul la sănătate al migranţilor ş.a. Totodată, în cadrul discuţiilor s-a subliniat importanţa reducerii inegalităţii din domeniul sănătăţii, a creşterii eficacităţii şi calităţii actului medical, precum şi necesitatea existenţei unui echilibru între finanţarea şi prestarea îngrijirilor de sănătate.

De asemenea, cu prilejul Zilei mondiale a Apei, IRDO a organizat o dezbatere cu titlul „Apa curată pentru o lume sănătoasă” în care au fost analizate aspecte privind relaţia dintre om şi viaţă, dintre accesul la apă şi sănătatea vieţii unui om, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi, elemente vitale pentru dezvoltarea unei naţiuni. S-a evidenţiat necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor, precum şi rolul, îndatoririle şi responsabilităţile celor cu atribuţii în întreţinerea, valorificarea şi protejarea surselor de apă. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Română pentru Drepturile Omului la un Mediu Sănătos, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

Vizita de lucru în România a Comisarului privind Drepturile Omului al Consiliului Europei a reprezentat un moment important, promovarea şi protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităti fiind una din principalele teme de discuţie avute între reprezentanţii IRDO şi Comisar. Cu acest prilej au fost dezbătute aspecte privind dreptul de a trăi independent şi de fi inclus în comunitate, situaţia persoanelor cu dizabilităti care trăiesc în instituţii, dreptul la recunoaşterea capacităţii juridice, dreptul la educaţia incluzivă, precum şi cadrul legal şi instituţional de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităti12. Discuţiile au avut la bază cel mai recent raport IRDO privind Evoluţia protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităti în România, Comisarul apreciind interesul acordat de Institut acestor teme, precum şi efortul instituţional. Cu această ocazie reprezentantul Consiliului Europei a subliniat importanţa asigurării resurselor umane şi financiare adecvate pentru ca Institutul să-şi îndeplinească mandatul13.

Importanţa adoptării unei strategii naţionale în domeniul dizabilităţii, la elaborarea căreia trebuie implicată societatea civilă, în special persoanele cu dizabilităti şi organizaţiile care le reprezintă şi care trebuie să ţină cont de prevederile CDPD a fost subliniată în cadrul dezbaterii cu tema Drepturi şi viaţă de calitate pentru persoanele cu Sindrom Down organizată de IRDO. în acest context s-a evidenţiat necesitatea (re)defmirii scopului politicilor sociale din domeniu, în acord cu prevederile Convenţiei, modificarea/completarea art. 50 din Constituţia României şi a art. 1 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităti.

În cadrul proiectului „Conştientizarea autismului”, IRDO a organizat în colaborare cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) o dezbatere privind drepturile persoanelor cu autism din România, eveniment desfăşurat cu ocazia Zilei internaţionale de conştientizare a autismului şi la care la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile, ai Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cadre didactice universitare, cercetători, doctoranzi şi masteranzi. în acest context au fost discutate şi analizate aspecte privind recunoaşterea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităti şi ceea ce presupune, pe de o parte, reglementarea, în cadrul politicilor sociale din domeniu a serviciilor juridice adaptate pentru a asigura egalizarea şanselor în ceea ce priveşte asistenţa juridică şi, pe de altă parte, modificarea legislaţiei civile, astfel încât să se poată asigura recunoaşterea capacităţii juridice a persoanelor cu dizabilităti, dreptul egal al persoanelor cu dizabilităti de a deţine sau moşteni proprietăţi, de a-şi gestiona propriile venituri şi de a avea acces egal la împrumuturi bancare, ipoteci şi alte forme de credit financiar. Totodată, a fost subliniată importanţa respectării dreptului persoanelor cu dizabilităti de a-şi întemeia o familie – Codul civil actual interzicând căsătoria alienatului mintal şi debilului mintal, indiferent dacă aceştia sunt sau nu puşi sub interdicţie, neavând posibilitatea de a se căsători nici măcar în momentele de luciditate pasageră. în ceea ce priveşte dreptul la educaţie, discuţiile au evidenţiat în primul rând nevoia definirii în legislaţia specifică a conceptului de „educaţie incluzivă” şi renunţarea la sintagma „învăţământul special integrat”.

Institutul Român pentru Drepturile Omului a organizat, cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor cu tulburări în spectrul autist (TSA), o dezbatere privind protecţia şi promovarea drepturilor acestor persoane în România, eveniment realizat în colaborare cu Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare şi Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate. Dezbaterea a avut în vedere elaborarea unei strategii naţionale care să corespundă nevoilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi instituirea unui cadru legal complex de sprijinirea a acestui domeniu. în urma discuţiilor s-a evidenţiat necesitatea creării unor reglementări în domeniu privind dezvoltarea serviciilor de diagnosticare a persoanelor cu TSA,  asigurarea accesului  la educaţie adaptată nevoilor copiilor şi tinerilor cu TSA, asigurarea accesului la servicii de formare profesională şi acces pe piaţa muncii adaptate adulţilor cu TSA, precum şi creşterea gradului de integrare socială a acestor persoane.

De asemenea, Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, marcată de Institut printr-o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile, cadre didactice universitare, cercetători şi practicieni, a constituit un moment important în care au fost dezbătute, discutate şi analizate aspecte privind valorificarea puterii tehnologiei de a promova incluziunea şi accesibilitatea în realizarea participării depline şi în condiţii de egalitate a persoanelor cu dizabilităţi în societate.

În anul 2014 Institutul, prin cercetările, evenimentele şi dezbaterile organizate sau la care a participat, a subliniat importanţa dezvoltării cadrului legislativ din domeniul dizabilităţii, pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi să obţină şi să-şi menţină maximum de autonomie, să-şi dezvolte pe deplin potenţialul fizic, mintal, social şi profesional şi să realizeze o deplină integrare şi participare în toate aspectele vieţii14. Totodată a fost evidenţiată necesitatea organizării, consolidării şi extinderii serviciilor şi programelor de abilitare şi reabilitare complexe, în special în domeniul sănătăţii, încadrării în muncă, educaţiei şi serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii şi programe să înceapă, într-un stadiu cât mai timpuriu posibil, să se bazeze pe evaluarea multidisciplinară a nevoilor şi abilităţilor individuale şi să sprijine participarea şi integrarea în comunitate şi în toate aspectele societăţii, pe baza liberului consimţământ şi să fie disponibile cât mai aproape de comunitatea în care trăiesc, inclusiv în mediul rural15.

IRDO este membru al Grupului pentru implementarea Convenţiei din cadrul Reţelei Europene a Instituţiilor Naţionale pentru Drepturile Omului din sistemul ONU şi este, totodată, singura instituţie din ţara noastră desemnată să participe la Forumurile de lucru organizate anual de Comisia Europeană cu privire la implementarea art. 33 din Convenţia ONU.

Dezbaterea privind „Dreptul fundamental al omului vârstnic la protecţie medicală, sanitară şi socială„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în colaborare cu Asociaţia Română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia (ARDOVT) şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) cu ocazia Zilei internaţionale a Persoanelor de vârsta a IlI-a.

Dezbaterile organizate de Institut în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) privind importanţa adoptării unui plan naţional de acţiune prin care statul român să arate priorităţile şi acţiunile pe care le va adopta pentru a sprijini punerea în aplicare a obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale şi regionale din domeniu. Planul trebuie să reflecte principiile privind datoria statului de a respecta drepturile omului, responsabilitatea corporatistă de a respecta drepturile omului, accesul la mijloace de remediere eficiente în cazul încălcării drepturilor omului.

De asemenea Institutul a participat, ca instituţie naţională recunoscută în sistemul ONU, la o serie de dezbateri organizate de Biroul înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, dintre care amintim Forumul anual al ONU privind mediul de afaceri şi drepturile omului. Principalele teme abordate pe parcursul lucrărilor au avut în vedere întărirea politicilor publice din domeniu prin planuri naţionale de acţiune, sectorul financiar şi drepturile omului, îmbunătăţirea sistemului de raportare în domeniul drepturilor omului, cooperarea dintre instituţiile naţionale de drepturile omului, importanţa educaţiei pentru drepturile omului, achiziţiile publice şi drepturile omului ş.a.

În 2015

Conceptul de diversitate şi puterea creatoare a diversităţii au stat la baza campaniei organizate de Institutul Român pentru Drepturile Omului în cadrul Săptămânii europene de acţiune împotriva rasismului (14-22 martie 2015). Prin acţiuni de conştientizare şi dezbateri organizate în şcoli şi universităţi, precum şi în instituţii publice din Bucureşti şi din ţară s-a urmărit transmiterea unui mesaj de solidaritate împotriva rasismului şi a xenofobiei. IRDO a încurajat în mod special transmiterea mesajelor campaniei în rândul tineretului, deoarece în eforturile sale de a contribui la focalizarea eforturilor educaţionale în domeniul drepturilor omului, a considerat dintotdeauna că este extrem de important ca tinerii să fie mereu informaţi şi implicaţi în acest tip de acţiuni. La finalul campaniei a fost organizată o masă rotundă cu tema „Uniţi pentru diversitate„, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), Institutul de Drept de Expresie şi de Inspiraţie Franceză, Clubul de la Cheia – „Victor Dan Zlătescu” şi cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, pace, democraţie şi toleranţă, IRDO – Universitatea de Nord, Baia Mare şi cu participarea unor membri ai Institutului de Drept European (ELI), în cadrul evenimentului au fost discutate şi analizate pe larg aspecte privind incluziunea socială, combaterea naţionalismului exacerbat, a rasismului şi xenofobiei.

Amintim, totodată, de Conferinţa Internaţională a Nediscriminării şi Egalităţii de Şanse – NEDES 2015, organizată, sub egida Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” Bucureşti şi cu concursul Institutului Român pentru Drepturile Omului. Evenimentul a oferit specialiştilor din domeniul drepturilor omului prilejul unor analize şi discuţii privind modul în care principiul nediscriminării şi cel al egalităţii de şanse sunt respectate în societatea românească şi pe plan internaţional. Dezbaterile au avut în vedere teme precum: forme ale discriminării: discriminarea directă, discriminarea indirectă, hărţuirea, victimizarea şi ordinul de a discrimina, sărăcia extremă în contextul globalizării, principiul solidarităţii în Uniunea Europeană, discriminarea multiplă şi combaterea sa, managementul apărării interesului superior al copilului ai cărui părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, invocarea principiului nediscriminării în trimiteri preliminare formulate de instanţele din România ş.a. Lucrările conferinţei au fost publicate în două volume în limba română și limba engleză.

Dezbaterea privind reglementările ce stabilesc condiţiile necesare prestării de către copii a activităţilor remunerate în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling prevăzute de HG 75/2015, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Liga Independentă Română pentru Drepturile Copilului şi Tânărului, Asociaţia Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei – „Family Forum” şi Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, precum şi conferinţa „Protecţia şi promovarea drepturilor copilului în legislaţia naţională, regională şi universală” organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Salvaţi copiii, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.

Cea de-a patra ediţie a Conferinţei Internaţionale „Eficienţa normelor juridice – interpretarea şi aplicarea legii„, a avut ca temă principală de dezbatere perspectivele privind interpretarea şi aplicarea legii. Evenimentul a fost organizat de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Drept din Cluj Napoca, în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, Asociaţia Română de Ştiinţe Penale, Institutul de Ştiinţe Administrative din Republica Moldova. Conferinţa a fost dedicată provocărilor actualului deceniu. In acest sens pe parcursul celor două zile au fost aduse în atenţia participanţilor probleme de mare actualitate privind   interpretarea   şi   aplicarea   legii.   S-a evidenţiat faptul că amploarea şi multiplicarea activităţilor sociale reclamă în întreaga lume existenţa unor norme legale. Astfel, aspecte legate de protecţia datelor, comerţul internaţional, probleme legate de mediu şi conflictele militare internaţionale precum şi relaţiile familiale, proprietatea sau drepturile fundamentale ale omului sunt reglementate pe diferite niveluri.

Cea de a 2-a ediţie a Conferinţei anuale cu participare internaţională „Justiţia şi dreptul administrativ din perspectivă interdisciplinară„, organizată în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică, Universitatea „Magna Graecia”, Catanzaro, Italy, şi Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş. Ea a constituit un eveniment deosebit de important, cu caracter ştiinţific, prin care s-a urmărit să se asigure dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare ştiinţifică în specializarea drept şi ştiinţe administrative şi diseminarea rezultatelor cercetărilor efectuate, în vederea creşterii calităţii actului de guvernare. Cercetările prezentate şi dezbaterile ce au urmat au vizat aspecte privind evaluarea capacităţii judiciare, influenţa drepturilor omului asupra legii, migraţia şi legea, provocări în monitorizarea şi evaluarea administraţiei publice, globalizarea şi dezvoltarea durabilă, precum şi medierea, negocierea şi managementul.

Conferinţa cu tema „Drepturile noastre. Libertăţile noastre. Întotdeauna„, organizată cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului de către Institutul Român pentru Drepturile Omului alături de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, şi de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a Senatului. Evenimentul a fost dedicat evoluţiei drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept în context internaţional şi regional, iar temele dezbătute au tratat aspecte privind funcţionarea instituţiilor democratice, eficienţa şi independenţa sistemului judiciar, noi drepturi ale omului şi protecţia lor prin mecanisme internaţionale.

Între activităţile consacrate Zilei Internaţionale a familiei amintim dezbaterea cu tema „Oportunităţi şi obstacole în atingerea obiectivelor reconcilierii vieţii de familie cu cea profesională” organizată în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, Asociaţia pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum, Asociaţia Clubul de la Cheia, Asociaţia Română pentru Drepturile Femeii, Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţia Română pentru Dreptul la un Mediu Sănătos, Asociaţia Română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia, Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România care a subliniat importanţa familiei în societate şi în dezvoltarea acesteia. Totodată, evenimentul a constituit o oportunitate pentru a discuta modul în care familia – nucleul de bază al societăţii – este afectată de schimbările sociale şi economice, şi a identifica modalităţile prin care acest nucleu poate deveni un vector important pentru progresul întregii societăţi româneşti. In cadrul conferinţei s-a avut în vedere discutarea programelor şi politicilor naţionale dar şi europene asupra reconcilierii vieţii familiale cu cea profesională precum şi promovarea celor mai bune practici în domeniu.

Întâlnirea cu tema „Victimele traficului de persoane în contextul actual” organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi Asociaţia Română pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, cu concursul Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România.

Menţionăm, de asemenea, simpozionul cu tema „Instrumente naţionale de prevenire şi combatere a traficului de persoane„, organizat cu ocazia Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane de către Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România şi si cu concursul unor membri ai Institutului European de Drept (ELI), Institutului de Drept de Expresie şi de Inspiraţie Franceză, Asociaţiei Române pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţiei pentru Promovarea Drepturilor Familiei – Family Forum şi Asociaţiei Clubul de la Cheia „Victor Dan Zlătescu”.

Masa rotundă cu tema „Legislaţia naţională în domeniul azilului şi modul de aplicare a acesteia„, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului în parteneriat cu Catedra UNESCO pentru drepturile omului, democraţie, pace şi toleranţă şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România cu ocazia Zilei internaţionale a refugiaţilor. Menţionăm, de asemenea, şi dezbaterea privind proiectul lansat de Ministerul Afacerilor Interne pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1251/2006, organizată de Institutul Român pentru Drepturile Omului, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România, cu concursul Asociaţiei Române pentru Libertate Personală şi Demnitate Umană, Asociaţiei Clubul de la Cheia, Asociaţiei Family Forum, Asociaţiei Române pentru Drepturile Femeii.

Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), în parteneriat cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Centrul Infoeuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi cu participarea reprezentanţilor Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor naţionale şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, a organizat dezbaterea cu tema „Ziua Mondială a Sănătăţii – Dreptul la sănătate„. In cadrul evenimentului au fost prezentate o serie de expuneri pe teme de actualitate în domeniu: ecologizarea şi lupta împotriva poluării – deziderate ale mondializării sănătăţii, educaţia pentru sănătate, garantarea dreptului la sănătate al copilului în România, dreptul la sănătate al migranţilor ş.a. Totodată, în cadrul discuţiilor s-a subliniat importanţa reducerii inegalităţii din domeniul sănătăţii, a creşterii eficacităţii şi calităţii actului medical, precum şi necesitatea existenţei unui echilibru între finanţarea şi prestarea îngrijirilor de sănătate.

De asemenea, cu prilejul Zilei mondiale a Apei, IRDO a organizat o dezbatere cu titlul „Apa curată pentru o lume sănătoasă” în care au fost analizate aspecte privind relaţia dintre om şi viaţă, dintre accesul la apă şi sănătatea vieţii unui om, a unei familii, a unei comunităţi sau a unei societăţi, elemente vitale pentru dezvoltarea unei naţiuni. S-a evidenţiat necesitatea protejării sub aspect cantitativ şi calitativ a apelor, precum şi rolul, îndatoririle şi responsabilităţile celor cu atribuţii în întreţinerea, valorificarea şi protejarea surselor de apă. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociaţia Română pentru Drepturile Omului la un Mediu Sănătos, Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM) şi Asociaţia Clubul de la Cheia.

IRDO a organizat o serie de campanii de promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi din care amintim: Zilele de „conştientizare a autismului” 1-3 aprilie 2015, în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. Scopul acestei campanii a fost de a atrage atenţia asupra importanţei integrării persoanelor cu autism în societate, asupra respectării şi promovării drepturilor acestora şi a nevoii de a depăşi barierele pentru a avea o societate incluzivă. Totodată, un element important din cadrul campaniei a fost şi cunoaşterea şi promovarea Convenţiei.

În ceea ce priveşte strategia naţională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi 2015 – 2020„, precizăm că IRDO şi-a adus contribuţia în calitate de observator la şedinţele Consiliului interministerial de analiză a problemelor persoanelor cu dizabilităţi, organizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, din 21 aprilie şi 10 august 2015. In cadrul acestor întâlniri au fost prezentate şi analizate proiectul de Strategie naţională şi Planul     operaţional     pentru implementarea Strategiei naţionale. Cu prilejul acestor dezbateri, reprezentanţii Institutului au subliniat faptul că noul proiect de strategie trebuie să reflecte angajamentele asumate de statul român prin ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, punând accentul pe aspectele privind recunoaşterea capacităţii juridice, dreptul la educaţie, viaţa independentă, accesul la servicii de sănătate, dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi.

Totodată, Institutul a participat la o serie de mese rotunde şi conferinţe dintre care amintim
dezbaterea cu tema „Demnitatea în sănătatea mintală” organizată de Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos” cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale. Cu acest prilej,reprezentanţii IRDO au subliniat importanţa abordării dizabilităţii din perspectiva drepturilor omului. Necesitatea recunoaşterii capacităţii juridice şi adoptării unor măsuri legislative pentru introducerea unui sistem de luare a deciziilor  prin suport (supported decision-making), se impune ca o măsură de protecţie flexibilă care să asigure respectarea autonomiei, a voinţei şi a preferinţelor persoanei cu dizabilităţi mentale. De asemenea, s-a făcut referire la recomandările Comitetului ONU pentru prevenirea torturii în urma evaluării raportului de ţară din primăvara anului 2015. Recomandările făcute s-au referit la asigurarea unei supravegheri şi monitorizări efective din partea organelor judiciare a persoanelor internate în spitalele de psihiatrie sau in instituţiile de îngrijire, respectarea dreptului pacientului, internat voluntar sau involuntar, de a fi informat cu privire la tratamentul care îi este administrat şi la posibilitatea de a refuza tratamentul sau orice altă intervenţie medicală, urmând ca internările nevoluntare să facă obiectul unor reevaluări periodice.

La invitaţia Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România (CNDR), Institutul a participat la Conferinţa „O Românie accesibilă într-o Europă fără bariere„, eveniment ce a vizat bilanţul campaniei CNDR cu acelaşi nume. în acest context, reprezentanţii IRDO au subliniat faptul că la elaborarea politicilor publice, programelor, standardelor şi serviciilor din domeniul dizabilităţii trebuie ţinut cont de nevoile cotidiene ale persoanelor cu dizabilităţi (de sănătate şi bunăstare, de securitate economică şi socială, de a dezvolta aptitudini şi de a trăi în comunitate) astfel încât, să fie înlăturate barierele din calea participării acestora, asigurându-se astfel aplicarea a două concepte fundamentale: „designul universal” şi „adaptarea rezonabilă”.

Menţionăm, de asemenea, dezbaterea cu tema „Parteneriat activ pentru implementarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi„, organizată de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Ziua internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, marcată de Institut printr-o masă rotundă la care au participat reprezentanţi ai mediului academic, cercetători şi practicieni, reprezentanţi ai societăţii civile, a constituit un eveniment notabil în care a fost subliniată importanţa consolidării şi extinderii serviciilor şi programelor de abilitare şi reabilitare complexe, în special în domeniul sănătăţii, încadrării în muncă, educaţiei şi serviciilor sociale, astfel încât aceste servicii şi programe să înceapă într-un stadiu cât mai timpuriu posibil şi să sprijine participarea şi integrarea persoanelor cu dizabilităţi în comunitate şi în toate domeniile de activitate la nivelul societăţii.

Promovarea şi protecţia drepturilor persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung reprezintă, de asemenea, o temă de interes prioritar. Institutul participă alături de alte cinci instituţii naţionale similare din Uniunea Europeană în proiectul „Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung” (2015-2017), coordonat de Reţeaua Europeană de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI). Proiectul urmăreşte să determine o abordare din perspectiva drepturilor omului în îngrijirea persoanelor vârstnice în Europa, clarificarea standardelor internaţionale şi regionale aplicabile în domeniu şi formularea de recomandări către factorii decidenţi la nivel european pentru eficientizarea protecţiei acestor persoane, precum şi creşterea gradului de recunoaştere a rolului instituţiilor naţionale de drepturile omului în domeniu. în acest an, Institutul a participat la o serie de întruniri şi discuţii privind analiza reglementărilor internaţionale şi regionale privind promovarea şi protecţia persoanelor vârstnice, elaborarea metodologiei privind monitorizarea centrelor de îngrijire, fiind membru atât în Comitetul consultativ cât şi în Grupul pilot.

Totodată, Institutul a organizat o serie de întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi locale cu atribuţii în domeniu, cu reprezentanţi ai societăţii civile şi mediului academic. Amintim în acest sens seminarul „Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung”, organizat în colaborare cu Asociaţia Română pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia (ARDOVT), Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România (ANUROM), cu concursul Asociaţiei Române pentru apărarea drepturilor omului la vârsta a treia, al Centrului de Resurse Juridice şi al APADOR CH.

Cu prilejul aniversării în 2015 a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a 60 de ani de la aderarea României la ONU, Institutul Român pentru Drepturile Omului a dedicat acestor momente jubiliare o serie de studii, cercetări, reuniuni şi dezbateri, organizate pe tot parcursul acestui an. Temele au avut în vedere atât evoluţia şi importanţa ONU de la crearea sa până în prezent, cât şi relaţiile cu România şi aportul ţării noastre la misiunea ONU. Totodată, au fost tratate şi teme de actualitate privind drepturile refugiaţilor, ale persoanelor cu dizabilităţi, rolul crescut al instituţiilor naţionale pentru drepturile omului în activitatea ONU, agenda de dezvoltare durabilă şi planul ei de acţiune. De asemenea, a fost analizat şi modul în care statul român duce la îndeplinire recomandările diferitelor mecanisme de drepturile omului din structura ONU, cu referire la recomandările Consiliului ONU pentru Drepturile Omului11, ca urmare a analizării raportului de ţară12 cu prilejul celui de-al doilea ciclu de evaluare – UPR din 2013, la recomandările Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale şi culturale13, precum şi la recomandările Comitetului ONU de luptă împotriva torturii14.

Dintre manifestările organizate de IRDO în acest context amintim de Conferinţa „70 de ani de la crearea ONU„, în colaborare cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţile naţionale a Senatului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România. Evenimentul şi-a propus să rememoreze momente importante din activitatea ONU în domeniul dreptului internaţional şi al promovării şi protecţiei drepturilor omului; s-a evidenţiat contribuţia Asociaţiei pentru Naţiunile Unite din România, membră a Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Naţiunile Unite, organizaţie neguvernamentală independentă creată în 1946, singurul ONG mondial care are drept scop susţinerea ONU şi a sistemului acestuia şi care beneficiază de statut consultativ pe lângă ECOSOC. În cadrul conferinţei, au fost abordate teme precum: crearea ONU, obiectivele, principiile şi structurile ONU, crearea justiţiei internaţionale, organele reprezentative ale ONU, instituţiile specializate şi organismele pentru cooperare în domeniul economic, tehnic, ştiinţific, social, cultural, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), iniţiativele româneşti la ONU, iniţiativa ONU: Alianţa civilizaţiilor, drepturile fundamentale ale omului, demnitatea şi valoarea persoanei umane, egalitatea în drepturi a femeilor şi bărbaţilor, noi instrumente şi mecanisme din domeniul drepturilor omului – Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, provocări ale acestui mileniu: migraţia. La lucrări au participat membri ai Parlamentului, consilieri si experţi parlamentari, magistraţi, avocaţi reprezentanţi ai unor ministere, ai mediului academic, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, ai mass-media, ai Academiei Internaţionale de Drept Comparat, ai Institutului Internaţional de Drept de Inspiraţie şi Expresie Franceze, ai Institutului European de Drept şi ai Agenţiei de Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ai Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleranţei. Cu acelaşi prilej, Institutul Român pentru Drepturile Omului a pus la dispoziţia participanţilor lucrări editate de acesta consacrate protecţiei şi promovării drepturilor omului în sistemul ONU.

8. Vă rugăm să indicați câte documentări a realizat IRDO la cererea comisiilor Parlamentului și pe ce teme, conform art. 3 (e) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an.

De fiecare dată când i s-au solicitat, Institutul a realizat documentare la cererea Camerelor Parlamentului și a unor organisme internaționale s.a.

  1. Documentări realizate de IRDO la cererea Parlamentului României:
An Tema Comisie Nr documentări/an
2010 2
Drepturile persoanelor de etnie romă – libertatea de circulație, nediscriminare Comisia pentru drepturile omului – CD
Rolul familiei Comisia pentru drepturile omului  – CD, Comisia pentru sănătate și familie  – CD,

Comisia pentru cultură – Senat

2011 2
Educația civică și interculturală – educația pentru drepturile omului Comisa de învățământ  -CD
Protecția și promovarea drepturilor copilului Comisia pentru drepturile omului – CD
2012 2
Incluziune si dreptul de a participa la viața publică Comisia pentru drepturile omului – CD
Drepturile copilului Comisia pentru drepturile omului – CD
2013 3
Drepturile omului, drepturile victimelor – pregătire conferință – 20 de ani de muncă pentru Drepturile Voastre” Preşedintele Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului
Drepturile copilului Subcomisia pentru egalitate de tratament şi nediscriminare
Drepturile minorităților – pregătire  masa rotundă privind ziua dezrobirii romilor din România Comisia pentru drepturile omului – CD
2014 7
Traficul de persoane, drepturile minorităților – pregătire întâlnire cu delegaţia Comisiei pentru drepturile omului şi ajutoare umanitare din Bundestag Comisia pentru drepturile omului – CD
Drepturile azilanților – Completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România prin Ordonanţa nr.1/2014

 

Comisia pentru drepturile omului – CD
Dreptul la sănătate – Propunere legislativa privind medicina şcolară Comisia pentru drepturile omului – CD
Dreptul la sănătate, drepturile copilului – PL-x 245/2014 – Lege privind carnetul de sănătate al copilului Comisia pentru drepturile omului – CD
Cetățenie, nediscriminare –  PLx 251/2012 – modificarea art. 11 din Legea cetăţeniei nr. 21/1991, republicată Comisia pentru drepturile omului – CD
Accesul la justiție, reforma CEDO – Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului nr.15 la Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, încheiat la Strasbourg la 24 iunie 2013 şi semnat de România la 24 iunie 2013 (PL-X 265/2014). Comisia pentru drepturile omului – CD
Drepturile copilului, drepturile persoanelor cu dizabilități – pregătire întrevedere cu domnul Nils Muižnieks, Comisar pentru drepturile omului al Consililului Europei. Comisia pentru drepturile omului – CD
2015 6
Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor aflate în detenție Comisia pentru drepturile omului – CD

Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate

Legea privind promovarea demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup (Plx 649/2015) Comisia pentru drepturile omului – CD
Drepturile minorităților, nediscriminare – Rromii din România: între incluziune socială, migrație, ghetoizare și rasism Comisia pentru afaceri europene;

Comisia pentru drepturile omului a Senatului României

Situația drepturilor omului – drepturile minorităților (întâlnire cu delegația parlamentară landul Hessen, Germania) Comisia pentru drepturile omului – CD
Rasism, Holocaust – Rolul mass media în promovarea ideologiilor politice extremiste Președinte Camera Deputaților
Migrație – Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.122/2006 privind azilul în România (PL-X 59/2015). Comisia pentru drepturile omului – CD
2016 4
Drepturile persoanelor aflate în detenție – „Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a tratatelor internaţionale privind drepturile omului în cazul persoanelor de cetăţenie română şi nu numai, aflate în orice formă de detenţie pe teritoriul României” Comisia pentru drepturile omului – CD;

Subcomisia pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor private de libertate

Drepturi electorale – .Proiect de Lege privind modificarea Legii nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente – PLx 52/2016 Comisia pentru drepturile omului – CD
Combaterea rasismului și xenofobiei – Propunere legislativă pentru abrogarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, cu modificările şi completările ulterioare, republicată – PLx 34/2016. Comisia pentru drepturile omului – CD
Drepturile victimelor, accesul la justiție – Propunere legislativă pentru modificarea art.218 şi 219 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal – PLx 8/2016;

 

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării instanţelor judecătoreşti – PLx 883/2015.

Comisia pentru drepturile omului – CD

9. Vă rugăm să indicați câte sondaje de opinie publică și pe ce temă a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de înființare, din anul 2010 la zi indicate pe an.

Au fost realizate o serie de sondaje, pe diferite teme de actualitate din domeniul tuturor generațiilor de drepturi ale omului.

Răspuns la întrebarea nr. 9 adresată IRDO de către APADOR-CH

Conform articolului 3, alin. h) din Legea nr. 9/1991 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, printre activităţile prin care institutul îşi poate îndeplini menirea se numără şi „organizarea de sondaje de opinie publică pe diferite aspecte, privind protecţia drepturilor omului în România”. În îndeplinirea acestei atribuţii, IRDO s‑a confruntat încă din start cu unele dificultăţi legate în principal de lipsa din organigrama institutului (care face parte integrantă din Legea nr. 9/1991) măcar a unei persoane specializate în conceperea şi interpretarea de sondaje de opinie tot aşa după cum nu a existat şi nu există în organigrama institutului nici măcar un specialist în domeniul IT care să fi introdus datele într‑un program de calculator sau care să fi creat pe site-ul IRDO posibilitatea organizării de sondaje online.

În ciuda acestor neajunsuri, institutul a reuşit totuşi să acopere această latură a activităţii sale fie apelând la colaboratori externi, fie distribuind chestionare cu întrebări legate de diferite aspecte ale protecţiei şi promovării drepturilor omului în cadrul evenimentelor organizate direct sau în colaborare cu diferiţi parteneri.

Astfel, în primii ani ai activităţii institutului (în anii 1994-1995), o echipă constituită din membri ai IRDO a conceput un chestionar adresat unui segment tânăr al populaţiei – elevi din învăţământul gimnazial şi liceal – pentru a vedea în ce măsură tinerii din România erau familiarizaţi la momentul respectiv cu problematica drepturilor omului. Condiţiile dificile de distribuire a chestionarului, respectiv prin poştă, către diferite şcoli şi licee din Bucureşti şi din ţară, iar apoi primirea răspunsurilor pe aceeaşi cale, a făcut foarte dificilă prelucrarea datelor culese şi a făcut ca întregul demers să dureze foarte mult. Abia după aproape un an au putut fi centralizate datele şi apoi incluse şi publicate într‑un studiu cu concluzii şi propuneri. Or, este recunoscut faptul că succesul şi eficienţa unui sondaj de opinie sunt în relaţie invers proporţională cu durata culegerii şi prelucrării datelor, respectiv, cu cât timpul este mai scurt cu atât sondajul este mai eficient şi mai valoros. Practic, la distanţă de un an faţă de momentul lansării chestionarului, studiul realizat se referea la situaţia existenţă cu un an în urmă, reflectând nu realitatea momentului ci o realitatea care se schimbase în mare măsură între timp.

Înţelegând acest lucru, membrii IRDO au căutat soluţii pentru scurtarea timpului ce se scurgea între lansarea unui chestionar şi primirea răspunsurilor. S‑a ajuns astfel să se distribuie chestionare participanţilor la diferitele evenimente organizate de IRDO, cu sau fără colaborarea unor parteneri, metodă prin care răspunsurile erau colectate foarte rapid, fie în decurs de câteva ore, fie în cel mult 1-2 zile. Dacă din punctul de vedere al timpului această modalitate de distribuire a întrebărilor era o soluţie bună, ea prezenta totuşi dezavantajul că numărul celor care răspundeau la ele era cu mult mai mic decât în primul caz. Nedispunând însă de suficiente resurse umane (personal specializat) şi materiale (posibilitatea organizării unor sondaje online), institutul a continuat să conceapă şi să distribuie chestionare în cadrul evenimentelor organizate, în special cele care s‑au bucurat de participare largă, cu acoperirea mai multor segmente de vârstă, a unor niveluri de pregătire diferite şi din domenii diferite, cu alte cuvinte acele evenimente la care participanţii alcătuiau un grup cât mai neomogen.

Cu titlu de exemplu, se pot menţiona cele două chestionare distribuite participanţilor la Universitatea Internaţională a Drepturilor Omului, ediţia 2013, eveniment organizat de IRDO aproape în fiecare an începând din anii 90’. Primul chestionar se referă la importanţa cunoaşterii şi promovării drepturilor omului în munca respondentului şi la aspecte ale activităţii IRDO utile pentru instituţia respondentului şi munca pe care o desfăşoară în această instituţie. Al doilea chestionar se referă la aspecte legate de prelevarea şi stocarea datelor biometrice în materie de azil şi emigraţie măsura în care acest demers contravine sau nu principiilor fundamentale ale drepturilor omului.

Concluziile acestor sondaje au fost publicate în paginile revistei trimestriale a institutului, „Drepturile Omului”.

Un alt exemplu poate fi dat de participarea institutului, alături de alte cinci instituţii naţionale similare din Uniunea Europeană, la derularea proiectului „Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung” (2015-2017), coordonat de Reţeaua Europeană de Instituţii Naţionale pentru Drepturile Omului (ENNHRI).

Proiectul a urmărit să determine o abordare din perspectiva drepturilor omului a îngrijirii persoanelor vârstnice în Europa, clarificarea standardelor internaţionale şi regionale aplicabile în domeniu şi formularea de recomandări către factorii decidenţi la nivel european pentru eficientizarea protecţiei acestor persoane, precum şi creşterea gradului de recunoaştere a rolului instituţiilor naţionale pentru drepturile omului în domeniu.

În cadrul acestui proiect, Institutul a monitorizat opt centre de îngrijire din ţară, patru din mediul urban şi patru din mediul rural, şase din sistemul public şi două private, şi a contribuit cu studii şi materiale la elaborarea raportului final al ENNHRI intitulat «„We have the same rights”. The Human Rights of Older Persons in Long-term Care in Europe». De asemenea, reprezentanţii IRDO au organizat o serie de interviuri, întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai organizaţiilor profesionale.

În tabelul următor se poate vedea situaţia centralizată a persoanelor intervievate în cadrul acestui proiect.

 

Tabel persoane intervievate – Proiect „Drepturile persoanelor vârstnice şi îngrijirea pe termen lung”

 

Centre rezidenţiale Rezidenţi Membrii ai familiei Personal/Conducere Factori de decizie locali/centrali Total
Centrul A 6 3 1 10
Centrul B 7 3 1 11
Centrul C 7 4 3 14
Centrul D 6 1 2 9
Centrul E 16 5 21
Centrul F 10 5 15
Centrul G 5 2 7
Centrul H 6 5 1 12
Alte persoane 5 5
Total 63 1 29 11 104

 

Aşa cum am menţionat mai sus, concluziile au fost publicate în raportul final al ENNHRI.

Ca în orice domeniu, şi în cadrul acestei sarcini a Institutului Român pentru Drepturile Omului – organizarea de sondaje de opinie – activitatea poate fi şi se cere îmbunătăţită. Pentru aceasta, intenţionăm ca, odată cu lansarea noii pagini de internet a IRDO, să dedicăm acestei activităţi o secţiune aparte pe pagina de internet, aducând organizarea de sondaje de opinie la nivelul tehnicii moderne de obţinere şi prelucrare a datelor. Avantajele unei astfel de soluţii sunt evidente:

– rapiditatea obţinerii datelor;

– distribuirea chestionarelor către segmente ale populaţiei foarte largi şi neomogene;

– rapiditatea prelucrării datelor/răspunsurilor;

– posibilitatea organizării de acţiuni de formare şi informare cu adresă clară, pe acele segmente ale populaţiei unde rezultă că sunt necesare.

Desigur, există şi un dezavantaj: posibilitatea unor răspunsuri false, voit neserioase sau intenţionat formulate pentru a genera concluzii eronate. Acesta este întotdeauna riscul pe care îl presupune anonimatul respondentului, pe care îl poartă cu sine inclusiv un principiu fundamental al democraţiei: votul secret. Dar este un risc pe care democraţie şi‑l asumă întrucât avantajele cântăresc mult mai mult. De aceea, în măsura în care vom dispune de mijloacele materiale necesare (în principal sursa de finanţare), ne vom strădui să transformăm în realitate acest deziderat: organizarea de sondaje de opinie online.

În concluzie, pentru a răspunde strict la întrebarea legată de sondajele de opinie, datele centralizate arată conform următorului tabel:

 

Anul Tema sondajului Total sondaje în anul
2010 Organizaţii, instrumente şi mecanisme regionale privind protecţia şi promovarea drepturilor omului 2010 – 1
2011 Instituţiile naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului 2011 – 1
2012 Rolul Parlamentului privind protecţia şi promovarea drepturilor omului 2012 – 1
2013 1) Importanţa cunoaşterii şi promovării drepturilor omului în munca dumneavoastră

2) Prelevarea şi stocarea datelor biometrice în materie de azil şi emigraţie

2013 – 2
2014 Rolul Uniunii Europene în promovarea şi protecţia drepturilor omului 2014 – 1
2015 1) Sistemul naţional de promovare şi protecţie a drepturilor omului. Rolul Constituţiei

2) Drepturile persoanelor vârstnice aflate în îngrijire pe termen lung

2015 – 2
Total sondaje de opinie în perioada 2010-2015: 8

10. Vă rugăm să indicați câte consultări cu organizațiile neguvernamentale din România și pe ce temă a realizat IRDO, conform art. 3 (h) din legea de înființare , din anul 2010 la zi indicate pe an

Consultanțele s-au desfășurat pe temele cele mai actuale din domeniul drepturilor omului, în cadrul conferințelor organizate de Institut sau cu participarea IRDO sau a unor manifestări științifice.

  1. Consultări cu ONG-uri din România

2010

  1. 13-15 ianuarie, 2010 consultaţie cu tema „Respectarea şi protecţia drepturilor persoanelor cu handicap” organizată de IRDO în colaborare cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, filiala Bistriţa Năsăud
  2. 13-17 martie, 2010 „Aplicarea principiului egalităţii de şanse pentru persoane cu handicap” invitate ONG-uri Bistriţa.
  3. 5 iunie, 2010 – „Etica ecologică şi dreptul la un mediu sănătos” – participanţii conducători şi experţi în domeniul urbanisticii, cadre universitare şi ONG-uri din domeniul protecţiei mediului au propus şi discutat posibile căi de acţiune pentru stoparea degradării mediului şi a declinului biodiversităţii.
  4. 6 mai, 2010 – consultaţii cu Asociaţia Română de Educaţie Civică privind formarea adulţilor şi educaţia pentru drepturile omului
  5. 8-9 iulie 2010 întâlnire consultativă cu Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale, pe tema „Promovarea educaţiei globale şi a educaţiei pentru dezvoltare în România”
  6. 29-30 septembrie, 2010, „Promovarea şi protecţia europeană a drepturilor omului”, 60 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, consultări cu reprezentanţi ai unor ONG-uri din România şi din străinătate
  7. 16 noiembrie, 2010 „Instituţia medierii în dreptul românesc şi în dreptul comunitar” consultaţii cu Asociaţia Centrul de Mediere Craiova şi Asociaţia Magistraţilor din România

 2011

  1. 21 mai, 2011 consultări cu tema „Unitate în diversitate”, Curtea de Argeş, în colaborare cu Asociaţia pentru Dialog Intercultural şi Asociaţia EFECT
  2. 10 iunie, 2011 „Protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, consultări organizate în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva exploatării copilului prin muncă.
  3. 16-18 iunie, 2011 „Cine asigură dreptul la egalitate de şanse a copiilor abandonaţi de părinţii plecaţi la muncă în străinătate”, consultări cu ONG-uri din judeţul Caraş Severin
  4. 31 iulie, 2011, „Combaterea discriminării şi promovarea incluziunii sociale a tinerilor din grupurile vulnerabile” în cadrul proiectului „Tineret în acţiune” dezbateri şi consultaţii organizate de IRDO în parteneriat cu Asociaţia pentru Dialog Intercultural
  5. 24 septembrie, 2011 dezbateri şi consultări pe tema Directivei 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament dintre bărbaţii şi femeile care desfăşoară o activitate independentă, IRDO în colaborare cu Asociaţia Femeilor din România
  6. 28 septembrie, 2011 „Liberul acces la informaţiile de interes public – un drept al tuturor, IRDO în colaborare cu Asociaţia pentru Naţiunile Unite din România.
  7. 3 octombrie, 2011 „Spre o societate a tuturor vârstelor” invitaţi speciali membri ai Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor din România
  8. 4-5 decembrie, 2011 „Priorităţi în domeniul drepturilor omului”, întâlniri şi consultări cu organizaţii neguvernamentale, Târgu Mureş
  9. 14 decembrie, 2011 „Aspecte ale educaţiei pentru o cultură şi cetăţenie democratică”, în cadrul săptămânii dedicate diversităţii culturale. La consultaţiile cu ONG-uri au participat şi reprezentanţi ai cultelor religioase

 2012

  1. 2 februarie, 2012 „Violenţa – un flagel social care ameninţă formarea şi dezvoltarea tinerei generaţii”, consultări cu fundaţia „Adolescenţa”, Ploieşti
  2. 26-28 aprilie, 2012, „Priorităţi în domeniul educaţiei pentru drepturile omului”, consultări cu Uniunea Juriştilor din România
  3. 3 mai, 2012 „Transformarea societăţii prin libertatea mass-media”, consultări cu Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România
  4. 31 mai, 2012 „Educaţia în domeniul drepturilor copilului şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare în rândul copiilor”
  5. 28 iunie, 2012 „Implementarea standardelor europene şi internaţionale privind drepturile omului la nivelul administraţiei publice locale”
  6. 6 iulie, 2012 consultări cu Asociaţia Femeilor din România privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi tratament între bărbaţi şi femei
  7. 19 septembrie, 2012 – întâlnire de lucru şi consultări cu tema „Indicatorii de monitorizare a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi”, cu participarea unor ONG-uri membre ale Federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România
  8. 24 septembrie, 2012 „Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de violenţă în familie”, consultări cu Asociaţia Femeilor din România
  9. 30 octombrie, 2012 „Stereotipuri şi prejudecăţi” consultări şi dezbateri, eveniment organizat de IRDO în parteneriat cu Asociaţia pentru Dialog Intercultural
  10. 13 decembrie, 2012 „Dreptul la egalitate de şanse al tinerilor vulnerabili” dezbateri, consultări şi schimburi de bune practici organizate în parteneriat cu Fundaţia Adolescenţa şi cu Enlightened Vision Association, Elveţia

 2013

  1. 22 februarie, 2013 „Egalitatea de şanse pentru persoanele cu dizabilităţi”, consultări cu ONG-uri membre ale Federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România
  2. 8 martie, 2012 „Eliminarea şi prevenirea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor”, consultări cu Asociaţia Femeilor din România
  3. 22-23 aprilie, 2013 „Drepturile culturale şi libertatea conştiinţei în România şi în alte state europene”, consultări cu ASUR
  4. 3 mai, 2013 „Libertatea presei – componentă fundamentală a unei societăţi democratice”, întâlnire cu reprezentanţi ai UZPR
  5. 1 octombrie, 2013 „Dreptul la sănătate şi calitatea vieţii persoanelor vârstnice”, consultări cu membri ai unor ONG-uri reprezentative pentru persoanele vârstnice
  6. 10 octombrie, 2013 „De la stigmat la incluziune, factori de progres în domeniul sănătăţii mintale”, întâlnire cu reprezentanţi ai unor ONG-uri cu preocupări privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi
  7. 9 noiembrie, 2013 „Combaterea discursurilor rasiste şi a atitudinilor motivate de ură” , cu sprijinul reţelei internaţionale de ONG-uri UNITED Against Racism
  8. 14 decembrie, 2013 „Puterea educaţiei în promovarea şi protecţia drepturilor omului, dreptul la fericire”, întâlnire cu reprezentanţi ai Fundaţiei „Adolescenţa”

 2014

  1. 10 martie, 2014, „Drepturile femeii şi egalitatea de gen”, consultări cu reprezentanţi ai Asociaţiei Femeilor din România
  2. 12 martie, 2014 „Violenţa împotriva femeilor” dezbateri şi consultări cu reprezentanţi ai Asociaţiei Femeilor din România privind ultimul raport sintetic al raporturilor de ţară al Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale
  3. 21 martie, 2014 „Dreptul la o viaţă de calitate pentru persoanele cu sindromul down”, dialog cu reprezentanţi ai unor ONG-uri membre ale Federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România
  4. 12 mai, 2014 „Drepturile persoanelor cu dizabilităţi – noutăţile aduse de modificările legii nr. 55/2014 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”, consultări cu reprezentanţi ai unor ONG-uri cu preocupări legate de drepturile persoanelor cu dizabilităţi
  5. 18 iunie, 2014 dezbatere şi consultări cu ANUROM privind cel de al patrulea Raport al Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei privind România
  6. 18 septembrie, 2014 „Prevenirea torturii şi a altor pedepse sau tratamente inumane, ori degradante în locurile de detenţie”, întâlnire cu reprezentanţi ai SIRDO
  7. 1 octombrie, 2014 întâlnire cu membri ai ARDOVT pe tema „Dreptul fundamental al persoanelor de vârsta a treia la protecţie medicală şi socială”

 2015

  1. 20 martie, 2015 „Discriminarea, discursul motivat de ură şi pericolul extremismului”, întâlnire cu reprezentanţi ai ANUROM
  2. 7 aprilie, 2015, consultări cu reprezentanţi ai SANITAS pe tema „Siguranţa alimentară şi sănătatea – rolul legislaţiei interne şi internaţionale”
  3. 3 august, 2015 „Protecţia victimelor violenţei fizice şi psihice”, consultări cu reprezentanţi ai Asociaţiei Române de Psihiatrie Medico-Legală
  4. 18 august, 2015 , dezbateri şi consultări privind proiectul Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţional privind persoanele cu dizabilităţi pentru perioada 2015-2020, consultări cu ONG-uri membre ale Federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România
  5. 24 august, 2015 dezbateri şi consultări cu ONG-uri membre ale Federaţiei Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România privind proiectul de Strategie naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020
  6. 9 septembrie, 2015 „Protecţia categoriilor vulnerabile” întâlnire cu reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Dialog Intercultural
  7. 12 noiembrie, 2015 „Obiectivele dezvoltării durabile şi strategiile privind realizarea Agendei 2030 din perspectiva României”, discuţii cu reprezentanţi ai ANUROM
  8. 23 decembrie, 2015 „Drepturile persoanelor vârstnice din centrele de îngrijire”, întâlnire cu reprezentanţi ai Asociaţiei Române de Psihiatrie Medico-Legală

Citiți întrebările APADOR-CH Citiți răspunsurile primite inițial de la IRDO Citiți decizia instanței

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply