Ce fel de republică vrea viitorul președinte – răspunsurile candidaților

APADOR-CH a trimis candidaților la președinția României câteva întrebări care ar putea fi începutul unei dezbateri necesare în societatea românească, despre ce fel de stat/republică ne dorim (noi alegătorii și ei, candidații) și cum ar trebui regândită Constituția pe care să se sprijine acest stat. În același timp am invitat și cetățenii să completeze chestionarul ca să afle în felul ăsta cu ce candidat sunt compatibili.

Publicăm mai jos răspunsurile candidaților și ale alegătorilor, pe măsură ce le primim.

16 octombrie 2019 Răspunsurile lui Viorel Cataramă, Dreapta liberală

 Eu militez pentru modelul USA, unde presedintele este PM

 

18 octombrie 2019 Răspunsurile lui John Ion Banu, Partidul Națiunea Română

Conducerea unui stat necesita decizii de protejare a societatii, a implicit a cetatenilor.   Specific in Romania as milita pentru intarirea ordinii publice, pentru respectarea drepturilor commune in detrimentul drepturilor individuale. Protectia impotriva furturilor technologice, a inducerii in eroare, a escroca pe cei mai putin educati prin scheme cu avantaje materiale.

23 noiembrie 2019 Răspunsurile lui Mircea Diaconu, Pro România

Din păcate, atunci (1989 -nn) era momentul lustrației. Încercarea care s-a făcut mai târziu a fost gândită să fie neconstituțională, ca să nu poată fi aplicată niciodată. Lustrația trebuia să se refere la aparatul PCR de rang înalt și la ofițerii superiori din Securitate. Proiectul de atunci extindea vinovăția și sancțiunea colectivă până la activistul de comună. Or, vinovăția și sancțiunea pot fi individuale și nu colective. Cât privește colaboratorii cu Securitatea, ca poliție politică, legea e în vigoare și azi. Și totuși, am avut un președinte, cu două mandate, cercetat ca fost turnător al Securității.

Puteți răspunde la chestionarul APADOR-CH aici.

 

Răspunsuri de la cetățeni

 

În cazul în care răspunsul este Nu vă rugăm să indicați care sunt cele care lipsesc
– Demiterea Guvernului
– Drept de veto la orice propunere de numire in posturi despre care Constitutia spune „presedintele numeste”.
– Suficiente… poate! Mai clare… sigur ar trebui sa fie…
– Fără a forța limitele constituționale, rolul președintelui e pur decorativ. Atribuțiile executive sunt extrem de limitate.
– Demiterea ministrilor si primului ministru, dizolvarea parlamentului
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs:

– Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).

– se acumuleaza prea multa putere intr-un singur om

– Concentrarea puterii e periculoasa. Trebuie controlul Parlamentului
– Consider că nu trebuie să existe un singur „om de decizie”. Se poate ajunge la „prea mult exces de zel”
– Ar avea prea multa putere! Romania nu este SUA!
– In tara asta au fost prea multi dictatori.
– Puterea ar fi concentrata in mâinile unui singur om. Romania nu este pregatita pentru asa ceva.
– Trebuie sa existe o separare a puterilor in stat si o opozitie (chiar si semi-formala) la guvern
– Diminuarea cheltuielilor publice, grabirea procesului de luare a deciziilor, incetarea scandalurilor penibile dintre „palate”.
– Puterea unui singur om??? La romani… nu e o idee buna!
– Cu siguranță, momentan nu știm ce fel de republică suntem. Ori prezidențială ori parlamentara, trebuie sa hotărâm asta.
– Romania trebuie sa fie o republica semiprezidentiala in continuare, utilizand modelul francez
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– Rolul presedintelui trebuie sa scada, iar cel al parlamentului sa creasca (republica parlamentara).
– Intotdeauna este bine sa existe un vot nu o decizie de unul-singur
– Cel mult, sa-l poata demite in anumite conditii.
– Prim ministrul nu trebuie sa stea “la mana” unui singur om.
– Președintele ar putea controla guvernul, fara sa isi asume eșecurile in mod direct.
– La ce presedinti votam… ar fi sinucidere curata… haos total!
– Ar fi necesară o modificare a Constituției deoarce nu corespunde cu modelul nostru de țară, nu se potrivește României. Sunt multe lucruri ce se pot interpreta, sunt articole neclare ce le pot ocoli, oricum Constituția e călcată în picioare și nu înțeleg de ce nu există o instituție care sa vegheze la respectarea acesteia. Curtea Constituționala, cu tot respectul, cred ca e depășita și sunt numiți politic acolo. E nevoie de o schimbare radicală.
– Respectarea principiului juridic cine numeste/ investeste poate demite
– Legitimitatea președintelui (e ales direct, e depozitarul celor mai multe voturi)
– Se reduce astfel posibilitatea coabitarii, iar alegerea presedintelui prin vot popular inseamna ca cineva trebuia sa puna in aplicare acel program politic.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– presedinte nu trebuie sa se amestece in guvern
– Cred ca este cu dus-si-intors. Ar fi o modalitate buna de apune oamenii sa lucreze impreuna, sa colaboreze, si poate asa nu ar mai trage doar pe partea lor, dar pentru asta se presupune deschidere, dorintade cooperare. Pe de alta parte exista riscul si probabil in Romania cam spre asta s-ar tinde, fiecare sa tina doa de partea lui si sa zica ca doar ei au facut ceva
– Putere discretionara! In Romania nimeni care ar avea putere nu ar folosi-o in mod democratic si fara patima.
– Ar insemna o escaladare a conflictelor dintre „palate” si ar impiedica functionarea statului.
– Da, ar trebui găsită soluția cea mai bună care s-ar potrivi pentru România. Ma refer la sistemul de guvernare. O Constituție nouă, redus numărul de parlamentari, regionalizare… etc.
– In caz de coabitare vom avea 2 guverne, al presedintelui si al premierului. In plus, numirea trebuie sa treaca de votul parlamentului.
– Nu putem defini „jumătățile”. Structura guvernului se schimbă. După ce criterii selectăm jumătatea prezidențială, respectiv pe cea numită de premier?
– Nu este practicat nicaieri.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs.
– presedintele nu e deasupra celorlati
– Afectează credibilitatea neavând și atribuții în implementare
– Omul din functia de Presedinte nu este cantonat intr-un turn de fildes! Trebuie sa se consulte cu ceilalti si apoi sa ia, el, hotarirea/hotaririle care se impun!
– Uneori nu este posibila consultarea. Presedintele nu poate fi subordonat parlamentului.
– Presedintele trebuie sa actioneze conform dorintelor poporului, legal reprezentat de catre oamenii din parlament
– Tara nu trebuie angajata in actiuni pe plan extern de un singur om. Nu suntem dictatura.
– Trebuie o singura voce, daca nu exista consens ne facem de râs.(ex:mutarea ambasadei la Ierusalim) Din păcate în ultimii 30 de ani ne-am pierdut credibilitatea pe plan extern.
– Nevoia de consens + parlamentul reprezinta poporul, presedintele -statul
– E greu de obținut acordul prealabil asupra unor teme concrete, care se conturează în decursul discuțiilor pe care le poartă chiar președintele. Parlamentul poate oricand refuza ratificarea tratatelor.
În cazul în care răspunsul este Da, vă rugăm să indicaţi cel puţin 3 modalități prin care poate influența
– Numirea unui Premier competent si integru
– Este evidenta incapacitatea legislativa a Administratiei Prezidentiala de a se amesteca in asa ceva. Orice ingerinta pe aceasta tema este ca butada: „a vorbit si nea Ion, ca este si el om”!
– 1. Construcția de autostrăzi și șosele ar trebui să fie primordială. Președintele trebuie să pună presiune pe guvern și pe autoritățile de decizie, să reclame acest fapt. 2. Fără o infrastructura rutiera România a pierdut investițiile mari din zonă, deci a pierdut dezvoltare. Am rămas în urma Europei civilizate, chiar și Bulgaria s-a mișcat mai bine. Din acest motiv, Constituția îl obligă pe președinte să dezvolte țara, iar acest lucru este de importanță strategică, ține de siguranța națională. 3 Trebuie să aducă la negocieri toate forțele politice parlamentare și să găsească un consens pentru a construi odată autostrăzile și șosele de maxim interes în cel mai scurt timp.
– Daca e liderul majoritatii parlamentare, are intrumente politice. Daca e in conflict cu majoritatea parlamentara (implicit si cu guvernul), are instrumente imagologice (declaratii publice)
– 1. Prin programul sau politic. 2. Prin desemnarea si numirea premierului. 3. Prin capacitatea sa de negociere si generare de consens.
Prezentați cel puțin un argument în sprijinul opiniei dvs
– Exceptia de la respectarea deciziei unei instante (fie ea si CCR) inseamna disparitia statului de drept.
– Nu am mai fi stat de drept, ar apărea arbitrariu, invitație la lovitura de stat
– Constitutia este legea fundamentala pe care se bazeaza societatea noastra; Curtea Constitutionala are rolul de a interpreta articolele din constitutie, deci deciziile Curtii Constitutionale sunt fundamentale pentru functionarea tarii, daca Presedintele nu ar respecta aceste interpretari, ar insemna ca este deasupra legii fundamentale, ceea ce contravine insasi Constitutiei, care spune ca toti cetatenii sunt egali in fata legii.
– Daca primul om in stat nu respecta o decizie a unei Curti, atunci cum noi, simplii cetateni, suntem obligati sa respectam hotariri, decizii, legi?
– Presedintele trebuie sa se supuna si el legii. Nimeni nu este mai presus de lege.
– Ilogic si de neacceptat din perspectiva teoriei statului de drept
– Curtea ar rămâne fără obiect, iar președintele ar fi deasupra legii.
– Deciziile CCR sunt general obligatorii.
10. Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) datează din anul 1950. Cu timpul, lucrurile se mai schimbă. Indicați cel puțin trei propuneri de modificări/îmbunătățiri/actualizări pentru CEDO.
– Nu știu
– nu cunosc conținutul convenției
– Articolul 8 ar trebui lărgit
– Integrarea migranților, drepturile femeilor…
– Simplificarea procedurilor de expulzare…
11. Dacă dvs personal ar trebui să renunțați la un drept fundamental, care ar fi acela?
– Dreptul de a fi ales, oricum nu mă aleg – 3 voturi
– Dreptul la vot – 1 vot
– Dreptul la căsătorie – 1 vot
– Dreptul de a practica religia – 1 vot
– Nu renunț la niciunul, că de aia sunt fundamentale – 8 voturi
În caz că răspunsul este Da, prezentați cel puțin trei modalități prin care președintele o poate face
– presedintele sa nu se mai amestece in justitie/parchet
– Nu raspund, pentru ca intrebarea e prea vaga.
– Nu el! Astea se stabilesc prin parlament si guvern
– 1.Presedintele trebuie să vegheze la o bună funcționare a statului,acesta are pârghiile necesare pentru a întări autoritatea statului. Voința însă nu prea are. 2.Respectarea Constituției și a legilor țării. 3.Desemnarea unor specialiști în funcțiile importante, procurorul general. CSM, etc.
– CSAT, numiri in functii, declaratii publice
– 1. Prin desemnarea unor zone de atentie sporita privind aplicarea legii. 2. Prin influentarea schimbarii Codului Penal si al Codului de Procedura Penala. 3. Prin numirea si desemnarea premierului.
14. La 30 de ani de la schimbarea regimului comunist din decembrie 1989, societatea românească încă nu a avut o dezbatere serioasă în chestiunea colaboratorilor cu Securitatea. Întrucât o lege a lustrației ar fi tardiv de adoptat, un astfel de proiect fiind deja declarat neconstituțional de CCR, care ar fi în viziunea dvs. o soluție pentru tranșarea acestei probleme, astfel încât ea să nu mai fie folosită ca șantaj politic?
– Stabilirea unui deadline cu privire la aceasta chestiune, abrogarea legilor speciale etc
– Problema izvorăște nu din funcționarea istorică a vechii Securități, ci din inerția instituțională a acesteia. Readucerea SRI sub controlul democratic al parlamentului ar putea reapropia instituția de adevăratul ei scop și i-ar putea reabilita imaginea
– Deja e tardiva orice discutie – majoritatea colaboratorilor au iesit (sau vor iesi curand) din viata activa.
– Problema este complexa, totuși cred ca publicarea unei liste cu toate numele pe care le are CNSAS ar fi utila. Nu ne putem baza pe declaratiile, uneori mincinoase ale potetialilor candidati la functii publice.
– Publicarea intregii liste a colaboratorilor pe un site
– Pedeapsă cu închisoare pentru cei care mint in declaratiile de necolaborare.
– Nu avem o… „institutie” care se „ocupa” de asta?
– Foștii comuniști și securiștii din eșalonul 2-3 au preluat puterea în ’89. Urmașii lor sunt democrații de azi. E o glumă proastă.
– Transparenta totala, desecretizare
– Digitalizarea și publicarea în format electronic a Arhivelor Securității. Știu, e o utopie dpdv tehnic.
– Adoptarea unei legi a lustratiei in acest moment este tardiva si diviziva.
17. Ce întrebare ați fi dorit să vi se pună, dar a lipsit din acest chestionar? Și care este răspunsul dvs. la această întrebare?11 responses
– Când va sustine presedintele promovarea celor competenti? raspuns: niciodata.
– Care sunt problemele cu care va confruntati ca cetatean si cum considerati ca s-ar putea rezolva? Spre exemplu infrastructura – chiar daca ar exista mai multe taxe pt drumuri. le-as plati numai sa stiu ca pot circula in siguranta. nu exista interes pentru pers cu dizabilitati- ar trebui sa existe mijloace de transprt care sa usureze transportul si pt ei; prea multe borduri care fac deplasarea greoaie; activitati pt implicarea oamenilor cu dizabiljgati si sa ajute la crearea unei legaturi cu societatea;
– Ati propune un referendum pentru reinstaurarea Monarhiei? R: DA!
– Presedintele ar trebui sa aiba posibilitatea initierii unei revizuiri a Constititiei?
– Sunteți de acord cu scadearea numarului de parlamentari si desființarea funcțiilor ocupate pe criterii politice in institutiile publice? Da.
– Va e dor de Vadim??? R: DA!!! :))
– Întrebarea care nu s-a pus populației prin referendum pentru aderarea la UE. Norvegienii au votat împotriva aderării țării lor la UE. Asta înseamnă democrație. Măcar pentru sondaj.
– Modificam Constitutia pentru a corespunde comportamentului actorilor politici sau constrangem actorii politici sa respecte textul constitutional asa cum este acum, unul care obliga la dialog, la consens, compromis si buna-credinta in exercitarea functiei publice?
Nu stiu.

Tags:

No comments yet.

Leave a Reply