De ce e nevoie de monitorizarea spațiilor de detenție?

Statul român a pierdut peste 600.000 de euro în procese câştigate de deţinuţi la CEDO numai în ultimul deceniu.

Aceștia au reclamat diverse neajunsuri, de la rele tratamente în penitenciar, până la condițiile improprii de deținere, spații inadecvate, igienă precară sau mâncare de proastă calitate. Respectarea drepturilor omului în spațiile de deținere este o datorie legală a statului, dar și o garanție a faptului că bugetul public nu va mai fi grevat de astfel de cheltuieli (daune morale și/sau materiale) ce pot fi preîntâmpinate.

Unul dintre procesele câștigate recent de un deținut împotriva României la CEDO a fost „Cucu c. României (22362/06)”. Reclamantul, susţinut în demersurile sale de APADOR-CH, s-a plâns Curţii Europene de condiţiile de deţinere din penitenciarele Jilava şi Giurgiu. CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea articolului 3 al Convenţiei – dreptul de a nu fi supus unui tratament degradant – precum şi a dreptului de a vota, protejat de articolul 3 Protocolul nr. 1 al Convenţiei.
Curtea a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, existenţa unei igiene precare şi a condiţiilor generale de deţinere din aceste penitenciare, au reprezentat pentru reclamant un tratament inuman şi degradant.

Anterior cazului Cucu, Curtea Europeană s-a pronunţat în temeiul articolului 46 al Convenţiei Europene în cazul Iacov Stanciu c. României, cu privire la măsuri generale pe care România va trebui să le aplice pentru a remedia situaţia din locurile de deținere.

Conform unei declarații făcute în 2012 de directorul de la acea vreme al Administrației Naţionale a Penitenciarelor, Ioan Băla, citat de Mediafax, în ultimii 11 ani, România a pierdut peste 600.000 de euro în 57 de procese câştigate de deţinuţi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Procesele intentate de deţinuţi la CEDO au vizat, în principal, condiţiile de detenţie: supraaglomerarea din penitenciare, lipsa serviciilor medicale adecvate şi agresivitatea din partea personalului.

Cele mai multe procese se referă la perioada de detenţie anterioară anului 2004, însă supraaglomerarea există și s-a accentuat în penitenciarele din România în ultimii ani.
Numărul deținuților a crescut în ultimii ani, de la 27.000, câți erau în 2010, la aproape 33.000 acum.

Citeşte şi: